Cand spui Dumnezeu, spui si Iisus, cand spui Iisus, spui si Dumnezeu. Deci e totuna.
Pacatele nu se iarta.
Crestinii au inventat iertarea pacatelor, ca sa mai castige si popa un ban.
Păi dacă e totuna Isus ce sindrom avea de spunea "Iartă-i Doamne că nu știu ce fac." Eu cred că nu sunt totuna. Și prin asta am răspuns și la întrebare.
! Spoiler Alert!
Spovedania e gratis, la fel ca si Sfanta Impartasanie de altfel. Probabil ca un neinformat si un ignorant ca tine nu avea de unde sa stie astea. Acum are.
Da, dar de ce baga totul intr-o oala si intr-un ghiveci? Probabil e altul care foloseste drept surse de informare Antenele si site-urile din cancan, si se trezeste
@xerxes1 Insulta? Unde? Daca te faceam prost, idiot, retardat, tampit, dobitoc da, era insulta. Deocamdata nu te-am insultat (si argumentul cu Biserica e de-a dreptul irelevant, spun exact ceea ce simt, ori despre altii ori despre mine), le-am spus lucrurilor pe fata. Esti prost informat/neinformat si ignorant. Daca spui ceva, spune pe ceva baze sau argumente, ca din gura dau toti, dar multi dau degeaba doar ca sa se afle in treaba, putini chiar zic ceva.
Si Dumnezeu Tatal si Domnul Hristos iarta pacatele.
"Isus zicea: "Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac!"" (Luc.23:34)
Cand le-a vazut Isus credinta, a zis slabanogului: "Fiule, pacatele iti sunt iertate!"
Unii din carturari, care erau de fata, se gandeau in inimile lor:
"Cum vorbeste Omul acesta astfel? Huleste! Cine poate sa ierte pacatele decat numai Dumnezeu?"
Indata, Isus a cunoscut, prin duhul Sau, ca ei gandeau astfel in ei si le-a zis: "Pentru ce aveti astfel de ganduri in inimile voastre?
Ce este mai lesne: a zice slabanogului: "Pacatele iti sunt iertate", ori a zice: "Scoala-te, ridica-ti patul si umbla"?
Dar, ca sa stiti ca Fiul omului are putere pe pamant sa ierte pacatele,
"Tie iti poruncesc", a zis El slabanogului, "scoala-te, ridica-ti patul si du-te acasa." (Marcu.2:5-11)
"Si sangele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curata de orice pacat.[.]
Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curete de orice nelegiuire. (1Ioan.1:7,9)
"Cum v-a iertat Hristos, asa iertati-va si voi." (Coloseni.3:13)
Cand omul pacatuieste, el calca Legea lui Dumnezeu. Apare intrebarea: a cui Lege? A Tatalui sau a Fiului?
Raspunsul este: "Eu si Tatal una suntem." (Ioan.10:30)
"Ca sa ajungeti sa cunoasteti si sa stiti ca Tatal este in Mine, si Eu sunt in Tatal."(versetul 38)
Este adevarat ca Dumnezeu Tatal este mai mare daca este sa mergem pe scara ierarhica. Dar Biblia marturiseste despre Domnul Hristos ca a fost la inceput cu Tatal(sau de la inceput). Caci iata ce spune apostolul Ioan in evanghelia sa:
"La inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu.
El era la inceput cu Dumnezeu.
Toate lucrurile au fost facute prin El; si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El." (Ioan.1:1-3)
"Si Cuvantul S-a facut trup si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. Si noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava Singurului nascut din Tatal." (v.14)
Astfel in mintea multora apar tot felul de intrebari cum are fi: Cum are Dumnezeu tatal un Fiu? Cu cine L-a facut? Biblia nu ofera raspunsur la astfel de intrebari. Domnul Hristos a existat dintotdeauna cu Dumnezeu Tatal. De altfel Dumnezeu l-a facut pe Adam din tarana pamatului. Acestia nu se intreaba cum a reusit sa faca asta. Sau tot in cartea Geneza gasim scris ca mai intai Dumnezeu a facut lumina si la urma a facut soarele.
Noi oamenii trebuie sa recunoastem ca suntem lucrari facute de mana divina; suntem vasele de lut si nu Olarul. Mintea noastra marginita nu poate cuprinde infinitul. Dumnezeu este Dumnezeu si trebuie sa ne limitam la cat ne-a descoperit Dumnezeu despre El.
Dumnezeu doreste intr-adevar ca sa-L cunoastem; dar sa cunoastem lucrurile care ne duc la mantuire: la dragostea, iertarea si jertfa de pe Golgota, la caracterul Sau. Caci doar acestea ne sunt descoperite in Sfanta Scrisptura.
A cauta sa cunoastem lucrurile care nu ne sunt descoperite duce la pierderea noastra.
Dumnezeu ii iubeste prea mult pe oameni, asa de mult incat Dumnezeu ii considera sfinti pe oameni (fara pacate):
"31. Iarasi au luat pietre iudeii ca sa arunce asupra Lui.
32. Iisus le-a raspuns: Multe lucruri bune v-am aratat voua de la Tatal Meu. Pentru care din ele, aruncati cu pietre asupra Mea?
33. I-au raspuns iudeii: Nu pentru lucru bun aruncam cu pietre asupra Ta, ci pentru hula si pentru ca Tu, om fiind, Te faci pe Tine Dumnezeu.
34. Iisus le-a raspuns: Nu e scris in Legea voastra ca "Eu am zis: dumnezei sunteti?"
35. Daca i-a numit dumnezei pe aceia catre care a fost cuvantul lui Dumnezeu - si Scriptura nu poate sa fie desfiintata -" - link: http://www.ebible.ro/biblia/romana/ortodoxa/ioan/10/34/#34
Dumnezeu iarta, dar pe baza jertfei de rascumparare a lui Isus Cristos. (Ieremia 31:33, 34)