"SFẤNT, -Ă, sfinți, -te, adj., s. m., s. f. I. Adj. 1. Epitet dat divinității. ♦ Epitet dat celor sanctificați de Biserică. "
(Dictionarul explicativ al lb. romane)
Din definitie se intelege ca sfintii sunt facuti de biserica. Prin urmare mai marii bisericii decid cine este sfant si cine nu, si daca ei decid ca cineva este sfant, atunci ii face icoana si pune pe ceilalti sa se roage la el.
INTREBARI :
- Daca mai marii bisericii au facut pe cineva sfant, Dumnezeu mai are voie sa-l judece?
- Ce zice oare Dumnezeu cand vede pe omul caruia El ii da tot ce are nevoie ca se roaga la sfinti, ba inca isi mai si preda sufletul lor (asa cum reiese din urmatoarea rugaciune ortodoxa) :
Rugăciune de încredinţare sfântului Anton
"Sfinte Antoane, prietenul şi ocrotitorul meu, îţi încredinţez trupul şi sufletul meu, tot ce gândesc şi fac, îndur şi sufăr, viaţa şi moartea şi tot ce mă priveşte. Recunosc că nu sunt vrednic de grija ta; dar tu ai ajuta atâţia păcătoşi: ai milă şi de mine. Iată, în mâinile tale pun mântuirea mea pământească şi pe cea veşnică; ţie îţi încredinţez sufletul meu, pe care Isus l-a răscumpărat cu preţul atât de scump al sângelui său. Părintele meu sfânt, păstrează-mă sub ocrotirea ta şi dobândeşte-mi iertarea păcatelor, dragoste faţă de Isus, statornicie pe calea cea bună, o moarte fericită şi, în sfârşit, cerul. Harurile acestea nu le merit, dar tu poţi să mi le dobândeşti, căci Dumnezeu te iubeşte atât de mult încât îţi dă tot ceea ce îi ceri. Roagă-te, deci, pentru mine şi primeşte-mă sub ocrotirea ta. Vreau să-ţi fiu încredinţat zi şi noapte, la lucru şi în timp de odihnă, când sunt sănătos sau bolnav, în încercări şi ispite, la rugăciune şi la slujbă. Mai presus de toate fii milostiv cu mine în ceasul agoniei. Adu-ţi aminte cu câtă încredere am cerut ocrotirea ta. Amin."
CONDAC, glasul al 8-lea.

- Daca mai marii bisericii au facut pe cineva sfant, Dumnezeu mai are voie sa-l judece?
Păi, nu, că Dumnezeu nu se amestecă în treburile bisericii.
====
- Ce zice oare Dumnezeu cand vede pe omul caruia El ii da tot ce are nevoie ca se roaga la sfinti, ba inca isi mai si preda sufletul lor (asa cum reiese din urmatoarea rugaciune ortodoxa) :
=====
Dumnezeu, de când l-a alungat pe om din rai, nu se mai ocupă el să aibă grijă de sufletul omului, omul cunoaște acum binele și râul, unii își donează sufletul lui Sfântul Anton, alții direct lui Satan.
Din nou, Condac, glasul al 8-lea, chestie bisericească, ți-am mai spus, în chestii din astea Dumnezeu nu se bagă. Dumnezeu nu este la biserică. Biserica este un loc în care se vorbește despre Dumnezeu, doar atât.

Eu cand spun biserica ma refer la un grup de crestini nu la cladirea bisericii. Interesant e faptul ca ai spus "Dumnezeu nu se amesteca in treburile bisericii ". Daca te referi la grupurile de oameni care fac parte din diverse religii si care au dogme diferite de invatatura lui Iisus atunci asa este

Da, și eu exact la aceștia mă refer, mă bucur că vorbim aceeași limbă.
Te invit să fim prieteni, chiar.

Eu sunt crestin, si o sa sustin acest mod de viata (crestinismul este un mod de viata) deoarece CRED ca Dumnezeu a facut pe om, l-a facut normal, i-a spus sa traiasca normal si i-a mai si explicat ce inseamna sa traiesti normal iar Evanghelie nu cuprinde altceva decat cum sa traiesti normal. In conformitate cu Evanghelia normal este :
"Sa fie milostivi,blanzi,cinstiti, drepti, modesti,cu inima curata, facatori de pace, care au in suflet dragostea, bucuria, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa,înfrânarea, neimpovarati de nici o grija, nefatarnici, iubitori de adevar,care nu defaimeaza, nu umbla cu inselatorii,nu tulbura,nu umbla cu mestesugiri ascunse, rusinoase,fara viclesug, fara partinire,iertatori, isi iubesc aproapele si isi pun sufletul pentru. prietenii sai, care lucreaza intotdeauna ca pentru. Domnul nu ca pentru. oameni. care nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul, nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr."
(Extrase din Evanghelie)
Iar anormal este :
"mânia, iuţimea, răutatea, defăimarea, cuvântul de ruşine din gura voastră, nu fiti plini de toată nedreptatea, de desfrânare, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de hotii, de purtări rele, bârfitori, grăitori de rău, urâtori de Dumnezeu, ocărâtori, semeţi, trufaşi, inchinatori la idoli, lăudăroşi, născocitori de rele, neînţelepţi, călcători de cuvânt, fără dragoste, fără milă, hrapareti, betivi, defaimatori, iubitori de sine, iubitori de arginţi, lăudăroşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, lipsiţi de dragoste, neînduplecaţi, clevetitori, cruzi, neiubitori de bine, trădători, necuviincioşi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu, si altele ca acestea cum ar fi desfrânarea, necurăţiea, destrăbălarea, Închinarea la idoli, fermecătoria, vrajbele, certurile, zavistiile, mâniile, gâlcevile, dezbinările, eresurile, Pizmuirile, uciderile, beţiile, chefurile"
( Extrase din Evanghelie)
Eu sunt crestin deoarece imi place acest mod de viata recomandat de Iisus, nu ca sa obtin nu stiu ce functii prin rai dupa moarte. Ce va fi dupa moarte voi vedea atunci

Te felicit și te respect pentru credința dtale.
Doar că observ că ai separat binele total de răul total, foarte frumos și apreciez asta.
Dacă trăiești viața reală, constați că ele nu sunt separate, așa cumm le-ai separat dta.

In viata reala toti crestinii gresesc, de aceea si este specificat in rugaciunea crestinilor "Tatal nostru" : - " si iarta Doamne greselile noastre". A sti exact ce e bine si ce e rau foloseste ca orientare, ca sa poti sa-ti explici singur daca o fapta facuta este buna sau rea, daca ai slujit prin acea fapta lui Dumnezeu sau diavolului ( faci o fapta rea slujesti diavolului deoarece el spune sa faci raul, faci o fapta buna slujesti lui Dumnezeu deoarece el spune sa faci bine

Oamenii sunt foarte diferiti asa ca niciodata nu vor cadea de acord cu separarea raului de bine deoarece nu stiu unde sa puna granita. Un hot daca fura banii lui "X" fa spune ca a facut ceva bun insa "X" va spune ca a facut ceva rau - pe cine sa credem