Cred ca trebuie sa fii batut in cap sa nu crezi in Dumnezeu, dar sa crezi Mos Craciun.
Ah, tu esti ala, cu intrebarea "ce inseamna un imbecil? va rog sa ma lamuriti, am impresia ca camil petrescu ma ia la misto, nu ma mentioneaza in descrierea lui ", vorbeste de pederasti, de aia cu anomalii fizice, de aia cu intelectualul varza, bah si tot citeam cu sufletul la gura, doar doar m-o mentiona si pe mine, dar nu m-a mentionat . sunt in depresie, ce sa fac?"
Din nefericire multi nu mai cred in Dumnezeu din cauza religiei.Dar nici Dumnezeu nu e de acord cu mizeriile facute in numele religiei.Iar in curand va pune capat.Psalmi37:9-11
Si ce religie a fost oare considerata a fi mai distructiva decat "martorii lui Iehova", religie ce e un adevarata SISTEM, unul opus conducerii din fiecare stat in care s-a infiltrat (ca pana la urma, cu toata opozitia celor care ii cunosteau adevaratele scopuri, s-a infiltrat, s-a "adaptat" intereselor)?
Ce religie mai considera inca faptul ca fiecare conducere si guvern ar fi de origine satanica? Ce religie se opune constitutiilor tuturor statelor lumii? Ei bine, este vorba de o religie - SISTEM. Una dictata in functie de interese din birourile liderilor din Brooklyn.
Sper sa iti fie utile urmatoarele idei.
Isus a spus că religia adevărată va fi evidentă în viaţa celor ce o practică. „După roadele lor îi veţi recunoaşte", a zis el. „Orice pom bun dă roade bune." (Matei 7:16, 17) Cu alte cuvinte, cei care practică religia adevărată pot fi recunoscuţi după convingerile şi conduita lor. Deşi sunt imperfecţi şi fac greşeli, închinătorii adevăraţi se străduiesc, ca grup, să înfăptuiască voinţa lui Dumnezeu. În continuare vom analiza şase cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească cei ce practică religia adevărată.
Slujitorii lui Dumnezeu îşi bazează învăţăturile pe Biblie. Biblia afirmă: „Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte lucrurile, să disciplineze în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie pe deplin competent, complet pregătit pentru orice lucrare bună" (2 Timotei 3:16, 17). Apostolul Pavel le-a scris colaboratorilor săi creştini: „Când aţi primit cuvântul lui Dumnezeu, pe care l-aţi auzit de la noi, l-aţi primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, aşa cum este într-adevăr, ca pe cuvântul lui Dumnezeu" (1 Tesaloniceni 2:13). Aşadar, învăţăturile şi practicile religiei adevărate nu se bazează pe idei sau pe tradiţii omeneşti, ci pe Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, Biblia.
Isus Cristos şi-a bazat învăţăturile pe Cuvântul lui Dumnezeu, lăsându-ne astfel un model. Într-o rugăciune adresată Tatălui său ceresc, el a zis: „Cuvântul tău este adevărul" (Ioan 17:17). Isus a crezut în Cuvântul lui Dumnezeu, iar tot ceea ce preda era în armonie cu Scripturile. El obişnuia să spună: „Este scris", după care cita un verset biblic (Matei 4:4, 7, 10). În mod asemănător, slujitorii lui Dumnezeu din prezent nu îi învaţă pe alţii idei personale. Ei sunt convinşi că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu şi îşi bazează învăţăturile doar pe ceea ce este scris în această carte.
Cei care practică religia adevărată i se închină numai lui Iehova şi fac cunoscut numele său. Isus ne-a învăţat: „Lui Iehova, Dumnezeul tău, să te închini şi numai pentru el să îndeplineşti un serviciu sacru" (Matei 4:10). Prin urmare, slujitorii lui Dumnezeu se închină numai lui Iehova. Ei îi învaţă pe alţii cine este adevăratul Dumnezeu şi care sunt calităţile sale. Această activitate de instruire face parte din închinarea lor. În Psalmul 83:18 se spune: „Tu, al cărui nume este Iehova, numai tu eşti Cel Preaînalt peste tot pământul!". Isus ne-a arătat prin exemplul său cum trebuie să-i ajutăm pe alţii să-l cunoască pe Dumnezeu. Iată ce a spus el într-o rugăciune: „Le-am dezvăluit numele tău oamenilor pe care mi i-ai dat din lume" (Ioan 17:6). În mod asemănător, închinătorii adevăraţi din prezent îi învaţă pe alţii cine este adevăratul Dumnezeu şi care sunt scopurile şi calităţile sale.
