Se spune că pe măsură ce înțelegi un concept mai bine, îl poți reproduce în cat mai puține cuvinte. Din ce perspectivă te referi la acest concept de infinit?
Ce fel de viziune vrei? Pentru că infinit nu este mai mult decât antonimul cuvântului finit, daca vrei pur și simplu să ințelegi înțelesul. Și cred că cunoști înțelesul.
Vrei sa auzi cate ceva despre infinit, dintr-o perspectivă filozofică, poetică, științifică, științifico-fantastică. Până și conceptul de bălegar, dop, furnal sau praf pot fi abordate sau dezvoltate mental într-un mod complex. Insă dă mai multe detalii. Ce anume te face curios?
Ce vrei sa știi?
Din ce perspectivă?
Eu totuși o sa incerc sa îți aduc o părere personală din mai multe pe care le am, despre acest infinit. Este un concept fascinant, posibil real sau doar o închipuire a minții noastre. Noi oamenii nu avem nici o dovadă despre ceva infinit care este și palpabil sau demonstrabil. Conceptul iși are probabil începuturile prin barurile matematicii antice, când era matematica adolescentă. Se spune că universul este infinit, ceea ce nu este demonstrat sau demonstrabil la acest moment.
Se spune că poți număra până la infinit insă, nici un numărător nu poate demonstra că poate număra la infinit.
In univers observăm tot felul de fenomene și transformări ale materiei, insă dacă privim către ele nu vedem nici o urmă de infinit.
Dacă am putea ieși din acest univers, in afara spațiului și al timpului probabil am simți acest infinit sau veșnicul.
Totuși repet. Din ce punct de vedere sa dezvolt?
"Imaginează-ți că ai o cutie cu bile. Câte bile crezi că ar putea încăpea în ea? Poate 10? Poate 100? Poate chiar 1000?
Infinitul e ca o cutie magică care poate conține mai multe bile decât ai putea număra vreodată. Chiar dacă ai număra bilele din cutie o viață întreagă, tot nu ai ajunge la sfârșit. E ca și cum ai adăuga mereu bile noi, fără să se termine niciodată.
Infinitul este o idee care ne ajută să înțelegem lucruri foarte mari, cum ar fi numărul de stele din univers, care e infinit, sau distanța pe care o parcurge lumina, care e de asemenea infinită.
Chiar dacă nu îl putem vedea sau atinge, infinitul este o idee fascinantă care ne face să ne gândim la cât de vast și de misterios poate fi universul."
(IA)
O prostie a generat de data asta. Nu avem dovezi că numărul de stele este infinit.
Ceva care duce foarte departe, atat de departe incat nu stim unde poate ajunge, poate pentru ca nu avem timpul necesar in spatiul acesta. Dimensiunea in care ne aflam deocamdată nu ne ofera instrumente necesare.
Sa nu uitam ca exista si minus infinit, ceva care vine de atat de departe incat nu putem spune de cat de departe a venit.
Eu personal nu cred in conceptul de infinit, cred ca exista un punct si de la capat.
In loc copiii sa fie invatati sa se bucure de prezent sunt debusolați si inspirați sa se piardă in chestiuni fara noima, eventual sa se intristeze ca viata le este limitata si sa dezvolte o teama de moarte pe care o vor exprima mai tarziu la maturitate intr-un fel sau altul.
Cine sa le spuna ca si noi facem parte din infinit.
Cum as putea sa iti cer sa dezvolti ceva despre care scrii:,, noi oamenii nu avem nici o dovada despre ceva infinit, posibil real sau chiar o închipuire a minții nostre"?
Fata de cerința dvs. as putea sa va intreb altceva?
Credeti ca Dumnezeu, Creatorul, are in continutul sau atributul de veșnicie, infinit?,
Poate cineva sa-si imagineze si argumenteze logic existenta unei cutii cu bomboane ce nu se termina niciodata, oricâte bomboane s-ar consuma?
