Stiut fiind faptul ca absolut toti apostolii si toti evanghelisti au trait si au murit ca mozaici urmand religia lui Isus adica cea mozaica, si nu ca si crestini, din ce cauza au crestinii impresia ca Noul Testament scris de acestia, li se adreseaza lor crestinilot si nu mozaicilor din SECTA lui Isus numita si cea a Nazariteanului?
a ) Din lipsa de cultura?
b) Din cauza ca au cazut victime saratanilor care i-au dus in eroare prin minciuni?
c) Din cauza ca religia crestina care ii minte si ii rataceste de adevar, a fost impusa cu amenintarea cu moartea timp de peste 1500 de ani, adica pina cand minciuna s-a incetatenit ca adevar dumnezeiesc?

Religia mozaică (a evreilor) a avut rolul de a pregăti venirea în lume a Domnului Isus Cristos, care a adus plinătatea Revelaţiei, Adevărul integral. El este Fiul lui Dumnezeu, supremul Revelator şi totodată supremul Revelat. Dumnezeu ne-a spus totul deodată în Fiul său.
Domnul Isus Cristos s-a întrupat în poporul evreu, dar el nu e limitat de un popor, pentru că el e Dumnezeu întrupat, nu doar om. În Domnul Isus Cristos sunt două firi sau naturi: Divină şi umană totodată, pentru că el este Dumnezeu şi om în acelaşi timp.

Spre deosebire de cei din alte religii, noi, creştinii, avem un argument de necontestat: revelaţia creştină este adusă de Fiul lui Dumnezeu întrupat, nu de un om. Numai religia creştină conţine Revelaţia supremă, adevărul întreg şi definitiv, revelat de însuşi Fiul lui Dumnezeu întrupat, Domnul Isus Cristos. El este supremul Revelator şi, totodată, supremul Revelat.
Religiile necreştine conţin un sâmbure de adevăr care poate fi considerat ca o pregătire pentru ca necreştinii să îmbrăţişeze întregul adevăr al Evangheliei.

Paul Evdokimov spunea că toate religiile sunt căi pe care omul îl caută pe Dumnezeu şi sunt multiple, dar revelaţia creştină este unică: este Dumnezeu care vine în întâmpinarea omului prin Isus Cristos, Cuvântul care „s-a făcut trup şi a locuit între noi." (In. 1, 14)
Religiile necreştine conţin un sâmbure de adevăr care poate fi considerat ca o pregătire pentru ca necreştinii să îmbrăţişeze întregul adevăr al Evangheliei.

Domnul Isus Cristos nu e doar om, ci este Fiul lui Dumnezeu întrupat, care a fost prevestit şi aşteptat de-a lungul veacurilor. Buddha, Confucius şi alţii au fost doar oameni. Viaţa lor n-a fost prevestită de profeţi, nici nu au făcut ce a făcut Isus Cristos. El a spus şi a dovedit prin îndeplinirea profeţiilor în toată viaţa sa, prin învăţăturile şi minunile sale că este Fiul lui Dumnezeu întrupat, nu doar om şi că el este calea, adevărul şi viaţa : „«Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine." (In. 14, 6)

De asemenea, însuşi glasul Tatălui a mărturisit că Isus Cristos e Fiul său, atât la botezul său în Iordan, cât şi mai târziu, la schimbarea la faţă.
În Isus Cristos sunt două firi : Divină şi umană, pentru că el este totodată Dumnezeu şi om.

În cartea Faptele Apostolilor se reia afirmaţia că numai prin Domnul Isus Cristos putem ajunge la mântuire: „În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi." (Faptele Apostolilor 4, 12).

El s-a jertfit pentru noi ca să ne ducă la mântuire, dar mântuirea depinde şi de noi. Ne mântuim dacă credem în Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, facem pocăinţă pentru păcate, îl urmăm pe Domnul Isus Cristos şi punem în practică ceea ce a spus el. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face inutilă pentru el. Să nu facem inutilă jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi!

Acum câţiva ani, un indian, fost hinduist, a ţinut conferinţe şi în România şi a spus că s-a convertit la creştinism deoarece a înţeles că Isus Cristos este calea, singura cale spre Dumnezeu Tatăl, nu doar o cale printre altele, nu una dintre căi.

Simpla denumire de creştin nu face pe nimeni creştin, ci credinţa în Domnul Isus Cristos şi urmarea Lui şi a cuvintelor sale face pe cineva să fie cu adevărat creştin. Botezul este un sacrament foarte important, este intrarea în creştinism, dar la fel de important este şi cum trăim după botez.

Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu, promis şi profeţit de-a lungul veacurilor. El a spus : „«Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, L-aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo Îl cunoaşteţi şi L-aţi văzut». Filip I-a zis: «Doamne, arată-ni-L pe Tatăl şi ne este de-ajuns». Isus i-a răspuns: «De atâta timp sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl. Cum dar zici tu să vi-L arăt pe Tatăl?»" (In. 14, 6 - 9).

Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu, care a fost promis şi profeţit de-a lungul veacurilor.

Domnul Isus Cristos a spus că este una în Fiinţă cu Tatăl : „Eu şi Tatăl una suntem" (In. 10, 30) (Cele trei Persoane din Dumnezeu sunt una în Fiinţă, dar sunt distincte ca Persoane).
„Isus a strigat şi a zis: «Cel care crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel care M-a trimis pe Mine. Şi cel care Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel care M-a trimis pe Mine.»" (In. 12, 44 - 46).

Şi a dovedit din plin că este Fiul lui Dumnezeu : prin viaţa sa, prin cuvintele şi minunile sale, prin jertfa, moartea şi învierea sa. În Domnul Isus Cristos sunt două firi: Divină şi umană. El este totodată Dumnezeu şi om.

În afară de profeţiile cu privire la multe evenimente din lume, în Vechiul Testament au fost profeţite cu multe secole înainte de naşterea Domnului Isus Cristos şi principalele evenimente din viaţa sa, de exemplu: locul naşterii sale, multe dintre minunile sale, moartea pe cruce şi învierea sa. Profeţiile s-au împlinit cu exactitate, iar aceasta dovedeşte cu certitudine că Domnul Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu care a fost prevestit cu multe secole înainte de a veni în lume.