Slujitorii lui Dumnezeu manifestă iubire sinceră şi dezinteresată unii faţă de alţii. Isus a spus: „Prin aceasta vor şti toţi că sunteţi discipolii mei: dacă aveţi iubire între voi" (Ioan 13:35). Creştinii din secolul I au avut o astfel de iubire. Iubirea divină depăşeşte barierele rasiale, sociale şi naţionale şi îi uneşte pe oameni într-o fraternitate puternică (Coloseni 3:14). Membrii religiilor false nu fac parte dintr-o familie mondială, unită prin iubire. De ce putem spune lucrul acesta? Dacă ar fi uniţi de o astfel de iubire, nu s-ar ucide între ei din cauza deosebirilor naţionale sau etnice. Creştinii adevăraţi nu ridică arma nici împotriva fraţilor lor de credinţă, nici împotriva altora. Biblia spune: „Copiii lui Dumnezeu şi copiii Diavolului se recunosc prin aceasta: Cine nu practică dreptatea nu provine de la Dumnezeu, nici cine nu-şi iubeşte fratele. . . să ne iubim unii pe alţii. Nu cum a fost Cain, care provenea de la cel rău şi şi-a înjunghiat fratele" (1 Ioan 3:10–12; 4:20, 21).
Cu siguranţă, iubirea adevărată nu înseamnă doar a nu-ţi ucide semenii. Creştinii adevăraţi îşi folosesc cu altruism timpul, energia şi resursele pentru a se ajuta şi a se încuraja (Evrei 10:24, 25). Ei se sprijină în timp de necaz şi sunt cinstiţi în relaţiile cu alţii. De fapt, ei aplică sfatul biblic ‘de a face ce este bine faţă de toţi’ (Galateni 6:10).
Creştinii adevăraţi recunosc că Isus Cristos este mijlocul de salvare oferit de Dumnezeu. Biblia spune: „În nimeni altul nu este salvare, căci nu este sub cer niciun alt nume care să fi fost dat printre oameni prin care putem fi salvaţi" (Faptele 4:12). Isus şi-a dat viaţa pentru a-i răscumpăra pe oamenii ascultători (Matei 20:28). Mai mult decât atât, Iehova l-a numit pe Isus Rege al Regatului ceresc, guvernul care va domni peste întregul pământ. Dumnezeu ne cere să ascultăm de Isus şi să aplicăm învăţăturile Fiului său. Numai aşa putem primi viaţă veşnică. În Biblie se spune: „Cine manifestă credinţă în Fiul are viaţă veşnică. Cine nu ascultă de Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el" (Ioan 3:36).
Închinătorii adevăraţi ai lui Dumnezeu nu fac parte din lume. Când a fost dus înaintea conducătorului roman Pilat pentru a fi judecat, Isus a spus: „Regatul meu nu face parte din lumea aceasta" (Ioan 18:36). Indiferent în ce ţară trăiesc, adevăraţii discipoli ai lui Isus se supun Regatului ceresc. De aceea, nu se implică nici în politică şi nici în conflictele acestei lumi, păstrându-şi neutralitatea. Totuşi, dacă alţii doresc să se înscrie într-un partid politic, să candideze pentru o funcţie politică sau să voteze, ei nu se amestecă în aceste decizii. Însă, chiar dacă sunt neutri din punct de vedere politic, închinătorii adevăraţi ai lui Dumnezeu respectă legile ţării în care trăiesc. De ce? Deoarece Cuvântul lui Dumnezeu le porunceşte ‘să fie supuşi autorităţilor superioare’, adică autorităţilor guvernamentale (Romani 13:1). Dar, dacă li se cere să facă ceva care contravine normelor lui Dumnezeu, închinătorii adevăraţi imită exemplul apostolilor, care au spus: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu ca stăpânitor decât de oameni" (Faptele 5:29; Marcu 12:17).
Adevăraţii continuatori ai lui Isus anunţă că Regatul lui Dumnezeu este singura speranţă a omenirii. Isus a prezis: „Această veste bună despre regat va fi predicată pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile. Şi atunci va veni sfârşitul" (Matei 24:14). Adevăraţii continuatori ai lui Isus Cristos nu îi îndeamnă pe oameni să se bazeze pe conducătorii umani pentru rezolvarea problemelor lor. Ei anunţă că Regatul ceresc al lui Dumnezeu este singura speranţă a omenirii (Psalmul 146:3). Isus ne-a învăţat să ne rugăm pentru acest guvern perfect: „Să vină regatul tău. Să se facă voinţa ta, precum în cer, aşa şi pe pământ" (Matei 6:10). Cuvântul lui Dumnezeu a prezis că acest Regat ceresc „va zdrobi şi va pune capăt tuturor acestor regate [din prezent] şi el însuşi va dăinui pe timp indefinit" (Daniel 2:44).
Având în vedere ce am analizat până acum, întreabă-te: Ce grupare religioasă îşi bazează toate învăţăturile pe Biblie şi face cunoscut că numele lui Dumnezeu este Iehova? Membrii cărei religii manifestă iubire adevărată şi credinţă în Isus, se păstrează separaţi de lume şi anunţă că Regatul lui Dumnezeu este singura speranţă a omenirii? Ce religie întruneşte toate aceste cerinţe? Dovezile arată cu claritate că Martorii lui Iehova (Isaia 43:10–12).
Unii se autoproclama a fi plini de iubire dar in sufletul lor colcăie ura, dispreţul manifestat prin eprimare, prin atitudine faţă de cei care nu sunt din acelaşi grup, ura faţă de ce care sunt de altă religie, generalizarea şi lipsa de sinceritate...
Aceste simptome grave ale răutăţii viscerale aş putea spune ca le-am observat la fiecare martor al lui Iehova. Aproape fără excepţie. Aproape.
Însă când atitudinea de bunăvoinţă "dă bine", este afişata doar atunci falsa modestie, falsa sinceritate şi "iubire".
Este important a nu se confunda iniţialele YHWH întâlnite în Vechiul Testament (pe lângă alte 5000 de expresii referitoare la Dumnezeu) cu pronunţia greşită "Iehova".
Această pronunţie ("Iehova") este o variantă falsă de pronunţie în limba engleză (de vocalizare), inventată la voia întâmplării prin îmbinarea abuzivă dintre consoanele unui nume (Y-H-W-H, a căror pronunţie autentică a fost definitiv pierdută şi vocalele altui nume (Adonai). O compoziţie deci, cel puţin ciudata...
Spui ca esti atee?! Bun.
"necredinta (ateismul) e totuna cu ura fata de dzeu?" Cum sa urasti pe cineva care nu exista?
Mai citeste o data.
"Sunt atee, pentru ca mi-e sila de religia crestina si chiar daca ar exista dzeu, daca si-ar face aparitia, tot l-as uri. Zic asta, pentru ca unii atei nu cred in dzeu pentru ca nu se arata. Eu as vrea sa fiu lasata in pace daca presupunem ca acesta mi s-ar arata, mi-ar fi mai bine fara el.
De aici mai apare alta intrebare, necredinta (ateismul) e totuna cu ura fata de dzeu?"
era o presupunere!
sa zicem ca nu crezi in bigfoot, aia care nu cred, nu l-au vazut niciodata.
daca aceia care nu cred il vad, atunci vor crede in existenta lui.
daca fac o presupunere, cu privire la existenta lui dzeu nu e nimic anormal, poate ca exista, si nu il vedem.
pe unii asta ii face atei (ei nu cred in el ca nu il vad), si am presupus ca daca ar exista (hai sa fim seriosi, nimeni nu stie daca exista), as crede ca exista, dar tot l-as uri, si as dori sa nu-si faca aparitia in viata mea.
daca eu, ca atee, il voi vedea vreodata, si-mi va demonstra ca exista, tot nu m-as da de partea lui si a religiei crestine.
si am comparat pur si simplu, necredinta cu ura, cu situatia in care el s-ar arata fata de mine si de perceptia mea ulterioara asupra lui.
intelegi?
Inca ceva, asa e, cele doua sunt in opozitie, ateii nu pot uri ceva ce nu exista.
dar dupa cum vezi, la aceasta categorie, sunt multi atei care vorbesc despre dzeu ca si cum ar exista.
il fac ba ilogic, ba crud, ba grotesc, ba nedrept.
cum explici asta?
Cei care nu cred in Dumnezeu pentru ca nu se arata, sunt mai degraba agnostici, nu atei.