Da. Exista desene animate care au concepte din astea. Nu e greu pentru un copil sa-si imagineze asa ceva.
Isus a fost un mesager important sau chiar Dumnezeu întrupat.
Ce i pentru Dumnezeu sa fie ce vrea El la orice ora.
Pai daca ne conectam la aceasta energie Suprema si reusim sa traim in adevarul propriu sa fim autentici pana in ultima celulă din organismul nostru miraculos sa nu ne dezicem ceea ce suntem, sa fim corecti, da, posibil sa ne îndreptam cand terminam scoala pe Pamant spre Lumina, sa ramanem intr o stare de bine pentru foarte mult timp alaturi de Energia Suprema. Dar nu vom fi El niciodată. Doar un pampilici care a fost ingerul lui preferat a crezut ca poate fi chiar mai presus decat El si desi reuseste sa aduca mult intuneric in multe suflete ramane doar o amarata de entitate pierduta in propriul ego.
Veșnicia poate fi o metaforă a continuitatii sufletului in stare de bine caci ce sa faci cu o veșnicie nasoala.
Si sufletele pacalite de intuneric continuă drumul, pana ajung la evolutia necesara pentru a ajunge la lumina.
Revin pe aici, isi mai rezolva din karma si tot asa pana la un moment dat.
Cred ca decat sa avem grija veșniciei ar trebui sa privim fix in prezent si sa avem grija de sufletul nostru fix astazi.
Vesnicia este acum.
Il doare pe Dumnezeu la bascheti de filozofiile noastre, cred ca este si cea mai practica inteligenta posibila.
Eu sunt parinte si am observat ca prin exemplul personal se rezolva toate nu prin teorii abstracte.
Scuze, cred ca m-am dus cu discutia in alta parte.
Totusi desenele animate nu se regăsesc natural in realitate ci sunt iluzii optice.
Scrieti:,,...si sufletele păcălite de întuneric continuă drumul, până ajung la evoluția necesară pentru a ajunge la lumina."
Va rog explicați afirmatia de mai sus prin încadrarea răspunsului in învățătura Bibliei.
Eu nu cunosc vreo sursa valida, obiectiva care sa-mi creeze convingerea necesara, astfel incat afirmatia dvs. de mai sus sa fie sustinuta logic, concret, obiectiv.
La fel cum nici infinitul nu il poti masura in realitate. Tine doar de imaginatie.
Cu tot respectul, eu nu vreau sa conving pe nimeni de nimic.
Dumnezeu nu are nevoie de vreo aparare sau confirmare din partea mea.
Vorbeam despre evolutia sufletului printre vieti.
Imi plac discutiile pe tema aceasta, insa sa fie complet libere, eventual cu oameni care au experimentat relatia cu divinitatea, neimportant din ce religie fac parte.
Promit sa nu va mai deranjez cu bazaconiile mele.
Mult succes in researchul dumneavoastră.
Cu stima,
Doar am cerut detalii de bun simt fata de o afirmatie mai greu de inteles pentru mine, afirmatie subliniata in postarea dvs.
Mie nu imi spune nimic aceasta teorie a,, evolutiei sufletului intre vieti " de aceea mi-ar fi placut sa ma lasati sa inteleg pe surse ceea ce dvs. ati afirmat, pentru a fi convins de obiectivitatea răspunsului dvs.
Pai v am raspuns direct de la sursa.
Am glumit putin. Relatia cu divinitatea este unica si personala, nu o poti experimenta prin trairile altora. Desi marturia are sensul ei, este necesar un efort propriu.
Si ce ar oferi incredere si autoritate vreunei surse.
Eu imi traiesc viata prin propria viata si am dreptul la fel ca oricine dealtfel sa ma raportez in propriul mod la Inteligenta Suprema.
Pot sa o fac si prin negare, cum o fac ateii, dar tot la ea se raportează.
Zi superba in continuare,
Mi a facut placere discutia cu dumneavoastră.