În cartea « Cugetări », capitolul « Dovezi despre Isus Cristos prin profeţii », Blaise Pascal a scris: „Chiar dacă un singur om ar fi făcut o carte de preziceri despre Isus Cristos, despre timpul şi modul venirii lui şi Isus Cristos ar fi venit potrivit acestor preziceri ale lui, numai acest fapt ar fi fost de o putere infinită. Însă aici [în Vechiul Testament] este mult mai mult. Un şir de oameni [profeţii], timp de patru mii de ani, în mod statornic şi fără prea mari deosebiri, vin, unul după altul, să profeţească aceeaşi venire. Un popor întreg o vesteşte [poporul evreu] şi acest popor subzistă timp de 4000 de ani, pentru a face în grup o mărturie siguranţei pe care o are despre ea şi de la care nu poate fi întors prin niciun fel de ameninţări şi prin nicio persecuţie; lucrul acesta este cu totul considerabil." (Blaise Pascal, « Cugetări », Ed. Ştiinţifică, Bucureşti 1992, pp. 378 – 379). Precizare : prin perioada de 4000 de ani Pascal se referă la timpul istoriei poporului evreu din Vechiul Testament, nu la timpul scurs de la crearea lumii, pentru că timpul scurs de la crearea lumii poate fi de miliarde de ani. Recomand întreaga carte « Cugetări » scrisă de Blaise Pascal. Este foarte interesantă.

Însuşi Tatăl a dat mărturie despre Dumnezeirea Fiului său întrupat: înainte de a-şi începe activitatea publică, Domnul Isus Cristos a fost botezat de către Ioan Botezătorul în râul Iordan şi în acel moment cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt s-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste el, iar glasul Tatălui a răsunat mărturisind: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit!" (Mt. 3, 17). Deşi nu avea nevoie de botez, căci era Fiul lui Dumnezeu şi nu avea niciun păcat, totuşi Isus Cristos a venit la Ioan şi i-a cerut să-l boteze pentru a ne da nouă exemplu şi pentru a-l readuce pe Duhul Sfânt în creaţie.

Mai târziu, Tatăl a mărturisit din nou Dumnezeirea Fiului în contextul schimbării la faţă: în ultimul an al vieţii pământeşti, Domnul Isus Cristos i-a luat pe apostolii Petru, Iacob şi Ioan şi le-a arătat un crâmpei din Dumnezeirea sa, schimbându-se la faţă înaintea lor pe muntele Tabor. Faţa lui strălucea mai mult decât soarele şi îmbrăcămintea lui s-a făcut ca lumina. În acelaşi timp le-au apărut în văzduh Moise şi Ilie, iar Domnul Isus Cristos vorbea cu ei în limba aramaică. Apostolii auzeau, dar erau extaziaţi de lumină, de frică şi de cutremur, pentru că un nor luminos a cuprins dintr-o dată vârful Taborului. Acest nor luminos se întindea de la cer până la pământ şi un glas din nor, de sus, s-a auzit : „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care bine am voit. Pe Acesta să-L ascultaţi!" (Mt. 17, 5).

În afară de faptul că viaţa, moartea şi învierea lui au fost profeţite cu foarte mult timp înainte, Domnul Isus Cristos a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu şi prin faptul că a făcut minuni foarte mari, cum ar fi: a înviat morţii, a înviat el însuşi din morţi, a potolit furtuna pe mare, a vindecat foarte mulţi orbi, bolnavi, etc.

Prin îndeplinirea profeţiilor referitoare la viaţa, moartea şi învierea lui, prin mărturisirile Tatălui, prin marile minuni, prin toată viaţa şi cuvintele sale, Isus Cristos a dovedit din plin că este Mesia, Fiul lui Dumnezeu.

După înviere Domnul Isus Cristos a mai rămas 40 de zile pe pământ, până la înălţare, cu trupul glorificat, trupul de slavă pe care-l avea după înviere şi a fost văzut de apostoli şi de mulţi alţi oameni. Apostolii au mâncat împreună cu el şi au vorbit cu el şi în acest timp de după înviere. El le-a arătat urmele rănilor în mâini şi în coastă. Trupul său după înviere era tot material, dar avea proprietăţi supranaturale, era trup glorificat, trup de slavă : putea să dispară instantaneu dintr-un loc, să apară în alt loc, etc. După înviere Isus Cristos a venit dintr-o dată în mijlocul apostolilor, deşi uşile casei în care se aflau ei erau încuiate de frica iudeilor. După înălţarea lui la cer apostolii au predicat toată viaţa lor despre învierea Domnului Isus Cristos şi au fost martirizaţi, dându-şi viaţa pentru acest adevăr. E clar că nu şi-ar fi dat viaţa pentru o minciună. Blaise Pascal spunea: „Cred cu bucurie în cuvântul acelora care şi-au dat viaţa pentru ceea ce au spus."

Sfântul Apostol Pavel a scris că, după înviere, Domnul Isus Cristos a fost văzut şi de peste 500 de oameni deodată. După înălţare i s-a arătat şi lui, pentru că el a devenit apostol mai târziu (întâi a fost fariseu evreu şi i-a prigonit pe creştini): „V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Cristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; că a fost îngropat, şi a înviat a treia zi, după Scripturi; şi că S-a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece. După aceea S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre care cei mai mulţi sunt încă în viaţă, iar unii au adormit. În urmă S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. După ei toţi, ca unei stârpituri, mi S-a arătat şi mie. Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu." (1 Cor. 15, 3 - 9)

Când a apărut, după Înviere, ucenicilor în drum spre Emaus, le-a explicat că era scris de veacuri în profeţii că el trebuia să sufere, să moară pe cruce şi să învie a treia zi:
"Nu trebuia oare Cristos să sufere și să intre în gloria Lui?!" Şi, începând de la Moise și de la toți profeţii, le-a explicat ce era scris cu privire la El în toate Scripturile." (Lc. 24, 26 - 27)

"Şi le-a spus că aşa este scris şi aşa trebuie să pătimească Cristos şi aşa să învieze din morţi a treia zi. Şi să se propovăduiască în numele Său pocăinţa spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim." (Lc. 24, 46 - 47)

Accesând linkul următor se poate citi o carte despre profeţii din Vechiul Testament împlinite în viaţa Domnul Isus Cristos :
http://www.blog.pustniculdigital.info/articole/102/

Iar accesând likul linkul următor găsiţi o carte foarte bună despre Isus Cristos. Poate fi citită direct pe internet:
http://www.profamilia.ro/sftreime.asp? isuscristos

Pentru o lectură în privinţa adevărului şi inspiraţiei Bibliei recomand cărţile « Şi totusi Biblia are dreptate » de Werner Keller şi « Biblia este totuşi adevarata » de Petru Popovici. Cine este de bună credinţă va vedea că dovezile ştiinţifice ale adevărurilor Bibliei sunt de necontestat. Cartea "Biblia este totuşi adevărată" poate fi citită şi pe internet, accesând linkul următor:
http://www.scribd.com/......-adevarata

Iată încă o carte foarte bună despre adevărul Bibliei :
http://www.theophilos.3x.ro/Biblioteca/Carti/ONLINE/Este Biblia adevarata/index.html

Iată şi o carte foarte bună despre autoritatea Scripturilor (autoritatea Bibliei):
http://www.rcrwebsite.com/doc1.htm

O secţiune a acestei cărţi, intitulată: Isus Cristos - suma şi esenţa profeţiei biblice (cartea pe net e în română, deşi titlul linkului e în engleză) :
http://www.rcrwebsite.com/prophecy-jesus.htm

Recent, chiar un rabin înţelept evreu, Ytzak Kaduri, a recunoscut că Isus Cristos este Mesia:
http://www.youtube.com/watch?v=eATJ4PRXEJk

Există şi argumentele profeţiilor biblice: autorii cărţilor Bibliei au afirmat că ceea ce au scris este din inspiraţia lui Dumnezeu, iar afirmaţiile lor sunt confirmate de împlinirea profeţiilor biblice: cărţile Bibliei conţin profeţii care s-au împlinit cu exactitate după multe secole, deci autorii au fost inspiraţi de Dumnezeu, care cunoaşte şi ceea ce va fi în viitor. Dacă nu ar fi fost inspiraţi de Dumnezeu, ei nu ar fi avut de unde să ştie ce va fi după multe secole. Preştiinţa lui Dumnezeu (faptul că Dumnezeu cunoaşte ce va fi în viitor) nu înseamnă predestinare : Dumnezeu, fiind atotştiutor, cunoaşte ceea ce vor alege oamenii, dar el nu-i predestinează pe oameni să aleagă într-un fel sau altul, deci oamenii au libertatea voinţei şi responsabilitatea pentru alegerile lor.
Semnele date în profeţii converg toate spre o singură Persoană : Isus Cristos.

Recomand şi un blog foarte interesant:
http://www.cezar-iasi.blogspot.ro
De pe acest blog recomand, în primul rând, articolul cu titlul Argumente şi dovezi ale existenţei lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte (articolul cel mai amplu, din partea de jos a blogului). În afară de argumente şi dovezi, blogul conţine: înregistrări video cu miracole, videoclipuri, filme documentare, legături cu numeroase site-uri foarte interesante, posturi TV şi de radio on-line, cărţi care pot fi citite direct pe internet (fără a necesita descărcare în calculator), articole foarte interesante.

PANA SI VOLTAIRE A RECUNOSCUT: "AI INVINS, GALILEENE"
DOMNUL ISUS CRISTOS A INVINS PRIN IMPLINIREA PROFETIILOR IN TOATA VIATA SA, PRIN MARILE SALE MINUNI, PRIN MOARTEA SI INVIEREA SA, ARATAND TUTUROR CA ESTE MESIA, DUMNEZEU INTRUPAT! SLAVA LUI! A LUI ESTE CERUL SI PAMANTUL! A LUI ESTE PUTEREA SI MARETIA IN VECII VECILOR!

Religia mozaica a avut cu totul alt scop decat cel pe care-l spui tu, si asta se vede prin faptul ca Isus NU a fost niciodata UNS xa sa fie denumit Christosul adica UNSUL, si Isus nu s-a convertit niciodata la crestinbism si nici nu indica nimanuii sa imbratiseze aceasta religie tot asa cum nu recomanda nimanui sa citeasca Biblia crestinilor!
2 Isus nu este Fiul lui Dumnezeu ci fiul Treimi din care facea el insusi parte, deci sde poate spune fara a gresi ca este propriul sau fiu exact in aceeasi masura in care spui tu ca este fiul lui Dumnezeu!
3 Asa ca "revelatia crestina" nu vine de la Dumnezeu si nici de la Fiul lui Dumnezeu ci vine de la acela care este proriul sau fiu dar si propriul sau tata, si numai Diavolul poate face asemenea "minuni", adica de la cel care singur se recunoaste ca fiind Lucifer, si se lauda ca este Seful Cheilor MORTII si ale IADULUI!
Domnul Christos NU este om pentru ca Biblia nu ne spune cand si ce functie a fost UNS acest Christos total necunoscut?
Nicio profetie nu anunta faptul ca Dumnezeu va avea un fiu, si nici despre un dulgher NEuns in nicio functie, ci profetiile se refera la cineva UNS in functia de Rege al Israelului, si aceasta profetie s-a implinit dar nu in persoana dulgherului Isus ci in personajul istoric numit Simon Bar Kochba, care a fost UNS ca REGE si acceptat de toti evrei ca fiind Messiah!
Asa ca vindeti prostiutele penibile porimitivilor care au ramas cu mentalul in antichitate, si nu noua celor care ne-am documentat temeinic si cunoastem bine faptul ca "revelatia crestina" nu a venit de la Dumnezeu ci de la niste sarlatani care lucrau cu puterile Diavolului care erau condusi de ucigasul sfantului Stefan.
Daca doresti dovezi Biblice care sa dovedeasca ca nu bat campii... cere/mi si iti voi da

Putin C), dar nu in totalitate. Eu as intreba ceva asemanator pentru toate religiile: de ce se supune lumea unui personaj invizibil? Tot de frica, tot pentru ca au fost amenintati cu focul vesnic.

Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit din plin că el este Mesia, trimis în lume de Tatăl, care a fost prevestit de profeţi de-a lungul veacurilor.

Însuşi Tatăl l-a UNS pe Isus În Domnul Isus Cristos şi a confirmat în mod vizibil aceasta cu ocazia botezului său în Iordan.

Domnul Isus Cristos a adus Revelaţia creştină şi a întemeiat Biserica creştină! El s-a întrupat în poporul evreu, dar el nu e limitat de un popor, pentru că el e Dumnezeu întrupat, nu doar om. În Domnul Isus Cristos sunt două firi sau naturi: Divină şi umană totodată, pentru că el este Dumnezeu şi om în acelaşi timp.

El a instituit apostoli şi a vorbit clar despre Biserică. Adresându-se Sfântului Apostol Petru a spus clar: „Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui! Şi ţie îţi voi da cheile Împărăţiei Cerurilor." (Mt. 16, 18). Succesorii apostolilor sunt episcopii şi preoţii, dar Biserica nu e formată numai din episcopi şi preoţi, ci din episcopi, preoţi şi credincioşi. Nimeni nu se poate mântui de unul singur, capul său, fără Biserică. Sfântul Ciprian spunea: "Nimeni nu-L poate avea pe Dumnezeu drept Tată dacă nu are Biserica drept Mamă."

Nu putem pretinde o Biserică ideală, formată numai din sfinţi. Important este să privim la viaţa noastră dacă e în regulă şi în acord cu principiile creştine, iar dacă nu e în acord, să facem pocăinţă de păcate. Nimeni nu se poate mântui de unul singur, de capul său, ci fiecare are nevoie de o Biserică. Sfântul Ciprian spunea: "Nimeni nu-L poate avea pe Dumnezeu drept Tată dacă nu are Biserica drept Mamă." Din oricare Biserică am face parte, e foarte important să im creştini autentici, nu creştini doar cu numele sau de formă, de spoială. Ca să ne mântuim trebuie să credem în Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, să facem pocăinţă de păcate şi să-l urmăm pe el şi cuvântul său.

Însuşi Tatăl a dat mărturie despre Dumnezeirea Fiului său întrupat: înainte de a-şi începe activitatea publică, Domnul Isus Cristos a fost botezat de către Ioan Botezătorul în râul Iordan şi în acel moment cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt s-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste el, iar glasul Tatălui a răsunat mărturisind: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit!" (Mt. 3, 17). Deşi nu avea nevoie de botez, căci era Fiul lui Dumnezeu şi nu avea niciun păcat, totuşi Isus Cristos a venit la Ioan şi i-a cerut să-l boteze pentru a ne da nouă exemplu şi pentru a-l readuce pe Duhul Sfânt în creaţie.

Mai târziu, Tatăl a mărturisit din nou Dumnezeirea Fiului în contextul schimbării la faţă: în ultimul an al vieţii pământeşti, Domnul Isus Cristos i-a luat pe apostolii Petru, Iacob şi Ioan şi le-a arătat un crâmpei din Dumnezeirea sa, schimbându-se la faţă înaintea lor pe muntele Tabor. Faţa lui strălucea mai mult decât soarele şi îmbrăcămintea lui s-a făcut ca lumina. În acelaşi timp le-au apărut în văzduh Moise şi Ilie, iar Domnul Isus Cristos vorbea cu ei în limba aramaică. Apostolii auzeau, dar erau extaziaţi de lumină, de frică şi de cutremur, pentru că un nor luminos a cuprins dintr-o dată vârful Taborului. Acest nor luminos se întindea de la cer până la pământ şi un glas din nor, de sus, s-a auzit : „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care bine am voit. Pe Acesta să-L ascultaţi!" (Mt. 17, 5).
În Domnul Isus Cristos sunt două firi sau naturi: Divină şi umană totodată, pentru că el este Dumnezeu şi om în acelaşi timp.

Spre deosebire de cei din alte religii, noi, creştinii, avem un argument de necontestat: revelaţia creştină este adusă de Fiul lui Dumnezeu întrupat, nu de un om. Numai religia creştină conţine Revelaţia supremă, adevărul întreg şi definitiv, revelat de însuşi Fiul lui Dumnezeu întrupat, Domnul Isus Cristos. El este supremul Revelator şi, totodată, supremul Revelat.

Paul Evdokimov spunea că toate religiile sunt căi pe care omul îl caută pe Dumnezeu şi sunt multiple, dar revelaţia creştină este unică: este Dumnezeu care vine în întâmpinarea omului prin Isus Cristos, Cuvântul care „s-a făcut trup şi a locuit între noi." (In. 1, 14)
Religiile necreştine conţin un sâmbure de adevăr care poate fi considerat ca o pregătire pentru ca necreştinii să îmbrăţişeze întregul adevăr al Evangheliei.

Domnul Isus Cristos nu e doar om, ci este Fiul lui Dumnezeu întrupat, care a fost prevestit şi aşteptat de-a lungul veacurilor. Buddha, Confucius şi alţii au fost doar oameni. Viaţa lor n-a fost prevestită de profeţi, nici nu au făcut ce a făcut Isus Cristos. El a spus şi a dovedit prin îndeplinirea profeţiilor în toată viaţa sa, prin învăţăturile şi minunile sale că este Fiul lui Dumnezeu întrupat, nu doar om şi că el este calea, adevărul şi viaţa : „«Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine." (In. 14, 6)

De asemenea, însuşi glasul Tatălui a mărturisit că Isus Cristos e Fiul său, atât la botezul său în Iordan, cât şi mai târziu, la schimbarea la faţă.
În Isus Cristos sunt două firi : Divină şi umană, pentru că el este totodată Dumnezeu şi om.

În cartea Faptele Apostolilor se reia afirmaţia că numai prin Domnul Isus Cristos putem ajunge la mântuire: „În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi." (Faptele Apostolilor 4, 12).

De ce tot scrii blasfemii despre Domnul Isus Cristos? Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit din plin că este Fiul lui Dumnezeu, Mesia prevestit de-a lungul veacurilor! Toate profeţiile despre el, care au fost scrise în Vechiul Testament cu multe secole înainte de întruparea lui, s-au îndeplinit cu exactitate! De exemplu, este scris în Vechiul Testament că seva naşte în Betleem, că va trăi mai târziu în Nazaret, că va face minuni mari, că va muri răstignit pe cruce şi că a treia zi va învia. Toate s-au îndeplinit cu exactitate!

Iar celor care l-au acuzat că scoate diavolii cu ajutorul lui Belzebub, el le-a făcut un raţionament de logică elementară, replicându-le clar că ar fi absurd acest lucru, deoarece o împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi nu ar putea rezista!

Citatul din Apoc. 12.12 nu are nicio legătură cu Domnul Isus! Acest citat este chiar despre diavolul care îi ispiteşte pe oameni pe pământ. Iată citatul: "Pentru aceasta, bucuraţi-vă ceruri şi cei ce locuiţi în ele. Vai vouă, pământule şi mare, fiindcă diavolul a coborât la voi având mânie mare, căci ştie că timpul lui e scurt." (Apoc. 12.12)

Şi nu a spus niciodată Domnul Isus că el ar fi Lucifer! De ce minţi cu neruşinare?

Iar prin referirea la deţinerea cheilor morţii şi ale iadului, arată prin aceasta că are putere deplină asupra întregii existenţe şi e normal să fie aşa, deoarece este Dumnezeu, una în Fiinţă cu Tatăl! Aşa cum a spus că deţine cheile raiului, deţine şi cheile iadului!

El s-a jertfit pentru noi ca să ne ducă la mântuire, dar mântuirea depinde şi de noi. Ne mântuim dacă credem în Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, facem pocăinţă pentru păcate, îl urmăm pe Domnul Isus Cristos şi punem în practică ceea ce a spus el. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face inutilă pentru el. Să nu facem inutilă jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi!

Acum câţiva ani, un indian, fost hinduist, a ţinut conferinţe şi în România şi a spus că s-a convertit la creştinism deoarece a înţeles că Isus Cristos este calea, singura cale spre Dumnezeu Tatăl, nu doar o cale printre altele, nu una dintre căi.

Simpla denumire de creştin nu face pe nimeni creştin, ci credinţa în Domnul Isus Cristos şi urmarea Lui şi a cuvintelor sale face pe cineva să fie cu adevărat creştin. Botezul este un sacrament foarte important, este intrarea în creştinism, dar la fel de important este şi cum trăim după botez.

Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu, promis şi profeţit de-a lungul veacurilor. El a spus : „«Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, L-aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo Îl cunoaşteţi şi L-aţi văzut». Filip I-a zis: «Doamne, arată-ni-L pe Tatăl şi ne este de-ajuns». Isus i-a răspuns: «De atâta timp sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl. Cum dar zici tu să vi-L arăt pe Tatăl?»" (In. 14, 6 - 9).

Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu, care a fost promis şi profeţit de-a lungul veacurilor.

Domnul Isus Cristos a spus că este una în Fiinţă cu Tatăl : „Eu şi Tatăl una suntem" (In. 10, 30) (Cele trei Persoane din Dumnezeu sunt una în Fiinţă, dar sunt distincte ca Persoane).
„Isus a strigat şi a zis: «Cel care crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel care M-a trimis pe Mine. Şi cel care Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel care M-a trimis pe Mine.»" (In. 12, 44 - 46).

Şi a dovedit din plin că este Fiul lui Dumnezeu : prin viaţa sa, prin cuvintele şi minunile sale, prin jertfa, moartea şi învierea sa. În Domnul Isus Cristos sunt două firi: Divină şi umană. El este totodată Dumnezeu şi om.

În afară de profeţiile cu privire la multe evenimente din lume, în Vechiul Testament au fost profeţite cu multe secole înainte de naşterea Domnului Isus Cristos şi principalele evenimente din viaţa sa, de exemplu: locul naşterii sale, multe dintre minunile sale, moartea pe cruce şi învierea sa. Profeţiile s-au împlinit cu exactitate, iar aceasta dovedeşte cu certitudine că Domnul Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu care a fost prevestit cu multe secole înainte de a veni în lume.

În cartea « Cugetări », capitolul « Dovezi despre Isus Cristos prin profeţii », Blaise Pascal a scris: „Chiar dacă un singur om ar fi făcut o carte de preziceri despre Isus Cristos, despre timpul şi modul venirii lui şi Isus Cristos ar fi venit potrivit acestor preziceri ale lui, numai acest fapt ar fi fost de o putere infinită. Însă aici [în Vechiul Testament] este mult mai mult. Un şir de oameni [profeţii], timp de patru mii de ani, în mod statornic şi fără prea mari deosebiri, vin, unul după altul, să profeţească aceeaşi venire. Un popor întreg o vesteşte [poporul evreu] şi acest popor subzistă timp de 4000 de ani, pentru a face în grup o mărturie siguranţei pe care o are despre ea şi de la care nu poate fi întors prin niciun fel de ameninţări şi prin nicio persecuţie; lucrul acesta este cu totul considerabil." (Blaise Pascal, « Cugetări », Ed. Ştiinţifică, Bucureşti 1992, pp. 378 – 379). Precizare : prin perioada de 4000 de ani Pascal se referă la timpul istoriei poporului evreu din Vechiul Testament, nu la timpul scurs de la crearea lumii, pentru că timpul scurs de la crearea lumii poate fi de miliarde de ani. Recomand întreaga carte « Cugetări » scrisă de Blaise Pascal. Este foarte interesantă.

În afară de faptul că viaţa, moartea şi învierea lui au fost profeţite cu foarte mult timp înainte, Domnul Isus Cristos a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu şi prin faptul că a făcut minuni foarte mari, cum ar fi: a înviat morţii, a înviat el însuşi din morţi, a potolit furtuna pe mare, a vindecat foarte mulţi orbi, bolnavi, etc.

Prin îndeplinirea profeţiilor referitoare la viaţa, moartea şi învierea lui, prin mărturisirile Tatălui, prin marile minuni, prin toată viaţa şi cuvintele sale, Isus Cristos a dovedit din plin că este Mesia, Fiul lui Dumnezeu.

După înviere Domnul Isus Cristos a mai rămas 40 de zile pe pământ, până la înălţare, cu trupul glorificat, trupul de slavă pe care-l avea după înviere şi a fost văzut de apostoli şi de mulţi alţi oameni. Apostolii au mâncat împreună cu el şi au vorbit cu el şi în acest timp de după înviere. El le-a arătat urmele rănilor în mâini şi în coastă. Trupul său după înviere era tot material, dar avea proprietăţi supranaturale, era trup glorificat, trup de slavă : putea să dispară instantaneu dintr-un loc, să apară în alt loc, etc. După înviere Isus Cristos a venit dintr-o dată în mijlocul apostolilor, deşi uşile casei în care se aflau ei erau încuiate de frica iudeilor. După înălţarea lui la cer apostolii au predicat toată viaţa lor despre învierea Domnului Isus Cristos şi au fost martirizaţi, dându-şi viaţa pentru acest adevăr. E clar că nu şi-ar fi dat viaţa pentru o minciună. Blaise Pascal spunea: „Cred cu bucurie în cuvântul acelora care şi-au dat viaţa pentru ceea ce au spus."

Sfântul Apostol Pavel a scris că, după înviere, Domnul Isus Cristos a fost văzut şi de peste 500 de oameni deodată. După înălţare i s-a arătat şi lui, pentru că el a devenit apostol mai târziu (întâi a fost fariseu evreu şi i-a prigonit pe creştini): „V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Cristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; că a fost îngropat, şi a înviat a treia zi, după Scripturi; şi că S-a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece. După aceea S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre care cei mai mulţi sunt încă în viaţă, iar unii au adormit. În urmă S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. După ei toţi, ca unei stârpituri, mi S-a arătat şi mie. Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu." (1 Cor. 15, 3 - 9)

Când a apărut, după Înviere, ucenicilor în drum spre Emaus, le-a explicat că era scris de veacuri în profeţii că el trebuia să sufere, să moară pe cruce şi să învie a treia zi:
"Nu trebuia oare Cristos să sufere și să intre în gloria Lui?!" Şi, începând de la Moise și de la toți profeţii, le-a explicat ce era scris cu privire la El în toate Scripturile." (Lc. 24, 26 - 27)

"Şi le-a spus că aşa este scris şi aşa trebuie să pătimească Cristos şi aşa să învieze din morţi a treia zi. Şi să se propovăduiască în numele Său pocăinţa spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim." (Lc. 24, 46 - 47)

Recomand şi un blog foarte interesant:
http://www.cezar-iasi.blogspot.ro
De pe acest blog recomand, în primul rând, articolul cu titlul Argumente şi dovezi ale existenţei lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte (articolul cel mai amplu, din partea de jos a blogului). În afară de argumente şi dovezi, blogul conţine: înregistrări video cu miracole, videoclipuri, filme documentare, legături cu numeroase site-uri foarte interesante, posturi TV şi de radio on-line, cărţi care pot fi citite direct pe internet (fără a necesita descărcare în calculator), articole foarte interesante.

Domnul Isus ca nu stiu cine este UNSUL ca sa stiu pe cine il numim Christos NU a adus crestinilor NIMIC! El a infintat o SECTA a religiei mozaice, fapt confirmat si de realitatea istorica dar si de Biblie, asa ca dulgherul Isus dun nazareth NU a adus nimic crestinilor, cu atat mai putin o revelatia, desi faptul ca a desfintat Legea lui Dumnezeu pentru a o inlocui cu Legea lui Lucifer este intr-adevar o revelatie!
Si cu atat mai putimn acest Isus NU a intemeiat niciodata o biserica crestina fapt confirmat si de realitatea istorica care ne arata ca Isus a fost de religie mozaica la fel ca absolut toti apostolii lui si la fel ca toti evanghelisti, iar invataturile lor NU sunt adresate crestinilor, despre a carorexistenta habar nu aves, ci celor din SECTA sa apartinand religiei mozaice!
Tinand cont de fap[tul ca religia crestioa NU p[orneste de la niciun Dumnezeu xi de la niste sarlatanni condusi de un ucigas pe nume Saul din Tarsus, fi linistit ca crestinii nu au niciun Dumnezeu pentrui simplul fapt ca nu s-a dovedit inca ca atunci cand crestinii au FURAT scripoturile religiei mozaice din care facea parte si Isus si toti apostollii, inca nu s-a dovedit ca a fost FURAT si Dumnezeul din ceruri al religiei mozaice.
ce tot o dai intr-unba cu Christois fara sa imi explici cine a fost UNS ca sa merite acest titlu?
In Isaia 43v:11 ai ocazia sa afli cine este Dumnezeul dar mai ales cine este mantuitorul si te asigur ca ala NU este dulgherul Isus ci chiar Creatorul in persoana! Asa ca nu te precipita penbtru ca absolut toti crestinii nu au nici cea mai mica sansa de mantuire din cauza ca ei fac pipi pe Legea lui Dumnezeu si pentru aceasta blasfemie singura rasplata este IADUL!

Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit din plin că este Fiul lui Dumnezeu, Mesia prevestit de-a lungul veacurilor! Toate profeţiile despre el, care au fost scrise în Vechiul Testament cu multe secole înainte de întruparea lui, s-au îndeplinit cu exactitate! De exemplu, este scris în Vechiul Testament că seva naşte în Betleem, că va trăi mai târziu în Nazaret, că va face minuni mari, că va muri răstignit pe cruce şi că a treia zi va învia. Toate s-au îndeplinit cu exactitate!

Însuşi Tatăl l-a UNS pe Isus şi a confirmat în mod vizibil aceasta cu ocazia botezului său în Iordan.

Domnul Isus Cristos a adus Revelaţia creştină şi a întemeiat Biserica creştină! Religia mozaică (a evreilor) a avut rolul de a pregăti venirea în lume a Domnului Isus Cristos, care a adus plinătatea Revelaţiei, Adevărul integral. El este Fiul lui Dumnezeu, supremul Revelator şi totodată supremul Revelat. Dumnezeu a spus totul deodată în Fiul său.
Domnul Isus Cristos s-a întrupat în poporul evreu, dar el nu e limitat de un popor, pentru că el e Dumnezeu întrupat, nu doar om. În Domnul Isus Cristos sunt două firi sau naturi: Divină şi umană totodată, pentru că el este Dumnezeu şi om în acelaşi timp.

El a instituit apostoli şi a vorbit clar despre Biserică. Adresându-se Sfântului Apostol Petru a spus clar: „Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui! Şi ţie îţi voi da cheile Împărăţiei Cerurilor." (Mt. 16, 18). Succesorii apostolilor sunt episcopii şi preoţii, dar Biserica nu e formată numai din episcopi şi preoţi, ci din episcopi, preoţi şi credincioşi. Nimeni nu se poate mântui de unul singur, capul său, fără Biserică. Sfântul Ciprian spunea: "Nimeni nu-L poate avea pe Dumnezeu drept Tată dacă nu are Biserica drept Mamă."

Nu a spus niciodată Domnul Isus Cristos că Legea s-a terminat odată cu venirea lui! A spus clar: "Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc." (Mt. 5, 17)

Însuşi Tatăl a dat mărturie despre Dumnezeirea Fiului său întrupat: înainte de a-şi începe activitatea publică, Domnul Isus Cristos a fost botezat de către Ioan Botezătorul în râul Iordan şi în acel moment cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt s-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste el, iar glasul Tatălui a răsunat mărturisind: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit!" (Mt. 3, 17). Deşi nu avea nevoie de botez, căci era Fiul lui Dumnezeu şi nu avea niciun păcat, totuşi Isus Cristos a venit la Ioan şi i-a cerut să-l boteze pentru a ne da nouă exemplu şi pentru a-l readuce pe Duhul Sfânt în creaţie.

Mai târziu, Tatăl a mărturisit din nou Dumnezeirea Fiului în contextul schimbării la faţă: în ultimul an al vieţii pământeşti, Domnul Isus Cristos i-a luat pe apostolii Petru, Iacob şi Ioan şi le-a arătat un crâmpei din Dumnezeirea sa, schimbându-se la faţă înaintea lor pe muntele Tabor. Faţa lui strălucea mai mult decât soarele şi îmbrăcămintea lui s-a făcut ca lumina. În acelaşi timp le-au apărut în văzduh Moise şi Ilie, iar Domnul Isus Cristos vorbea cu ei în limba aramaică. Apostolii auzeau, dar erau extaziaţi de lumină, de frică şi de cutremur, pentru că un nor luminos a cuprins dintr-o dată vârful Taborului. Acest nor luminos se întindea de la cer până la pământ şi un glas din nor, de sus, s-a auzit : „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care bine am voit. Pe Acesta să-L ascultaţi!" (Mt. 17, 5).
În Domnul Isus Cristos sunt două firi sau naturi: Divină şi umană totodată, pentru că el este Dumnezeu şi om în acelaşi timp.

Spre deosebire de cei din alte religii, noi, creştinii, avem un argument de necontestat: revelaţia creştină este adusă de Fiul lui Dumnezeu întrupat, nu de un om. Numai religia creştină conţine Revelaţia supremă, adevărul întreg şi definitiv, revelat de însuşi Fiul lui Dumnezeu întrupat, Domnul Isus Cristos. El este supremul Revelator şi, totodată, supremul Revelat.

Paul Evdokimov spunea că toate religiile sunt căi pe care omul îl caută pe Dumnezeu şi sunt multiple, dar revelaţia creştină este unică: este Dumnezeu care vine în întâmpinarea omului prin Isus Cristos, Cuvântul care „s-a făcut trup şi a locuit între noi." (In. 1, 14)
Religiile necreştine conţin un sâmbure de adevăr care poate fi considerat ca o pregătire pentru ca necreştinii să îmbrăţişeze întregul adevăr al Evangheliei.

Domnul Isus Cristos nu e doar om, ci este Fiul lui Dumnezeu întrupat, care a fost prevestit şi aşteptat de-a lungul veacurilor. Buddha, Confucius şi alţii au fost doar oameni. Viaţa lor n-a fost prevestită de profeţi, nici nu au făcut ce a făcut Isus Cristos. El a spus şi a dovedit prin îndeplinirea profeţiilor în toată viaţa sa, prin învăţăturile şi minunile sale că este Fiul lui Dumnezeu întrupat, nu doar om şi că el este calea, adevărul şi viaţa : „«Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine." (In. 14, 6)

De asemenea, însuşi glasul Tatălui a mărturisit că Isus Cristos e Fiul său, atât la botezul său în Iordan, cât şi mai târziu, la schimbarea la faţă.
În Isus Cristos sunt două firi : Divină şi umană, pentru că el este totodată Dumnezeu şi om.

În cartea Faptele Apostolilor se reia afirmaţia că numai prin Domnul Isus Cristos putem ajunge la mântuire: „În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi." (Faptele Apostolilor 4, 12).

El s-a jertfit pentru noi ca să ne ducă la mântuire, dar mântuirea depinde şi de noi. Ne mântuim dacă credem în Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, facem pocăinţă pentru păcate, îl urmăm pe Domnul Isus Cristos şi punem în practică ceea ce a spus el. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face inutilă pentru el. Să nu facem inutilă jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi!

Acum câţiva ani, un indian, fost hinduist, a ţinut conferinţe şi în România şi a spus că s-a convertit la creştinism deoarece a înţeles că Isus Cristos este calea, singura cale spre Dumnezeu Tatăl, nu doar o cale printre altele, nu una dintre căi.

Simpla denumire de creştin nu face pe nimeni creştin, ci credinţa în Domnul Isus Cristos şi urmarea Lui şi a cuvintelor sale face pe cineva să fie cu adevărat creştin. Botezul este un sacrament foarte important, este intrarea în creştinism, dar la fel de important este şi cum trăim după botez.

Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu, promis şi profeţit de-a lungul veacurilor. El a spus : „«Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, L-aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo Îl cunoaşteţi şi L-aţi văzut». Filip I-a zis: «Doamne, arată-ni-L pe Tatăl şi ne este de-ajuns». Isus i-a răspuns: «De atâta timp sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl. Cum dar zici tu să vi-L arăt pe Tatăl?»" (In. 14, 6 - 9).

Domnul Isus Cristos a spus şi a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu, care a fost promis şi profeţit de-a lungul veacurilor.

Domnul Isus Cristos a spus că este una în Fiinţă cu Tatăl : „Eu şi Tatăl una suntem" (In. 10, 30) (Cele trei Persoane din Dumnezeu sunt una în Fiinţă, dar sunt distincte ca Persoane).
„Isus a strigat şi a zis: «Cel care crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel care M-a trimis pe Mine. Şi cel care Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel care M-a trimis pe Mine.»" (In. 12, 44 - 46).

Şi a dovedit din plin că este Fiul lui Dumnezeu : prin viaţa sa, prin cuvintele şi minunile sale, prin jertfa, moartea şi învierea sa. În Domnul Isus Cristos sunt două firi: Divină şi umană. El este totodată Dumnezeu şi om.

În afară de profeţiile cu privire la multe evenimente din lume, în Vechiul Testament au fost profeţite cu multe secole înainte de naşterea Domnului Isus Cristos şi principalele evenimente din viaţa sa, de exemplu: locul naşterii sale, multe dintre minunile sale, moartea pe cruce şi învierea sa. Profeţiile s-au împlinit cu exactitate, iar aceasta dovedeşte cu certitudine că Domnul Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu care a fost prevestit cu multe secole înainte de a veni în lume.

În cartea « Cugetări », capitolul « Dovezi despre Isus Cristos prin profeţii », Blaise Pascal a scris: „Chiar dacă un singur om ar fi făcut o carte de preziceri despre Isus Cristos, despre timpul şi modul venirii lui şi Isus Cristos ar fi venit potrivit acestor preziceri ale lui, numai acest fapt ar fi fost de o putere infinită. Însă aici [în Vechiul Testament] este mult mai mult. Un şir de oameni [profeţii], timp de patru mii de ani, în mod statornic şi fără prea mari deosebiri, vin, unul după altul, să profeţească aceeaşi venire. Un popor întreg o vesteşte [poporul evreu] şi acest popor subzistă timp de 4000 de ani, pentru a face în grup o mărturie siguranţei pe care o are despre ea şi de la care nu poate fi întors prin niciun fel de ameninţări şi prin nicio persecuţie; lucrul acesta este cu totul considerabil." (Blaise Pascal, « Cugetări », Ed. Ştiinţifică, Bucureşti 1992, pp. 378 – 379). Precizare : prin perioada de 4000 de ani Pascal se referă la timpul istoriei poporului evreu din Vechiul Testament, nu la timpul scurs de la crearea lumii, pentru că timpul scurs de la crearea lumii poate fi de miliarde de ani. Recomand întreaga carte « Cugetări » scrisă de Blaise Pascal. Este foarte interesantă.

În afară de faptul că viaţa, moartea şi învierea lui au fost profeţite cu foarte mult timp înainte, Domnul Isus Cristos a dovedit că este Fiul lui Dumnezeu şi prin faptul că a făcut minuni foarte mari, cum ar fi: a înviat morţii, a înviat el însuşi din morţi, a potolit furtuna pe mare, a vindecat foarte mulţi orbi, bolnavi, etc.

Prin îndeplinirea profeţiilor referitoare la viaţa, moartea şi învierea lui, prin mărturisirile Tatălui, prin marile minuni, prin toată viaţa şi cuvintele sale, Isus Cristos a dovedit din plin că este Mesia, Fiul lui Dumnezeu.

După înviere Domnul Isus Cristos a mai rămas 40 de zile pe pământ, până la înălţare, cu trupul glorificat, trupul de slavă pe care-l avea după înviere şi a fost văzut de apostoli şi de mulţi alţi oameni. Apostolii au mâncat împreună cu el şi au vorbit cu el şi în acest timp de după înviere. El le-a arătat urmele rănilor în mâini şi în coastă. Trupul său după înviere era tot material, dar avea proprietăţi supranaturale, era trup glorificat, trup de slavă : putea să dispară instantaneu dintr-un loc, să apară în alt loc, etc. După înviere Isus Cristos a venit dintr-o dată în mijlocul apostolilor, deşi uşile casei în care se aflau ei erau încuiate de frica iudeilor. După înălţarea lui la cer apostolii au predicat toată viaţa lor despre învierea Domnului Isus Cristos şi au fost martirizaţi, dându-şi viaţa pentru acest adevăr. E clar că nu şi-ar fi dat viaţa pentru o minciună. Blaise Pascal spunea: „Cred cu bucurie în cuvântul acelora care şi-au dat viaţa pentru ceea ce au spus."

Sfântul Apostol Pavel a scris că, după înviere, Domnul Isus Cristos a fost văzut şi de peste 500 de oameni deodată. După înălţare i s-a arătat şi lui, pentru că el a devenit apostol mai târziu (întâi a fost fariseu evreu şi i-a prigonit pe creştini): „V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Cristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; că a fost îngropat, şi a înviat a treia zi, după Scripturi; şi că S-a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece. După aceea S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre care cei mai mulţi sunt încă în viaţă, iar unii au adormit. În urmă S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. După ei toţi, ca unei stârpituri, mi S-a arătat şi mie. Căci eu sunt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sunt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu." (1 Cor. 15, 3 - 9)

Când a apărut, după Înviere, ucenicilor în drum spre Emaus, le-a explicat că era scris de veacuri în profeţii că el trebuia să sufere, să moară pe cruce şi să învie a treia zi:
"Nu trebuia oare Cristos să sufere și să intre în gloria Lui?!" Şi, începând de la Moise și de la toți profeţii, le-a explicat ce era scris cu privire la El în toate Scripturile." (Lc. 24, 26 - 27)

"Şi le-a spus că aşa este scris şi aşa trebuie să pătimească Cristos şi aşa să învieze din morţi a treia zi. Şi să se propovăduiască în numele Său pocăinţa spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim." (Lc. 24, 46 - 47)

Accesând linkul următor se poate citi o carte despre profeţii din Vechiul Testament împlinite în viaţa Domnul Isus Cristos :
http://www.blog.pustniculdigital.info/articole/102/

Iar accesând likul linkul următor găsiţi o carte foarte bună despre Isus Cristos. Poate fi citită direct pe internet:
http://www.profamilia.ro/sftreime.asp? isuscristos

Pentru o lectură în privinţa adevărului şi inspiraţiei Bibliei recomand cărţile « Şi totusi Biblia are dreptate » de Werner Keller şi « Biblia este totuşi adevarata » de Petru Popovici. Cine este de bună credinţă va vedea că dovezile ştiinţifice ale adevărurilor Bibliei sunt de necontestat. Cartea "Biblia este totuşi adevărată" poate fi citită şi pe internet, accesând linkul următor:
http://www.scribd.com/......-adevarata

Iată încă o carte foarte bună despre adevărul Bibliei :
http://www.theophilos.3x.ro/Biblioteca/Carti/ONLINE/Este Biblia adevarata/index.html

Iată şi o carte foarte bună despre autoritatea Scripturilor (autoritatea Bibliei):
http://www.rcrwebsite.com/doc1.htm

O secţiune a acestei cărţi, intitulată: Isus Cristos - suma şi esenţa profeţiei biblice (cartea pe net e în română, deşi titlul linkului e în engleză) :
http://www.rcrwebsite.com/prophecy-jesus.htm

Recent, chiar un rabin înţelept evreu, Ytzak Kaduri, a recunoscut că Isus Cristos este Mesia:
http://www.youtube.com/watch?v=eATJ4PRXEJk

Există şi argumentele profeţiilor biblice: autorii cărţilor Bibliei au afirmat că ceea ce au scris este din inspiraţia lui Dumnezeu, iar afirmaţiile lor sunt confirmate de împlinirea profeţiilor biblice: cărţile Bibliei conţin profeţii care s-au împlinit cu exactitate după multe secole, deci autorii au fost inspiraţi de Dumnezeu, care cunoaşte şi ceea ce va fi în viitor. Dacă nu ar fi fost inspiraţi de Dumnezeu, ei nu ar fi avut de unde să ştie ce va fi după multe secole. Preştiinţa lui Dumnezeu (faptul că Dumnezeu cunoaşte ce va fi în viitor) nu înseamnă predestinare : Dumnezeu, fiind atotştiutor, cunoaşte ceea ce vor alege oamenii, dar el nu-i predestinează pe oameni să aleagă într-un fel sau altul, deci oamenii au libertatea voinţei şi responsabilitatea pentru alegerile lor.
Semnele date în profeţii converg toate spre o singură Persoană: Isus Cristos.

Recomand şi un blog foarte interesant:
http://www.cezar-iasi.blogspot.ro
De pe acest blog recomand, în primul rând, articolul cu titlul Argumente şi dovezi ale existenţei lui Dumnezeu şi a vieţii veşnice de dincolo de moarte (articolul cel mai amplu, din partea de jos a blogului). În afară de argumente şi dovezi, blogul conţine: înregistrări video cu miracole, videoclipuri, filme documentare, legături cu numeroase site-uri foarte interesante, posturi TV şi de radio on-line, cărţi care pot fi citite direct pe internet (fără a necesita descărcare în calculator), articole foarte interesante.

De ce numai putin din C?