Restul intrebarii (sa fiu sincera), ma depaseste. Schimb de energii, BigFoot, Zana Maseluta, fantome, oameni omorati de un deochi...
Chiar nu stiu ce sa raspund....Trebuie sa ma documentez. Revin.
Ah, good point...pai atunci se pare ca dilema mea e pe sfarsite, cred in alte fenomene supranaturale ce se arata, dar nu cred in dzeu, doar din cauza ca nu isi face aparitia, insa imi pun intrebari datorita fenomenelor supranaturale ce se leaga cu religia.
cred ca atunci pot spune ca sunt agnostica.
chiar uitasem de acest concept mersi.
Oricum, i-am dat exemplu pe ateii acestei categorii pentru ca se autoproclamau atei, si vorbeau de dzeu de parca ar exista.
dar se pare ca se autoproclamau gresit.
Ma bucur ca ai iesit din ceata. : )
Ce alte dileme mai ai? Suntem aici sa dezbatem si sa elucidam misterele lumii.
Crezi in datul in carti? De ce? Eu cred ca asa zisii ghicitori spun ceea ce noi vrem sa auzim.
"Dragoste?! sigur. Maine va veni printul calare pe un cal alb, te va duce la palatul lui (fermecat), te va lua de soata si veti face copii frumosi, inteligenti.
Cariera?! Poimaine vei primi un telefon. O campania supermega cunoscuta, doreste o colaborare cu tine. Salariul? unul cu sase zerouri pe luna (in lire sterline e salariul)!
Cred pentru ca repet...am trait si am facut experimente cu datul in carti, si o vreme buna.
la inceput a fost de distractie, dar ce spuneam noi, in ras, se adeverea repede.
m-am lasat definitiv cand am prevestit ceva nasol, am vazut ca ceva nu e in regula, am zis ca nu iau in serios, dar s-a intamplat pana la urma.
nu am ghicit chestii de viitor gen ce se va intampla peste cativa ani, ci chestii ce tin de viitorul apropiat.
in unele cazuri se intampla peste cateva ore, in altele peste o saptamana.
si trebuie sa stii sa interpretezi, nu ghicesti numere la loto, sau ce ai mai zis tu, legat de telefonul si cariera, dar de exemplu, acel telefon putea fi aratat in prezentarea cartilor printr-un simbol gen "drum sau bucurie".
in fine, nu mai am pe moment dileme, dar cand se va intampla asta, revin.
"(am fost martora la o intamplare cand cineva a fost salvat de la moarte de la deochi)."
Sa fim seriosi, unde ai auzit tu "cauza mortii: deochi"
"De aici mai apare alta intrebare, necredinta (ateismul) e totuna cu ura fata de dzeu?"
Pentru atei dumnezeu nu exista, el este un personaj dintr-o poveste. in conditiile astea, cum sa urasti ceva ce nu exista?
" in conditiile astea, cum sa urasti ceva ce nu exista?"
era o presupunere, stii, lumea normala isi pune intrebari, si se gandeste, "cum era daca era asa?".
legat de deochi, nu vorbesc niciodata in necunostinta de cauza, deci cunosc cazuri de copii care au murit de la deochi, inclusiv o ruda.
In cazul mortii in circumstante neclare se face autopsia cadavrului, daca aveai curiozitatea sa citesti rezultatul autopsiei ai fi vazut cauza reala.
Ahh ce-mi plac polemicile. :X
un copil caruia i se face rau imediat dupa ce multi il admira, incepe sa planga, nu are nevoie de autopsie, el fiind un copil sanatos.
trebuie sa fii extrem de ignorant sa nu crezi in deochi, chiar exista.
zisul dedeochiului confera imediat starea intiala de bine, o ruda de ale mele de exemplu spunea mereu dedeochiul copiilor care plangeau si nu-i linisteai cu nimic, facea chiar si ritualuri cu plimbatul oului, ceva de genul, si pana sa vina salvarea, il salvase pe un copil.
si nu e vorba doar de copii aici, si adultii pot fi deocheati.
orice ai zice, nu combate ce zic eu, pentru ca eu am fost martora, si am si trait astfel de experiente.
si nu era vorba de caderi de calciu, sau de alte afectiuni ale sanatatii.
Unii oameni au puterea asta, sa deoache, e ceva dincolo de imaginatia noastra.
au privirea aia, ori plina de ura, ori cu un exces de admiratie, care poate influenta negativ starea unei persoane.
'un copil careia i se face rau imediat dupa ce multi il admira, incepe sa planga'
-Poate nu-i place atentia?
Si mie mi se ofera atentie foarte multa cand merg de exemplu la gratar cu rudele din cauza ca am ochi frumosi si nu mi s-a intamplat nimic pana acum.
Eviti sa raspunzi la ce am zis inainte. Ai citit rezultatul autopsiei sau nu? Daca nu l-ai citit, vorbim degeaba, tu poti pune ce cauza a mortii vrei, dar din pacate pentru tine e irelevant. Poate iti plac polemicile, dar fara argumente e doar barfa, asa ca pana nu aduci si ceva dovezi la ce afirmi, consider discutia incheiata.
Astept sa-mi arati un caz in care moartea a survenit din cauza "deochiului".
"Unii oameni au puterea asta, sa deoache, e ceva dincolo de imaginatia noastra."
Unii oameni sunt foarte insistenti, il streseaza pe copil, unii copii se simt inconfortabil cand cineva, mai ales o persoana pe care o cunosc putin sau deloc, ii priveste insistent, sau pur si simplu copilului nu ii place de fata lor si atunci devine agitat si e normal sa planga.
Inteleg, vrei print cu certificatul de deces al respectivului. vrei dovezi.
vezi ca nu vorbesti cu o dusa cu pluta, care da citate din biblie (ca dovada autentica a argumentelor ei).
faptul ca nu am dovada, nu inseamna ca ai castigat argumentul, si nu trebuie sa-ti demonstrez tie nimic.
tu nu ai trecut prin asa ceva si faci presupuneri.
nu am ce discuta cu oamenii care fac presupuneri.
faptul ca unui copil sau unui om in toata firea i se face rau dintr-odata, cand analizele sale sunt in regula, cu sanatatea sta bine, si dupa anumite incercari zadarnice de a-i induce starea de bine, dedeochiul il salveaza, si il face ca nou, nu vad de ce nu as crede in puterea deochiului.
fii serios, doar nu vrei sa-ti dau si rezultatele analizelor sau filmarile cu intamplarile respective, nu?
poate ma insel, desigur, dar repet, atata timp cat trec prin anumite intamplari...cred, si nu vad rostul sa-ti demonstrez tie ca ce zic eu e adevarat, chiar daca ti-as arata dovezi, tot nu m-ai crede si ai gasi contraargumente...ca bah, deochiul nu exista, sigur a murit asa, dintr-odata (exemplu).
si chiar de era copilul agitat de la privirile insistente, cum se face ca dedeochiul il calma si ii dadea starea de bine? dupa nenumarate incercari de a-l linisti?
Nu trebuie certificatul acelei persoane, ci a oricareia din lumea asta.
Nu dedeochiul linisteste copilul, dar exista unele persoane care au "priza" la copii, si vorbindu-le incet si calm ii linisteste, si joaca aia cu ouale iarasi e un mod de a distrage atentia copilului de la ce l-a deranjat.
Daca in loc de oua foloseste mingi de ping-pong efectul e acelasi.
"eu il vad pe dzeu de fiecare data cand ma rog, cum, tu nu l-ai vazut?"
asa vad eu raspunsul tau.
Mda...
Daca tu vrei sa crezi in deochi, n-ai decat.
Doar ti-am spus ce cred.
Mai degraba as crede in ceva ce-mi demonstreaza ca exista (desi pare o tampenie, sau ceva supranatural), nu in dzeu, care conform bibliei isi ia creatiile (oamenii) la misto intr-un mod grotesc.
Ti s-a intamplat sa crezi ca ai fost deocheata?
Nu, eu vorbesc mereu fara sa stiu despre ce vorbesc.
nu ai citit ce am scris mai sus?
da, printre persoanele deocheate la care am fost martora, m-am numarat si eu de nenumarate ori.
si acum mi se intampla, cand am stari de rau, imi zic dedeochiul si imi trece imediat.
si il zic si altora, si le trece.
M-ai facut curios. Poti sa-mi dai mai multe detalii despre cum ai fost deocheata?
Incultura (prin lipsa de cunostinte elementare), ignoranta ( prin negarea autorilor romani) si acum vad ca si prostie. O, scoala romaneasca, iata ti creatia, oarea daca nici nu existai se putea mai rau de atat?
Respectul pentru literatura romaneasca, macar atat puteai sa cultivi...
