Stim ca exista mutatii folositoare, utile.
Cunoastem semnificatia termenului "folositor".
Daca sunt utile, atunci stim ca ajuta organismul respectiv.
Daca ajuta organismul respectiv atunci el are sanse mai mari de supravietuire.
Daca are sanse mai mari de supravietuire atunci are si sanse mai mari de a se reproduce.
Daca are sanse mai mari de a se reproduce,atunci are si sanse mai mari de a transmite urmasilor mutatia respectiva.
Daca are sanse mai mari de a transmite urmasilor mutatia respectiva, atunci e mult mai probabil ca in generatia urmatoare sa avem mai multe organisme ce au aceasta modificare genotipica decat cele ce nu o au.
Prin urmare vor domina organismele ce au suferit acea mutatie, asta inseamna o schimbare. Inseamna ca organismul X se modifica in timp si devine Y.



Pai,daca ce am scris mai sus este corect, de ce omul (un organism biologic) nu putea sa apara asa, prin procesul de mai sus?

Daca putea, atunci de ce mai e nevoie de divinitatea crestina?

Daca nu putea, atunci care e motivul?

Nu exista mutatii utile.

Asta ai spus cand ai ramas repetenta la biologie?

Asa ar parea dar nu este. Nu vreau sa fac acum un rezumat, iti dau citatul.
Multe caracteristici ale plantelor şi animalelor sunt determinate de informaţiile ce se
găsesc în codul lor genetic, proiectul conţinut de nucleul fiecărei celule. * Cercetătorii au
descoperit că mutaţiile — sau modificările întâmplătoare — din codul genetic pot produce
schimbări în organismul descendenţilor atât ai plantelor, cât şi ai animalelor. În 1946,
Hermann Muller, laureat al Premiului Nobel şi cel ce a pus bazele studiului mutaţiilor
genelor, a afirmat: „Acumularea de schimbări rare şi în cea mai mare parte minore constituie
nu numai mijlocul principal de progres indus de om în lumea animalelor şi a plantelor, ci
mai ales modul în care s-a produs evoluţia dirijată de selecţia naturală".
Într-adevăr, teoria macroevoluţiei este clădită pe ipoteza că mutaţiile pot duce la apariţia
nu numai de specii noi, ci chiar de familii întregi de plante şi animale, cu totul noi. Se poate
demonstra această afirmaţie îndrăzneaţă? Să vedem ce ne dezvăluie cei circa 100 de ani de
studiu în domeniul geneticii.
Pe la sfârşitul anilor ’30 ai secolului trecut, oamenii de ştiinţă au acceptat cu entuziasm
ideea potrivit căreia, dacă selecţia naturală ar putea genera specii noi de plante prin mutaţii
întâmplătoare, atunci selecţia artificială, cea indusă de om, ar trebui să dea rezultate mult
mai bune. „Entuziasmul se răspândea în rândurile biologilor în general şi în rândul
geneticienilor, al crescătorilor de animale şi al cultivatorilor de plante în special", a spus
Wolf-Ekkehard Lönnig, om de ştiinţă de la Institutul Max Planck de Genetică Vegetală
(Germania), într-un interviu acordat revistei Treziţi-vă! Dar de ce acest entuziasm? Lönnig,
care a studiat timp de 28 de ani mutaţia genelor la plante, a afirmat: „Cercetătorii credeau că
venise momentul revoluţionării metodei tradiţionale de cultivare a plantelor şi de creştere a
animalelor. Ei se gândeau că prin inducerea şi selectarea mutaţiilor avantajoase puteau
obţine plante şi animale noi, superioare celorlalte". *
Oameni de ştiinţă din Statele Unite, Asia şi Europa au iniţiat programe de cercetare care
au beneficiat de sprijin financiar substanţial. Ei au folosit metode care promiteau grăbirea
procesului evolutiv. La ce rezultate s-a ajuns acum, după mai bine de 40 de ani de cercetări
intense? „În pofida cheltuielilor uriaşe, încercarea de a cultiva prin iradiere varietăţi din ce în
ce mai productive s-a dovedit, în mare parte, un eşec", spune cercetătorul Peter von
Sengbusch (Germania). Lönnig a afirmat: „Prin anii ’80, speranţa şi entuziasmul savanţilor se
spulberaseră; eşecul era de proporţii globale. Studiul mutaţiilor artificiale la plante şi
animale a fost abandonat în ţările occidentale. Majoritatea mutanţilor prezentau «valori
nedorite»: mureau sau erau inferiori varietăţilor sălbatice". *
Chiar şi aşa, informaţiile strânse în timpul celor circa 100 de ani de cercetări asupra
mutaţiilor în general şi al celor 70 de ani de studiu asupra mutaţiilor artificiale în special le-
au permis oamenilor de ştiinţă să tragă unele concluzii privind capacitatea acestor mutaţii
de a determina apariţia de specii noi. După examinarea dovezilor, Lönnig a concluzionat: „O
specie [de plante sau de animale] nu se poate transforma prin mutaţii într-o specie cu totul
nouă. Această concluzie concordă cu toate experimentele, cu toate rezultatele cercetărilor în
domeniul mutaţiilor efectuate în secolul al XX-lea, precum şi cu legile probabilităţii. Astfel,
legea variaţiei recurente spune că speciile bine delimitate genetic au graniţe evidente ce nu
pot fi nici anulate, nici depăşite prin mutaţii întâmplătoare".
Să vedem care sunt implicaţiile acestor fapte. Dacă savanţi de prestigiu nu pot să
producă specii noi prin inducerea şi selectarea artificială a mutaţiilor avantajoase, este oare
posibil ca un proces lipsit de inteligenţă să aibă mai mulţi sorţi de izbândă? Dacă studiile
arată că mutaţiile nu pot transforma o specie într-o altă specie, cu totul nouă, atunci cum să
se fi produs macroevoluţia?
Mutaţiile experimentale au demonstrat în repetate rânduri că numărul mutanţilor noi scădea
constant, dar că apăreau frecvent mutanţi de acelaşi fel. Lönnig a conceput pe baza
acestui fenomen „legea variaţiei recurente". În plus, mai puţin de 1% dintre mutaţiile
produse la plante au fost alese pentru cercetări suplimentare, iar mai puţin de 1% dintre
acestea au fost considerate potrivite pentru comercializare. La animale, mutaţiile
artificiale au dat rezultate şi mai slabe decât la plante, metoda fiind abandonată
definitiv.
P.S. Si musculita de otet a fost "chinuita", dar peste cateva generatii mutantii erau eliminati.

