Îmi este greu să răspund la prima întrebare. Ceva de felul acesta a spus Domnul Isus:
"În Proroci este scris: „Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu." Aşa că oricine a ascultat pe Tatăl şi a primit învăţătura Lui vine la Mine." (Ioan.6:45)
Dacă toți vor fi învățați de Dumnezeu, atunci nu mai este nevoie de un profet.
În altă parte este scris în 1Corinteni.13:8 despre dragoste; că prorociile se vor sfârși, cunoștința va avea sfârșit... dar dragostea nu va pieri niciodată.
"De ce NU ar fi inclus si Coranul in canonul biblic?"
Pentru că sunt lucruri total diferite. Trebuie citită cartea Geneza din Biblie pentru ca lucrurile să fie înțelese.
Patriarhul Avraam a avut doi fii: primul a fost Ismael, născut pe cale nelegitimă prin Agar, slujitoarea soției lui Avraam, Sara -din care provin musulmanii; al doilea fiu venit prin făgăduință, prin credință, a fost Isaac. Isaac a născut pe Iacov (care în traducere înseamnă "înșelător"), care apoi i-a fost schimbat numele în Israel (care înseamnă "cel ce luptă cu Dumnezeu"). Israel a avut 12 fii din care a fost compus poporul Israel, poporul evreu.
Ismael, chiar dacă a fost alungat la tinerețe împreună cu mama lui pentru ca el să nu fie moștenitor legal, Dumnezeu l-a binecuvântat. Avraam s-a rugat pentru Ismael, și Dumnezeu i-a promis că și Ismael va fi puternic înaintea fratelui său Isaac. Acest lucru se vede și astăzi.
Crescut cu o educație despre Dumnezeu, în timp Ismael trebuie să o fi pierdut. Când cei doi copii erau împreună, Ismael, ca frate mai mare devenise arogant față de Isaac care era mai mic; la fel devenise și Agar față de Sara, soția lui Avraam. Mai ales pentru că fratele mai mare primea cea mai mare și mai bună moștenire.
Caracterul său l-a făcut să se îndepărteze de Dumnezeu încă de pe atunci.
După ce a fost îndepărtat din familie, se pare că el nu a renunțat la divinitate, dar nici nu a urmat legea tatălui său Avraam. Allah și Coranul sunt diferite față de Dumnezeu și Sfânta Scriptură.
În Coran și în caracterul musulmanilor vedem un spirit setos de răzbunare împotriva a tot ce nu este în acord cu ei. În Coran nu există milă; ci doar un spirit setos de răzbunare -niste legi aspre și reci. Acestea întunecă judecata și elimină din om orice manifestare a milei.
Isus Hristos S-a întrupat pe calea genealogică a lui Isaac. Dumnezeu nu a fost de acord cu nașterea lui Ismael. Nașterea acestui tânăr a fost o manifestare a necredinței lui Avraam în Dumnezeu.
Pentru că e o minciună crasă, o vomă de erezii compusă de un analfabet epileptic.
Care sunt standardele dupa care judeci Coranul ca fiind o erezie si care nu s-ar aplica si la Noul Testament?
Cel mai simplu raspuns la această intrebare :popii au inclus în biblie doar ce le convenea lor.mai simplu de atat nu se poate.
Și eu sunt cel mai slab din poporul lui Dumnezeu. Tot ce știu este meritul lui Dumnezeu care m-a învățat.
Făgăduința Lui că "toți vor fi învățați de Dumnezeu" se împlinește astăzi cu oricine dorește să cunoască pe Dumnezeu. Aceasta este de fapt viața veșnică, după cum S-a rugat Domnul Isus în Ioan capitolul 7: "Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu".
Coranul respinge doctrine esentiale din Noul Testament, cum ar fi Sfanta Treime, divinitatea lui Hristos si casatoria monogama, deci din punctul nostru de vedere, este o erezie.Mai e si chestia ca e destul de clar ca Coranul are povesti asemanatoare cu scripturile gnostice, care erau falsuri din sec. II, III si urmatoarele dupa infiintarea crestinismului.
Casatoria monogama nu face parte din Noul Testament. Adica nici monogamia, nici poligamia, nici celibatul nu sunt interzise in Noul Testament. Martin Luther era perfect de acord ca Biblia crestina permite poligamia, impunerea monogamiei fiind decizia legiuitorului civil si nu bazata pe Biblie.
Vechiul Testament, da, permitea poligamia, Noul Testament, nu.Si oricum, asa cum zice Geneza, planul original al lui Dumnezeu era casatoria monogama.
Da citatul sau nu se pune. Din citat sa rezulte *explicit* ca poligamia a fost interzisa.
Ii dai lectii de Noul Tesatment lui Luther. Iti dai seama ce tupeu e pe tine.
3Fariseii au venit la El şi, ca să-L ispitească, I-au zis: „Oare este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta pentru orice pricină?"
4Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-aţi citit că* Ziditorul de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască
* Gen 1:27 Gen 5:2 Mal 2:15
5şi a zis: ‘De aceea* va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor** fi un singur trup’?
* Gen 2:24 Marc 10:5-9 Efes 5:31 ** 1 Cor 6:16 1 Cor 7:2
6Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă."
7„Pentru* ce dar", I-au zis ei, „a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărţire şi s-o lase?"
* Deut 24:1 Mat 5:31
8Isus le-a răspuns: „Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsaţi nevestele, dar de la început n-a fost aşa. E destul de clar, omul isi va parasi tatal si mama si se va uni cu sotia sa si cei doi vor deveni un trup.Nu vad cum e permisa poligamia in aceste conditii.
Non sequitur. Concluzia nu rezulta din ce argumentezi mai sus.
https://floresblog.wordpress.com/......-marriage/
"Given all the examples of polygamy, where in the Bible is marriage sanctioned as a union only between one man and one woman?
There is no unequivocal statement in the Bible, especially the Hebrew Bible, that says that monogamy should be the norm. For the most part, biblical characters we know well, if they could afford it, had many wives. Solomon, the greatest lover of them all — maybe why he's attributed with writing the Song of Songs — had 300 wives. So the fundamentalist Mormons who insist that polygamy is biblical are right, in a sense. If you're going to be a strict literalist, there's nothing wrong with polygamy."
https://web.archive.org/......82,00.html
anonim_4396 întreabă:
DeProfundis99 întreabă: