de ce imi este frica cand stau cu mortul in casa adica la tara Bunica mea si Bunicu meu au murit amandoi adica nu au murit amandoi in acelasi timp asa la Bunica mea de la tara cand m-am dus si era moarta in sicriu nu puteam sa dorm noaptea de frica ca vine la mine asa si la Bunicu meu nu puteam sa dorm ca si el a murit si la bunicu meu nu puteam nici sa dorm macar de ce am frica asta in mine de morti TPU adica sa nu pot dormi cu mortu in casa ca rude si prieteni nu am la cine sa ma duc da mi-e frica sa dorm in casa cu mortu sau sa stau cu el de ce funda cine ma ajuta sa scap de frica asta cu morti in casa

De ce sa-ti fie frica? Incearca sa te gandesti ca bunicii tai au ajuns intr-un loc mai bun...mortul e mort nu-ti poate face nimic...

Pai si parintii tai? cheama pe cineva sa doarma cu tine, spune-le ca ti-e frica.

Morții sunt oameni, care au murit.
Bunicii tăi când trăiau nu ar fi vrut să îți facă nici un rău.
Mortul, după ce a murit, cu totul, este ca un obiect fără viață și care stă foarte cuminte, și nu se mișcă din loc.

Si daca chiar vine la tine unul din ei, ce are? Imediat dupa moartea bunicului meu, pe la ora cind a murit (la prinz), fiind vara si cald, stateam in casa bunicilor in camera lor, unde era mai mult semiintuneric datorita ruloului exterior tras ca sa nu vina caldura in casa. Eram intins, si de pe pat puteai vedea prin geamul usii daca intra cineva pe usa de la intrare pe holul de la intrare, care era bine luminat. Stind intins, la un moment dat l-am vazut pe bunicul meu intrind pe hol, si indreptindu-se spre intrarea in camera. Am realizat ce se intimpla, ca de fapt el era mort, si imediat m-am trezit din vis, ce bine ca a fost doar vis!, si, cu o teama imensa in suflet, am esti in fuga in bucatarie la bunica mea. Nu am mai avut chef sa stau in camera in acea zi.
Tatal meu are o vorba: " nu de morti sa iti fie teama, ca ei nu iti mai pot face nimic, ci de cei vii, caci printre ei pot fi destui care sa iti doreasca raul" Si cred ca e cit se poate de adevarata.

Iti este frica, poate pentru ca nu i-ai iubit cu adevarat pe oamenii aceia, in timpul vietii lor. Atunci cand iubesti si respecti mult pe cineva, chiar daca sufletul aceluia s-a despartit de trup, trupul care ramane iti produce respect, si nu te mai temi. De aceea se spune ca "dragostea alunga frica"...

Dacă nu ai nici o problemă în a mânca porc,vita,pui,peşte,ceea ce odată au fost animale, iar acum sunt moarte, şi tu mănânci bucăţi din ele...nu văd de ce ti-ar fi frică să stai în casă cu cineva care a fost odată om, şi acum nu mai este. De fapt este, da e mort.

Cum ma? sa-ti fie frica de bunicii tai? din ei te tragi.sunt morti.le-ai dorit moartea? cumva? si tie frica de razbunarea lor? pai ai mei sunt morti demult si daca ar veni acum, i-as primi cu bratele deschise.

Teama de morti este ceva normal. Zic normal pentru ca asta simt toti oamenii, este imaginea aceea macabra ( cruce, cosciug, omul din cosciug, lumanari). Oricine are o retinere cand e vorba de mort, este ceva dincolo de puterile noastre. Oricat am incerca sa nu ne temem, o frica tot e pe undeva pe-acolo. Zi-mi si mie cine merge la mort calm, linistit, senin, isi aprinde o tigara, bea o cafea si mai si vorbeste cu mortul? Nimeniiii...

Daca ti-e frica de morti inseamna ca de vii esti inspaimantata... Ce-ti face mortul?! De unde aceasta frica fata de niste corpuri hidoase frara nici ce-a mai mica putere in a influienta ceva?!

De ce scrii "Bunicu" cu litera mare? Il cheama nea' Bunicu'?

Nu-i este frica de trup, ci de suflet. Gen sa nu o strige, sa nu o sperie, sa nu simtă fiori, sa nu ii apară în vise, alea alea. Ii e frica deoarece se zice ca fantomele (da, sunt reale.) cauta răzbunare și nu mai țin cont de dragostea pe care le-a purtat-o cineva, ele cred ca oricine le-ar fi putut urzi gânduri rele, chiar dacă nu au murit din cauza unui rău făcut de cineva, gen crime. Am și eu un mort în familie acum (nu e în casa, dar tot mi-e frica de sufletul lui).