Cum ramane cu mutatiile nu tocmai utile? Pe alea de ce le permite d-zeu? Ah da, pacatul stramosesc.

Articolul tau interminabil e pe langa subiect. Oricum, ai comis doua erori logice, cea a prolexitatii si pe cea a sursei fara credibilitate.

"într-un interviu acordat revistei Treziţi-vă!"...

Iote ce am gasit fix pe jw "Revistele Turnul de veghe şi Treziţi-vă! [...] Revistele noastre bazate pe Biblie bla bla bla.

Treziţi-vă! arată cum putem face faţă problemelor şi ne întăreşte încrederea în promisiunea Creatorului referitoare la instaurarea unei lumi noi în care vor domni pacea şi siguranţa."

Deci acea revista, cand vine vorba de chestii ce tin de stiinta pica din start.

Poti sa-mi zici direct unde au fost publicate acele descoperiri de care vorbesti tu? E de preferat sa fie un loc care are cat de cat credibilitate in stiinta.

Cat despre "Wolf-Ekkehard Lönnig", mi se pare interesant ca nu gasesc prea multe informatii legate de el. Oare de ce?

"Dacă savanţi de prestigiu"... poti sa-mi oferi niste nume si niste date? Sau daca nu (pentru ca voi nu sunteti obisnuiti sa dati detalii calumea avand in vedere ca de fiecare data va rezumati la "niste unii"), caut eu date despre ei.

Axioma ta nu functioneaza. De exemplu, o mutatie genetica care va face un om (sau orice alt mamifer, pasare, etc.) sa nu aiba dorinte sexuale, va trai mai mult, pentru ca nu va mai trebui sa se lupte cu rivalii sai, si nici nu isi va mai consuma energia pe chestiie sexuale. Plus ca nu o sa ia boli transmisibile sexual, etc. etc.

Deci nu, o mutatie care mareste sansa de supravietuire nu va avea, neaparat, si rol in reproducere, ba din contra.

Acum stiu sigur ca ai gresit intrebarea.
Nu am scris nicio axioma,asa ca nu stiu la ce te referi. Si in mod sigur nimic din ce am scris nu imi apartine,sunt fapte cunoscute.

Bun, ai gasit o mutatie care, cu toate ca favorizeaza supravietuire organismului, nu-l ajuta sa se si reproduca, pentru ca mutatia consta exact in eliminarea instinctului sexual.

Ti-a luat mult sa te gandesti la asta?
Evident ca exemplul tau e tras de par si lipsit de relevanta, imi permit sa spun ca e singurul exemplu ce constituie o abatere de la "axioma mea", desigur ca aceste sofisme nu stau in calea evolutiei.

Bun, modific axioma atunci:
O mutatie care mareste sansa de supravietuire, dar nu consta in eliminarea instinctului sexual va avea rol in reproducere. Si nu e niciun "neaparat" acolo, in 90% din cazuri e valabil.