Prapad draga mea, prapad prevad. O natiune care-si neaga geniile este o natiune lipsita de identitate, Romania este o tara sortita pieirii.
Si totul se datoreaza, nu inconstientei tinerilor, ci incompetentei statului.
R.I.P. cultura.
Oh, tu, spitalule Voila, iata-ti rezultatul neatentiei, a scapat inferno din camasa de forta si din perfuziile bagate in creier!
btw, imi place Camil Petrescu, si faptul ca nu accept/nu sunt de acord cu anumite citate emanate de acesta, nu ma face o inculta sau o ignoranta.
din cate stiu eu, se numeste libertatea gandirii si exprimarea propriei opinii.
RIP ultimul neuron al lui Inferno.
Maturizează-te cu deochiul tău. Em am 31 de ani şi n-am fost niciodată "deocheat", si la câţi am deranjat, probabil cineva mi-ar fi făcut un "farmec" .
Deochi...
Oare persoanele faimoase au niste vraci care le fac descantece sa nu-i deoache lumea la concerte, iesiri in public, etc? sau deochiul exista doar in Romania?
Nu are cum sa fie ateismul compatibil cu ura fata de d-zeu. Daca esti om normal, urasti lucruri care exista, si-n care crezi ca exista. Daca nu crezi intr-un zeu, nu poti sa-l urasti. Poti uri poate persoanele care cred in el, sau felul in care actioneaza o anumita religie, dar nu si zeul in care nu crezi.
Cat despre credinta ta in supranatural, si rolul bisericii in a inlatura anumite "probleme" de acest gen, pot sa spun ca nici aceasta nu e compatibila cu ateismul. Daca crezi ca biserica are puteri supranaturale, inseamna ca acestea vin de undeva. De unde pot sa vina oare, daca nu de la zeul pe care biserica il preamareste? Asta ar insemna ca tu crezi indirect in acel zeu.
1. Da, ai putea fi teoretic. Poti fi superstitioasa, poti sa crezi in anumite practici pagane cum ar fi vrajile, farmecele etc.
2. Sa nu crezi si sa urasti sunt lucruri diferite, dar in cazul de fata, avand in vedere cat de enervanti pot fi uneori crestinii, cele doua merg impreuna foarte natural
Zici ca iti plac polemicile, insa pentru a nu enerva si pentru a putea face fata la ele, trebuie sa mai cresti(cel putin in gandire). Poti sa te superi, dar asta este adevarul.
Tu poti fi orice, dar atee nu pot crede ca esti.
Am 1, 68, am crescut destul, si nu numai in inaltime.
faptul ca am zis ca accept polemici se datoreaza faptului ca sunt multi nebuni aici, care judeca, care vorbesc in necunostinta de cauza, si eu accept anumite tipuri de pareri contradictorii, nu ma contrazic asa, cu oricine.
trebuie sa-mi demonstreze ca este in primul rand deschis la minte.
nu ma supar, ca nu sunt o nolifera, sunt om, si-mi pun intrebari, nu vad ceva anormal in asta.
tu deja mi-ai raspuns, ai zis ca atee sigur nu sunt.
ok, iti accept parerea.
mersi de raspuns.
Te rog sa ne oferi o varianta pentru acel "deochi", una realista, explicabila. "ceva dincolo de imaginatia noastra." - nu este destul, nu ne raspundem simplu si nici nu ne limitam(nu este cazul)!
Deci, ce anume provoaca starea sau boala acelei persoane care este "deocheata" si ce anume o scapa de ea. Cum iti explici tu?
Sunt destule chestii inexplicabile pe lumea asta, sunt destule coincidente ciudate, sunt destule energii ce se intampla in jurul nostru, asta da farmec si complexitate existentei noastre.
daca am avea dovezi pentru toate, unde ar mai fi farmecul? faptul ca se intampla, inseamna ca ceva se leaga.
nu ma refer aici la oamenii naivi care cred in prostii, dar cand natura nu iti ofera alte alternative, si se pare ca asa -zisele tampenii supranaturale (deochiul) functioneaza, asta ramane singura varianta.
cum ziceam, e mai grav sa cred in ceva ce nu se arata (dzeu) decat in ceva ce-mi demonstreaza ca exista.
Sunt destule chestii inexplicabile pe lumea asta pentru ca nu le putem explica, nu pentru ca nu ar fi o explicatie pentru ele. Absolut totul trebuie sa fie explicabil.
"Deochiul" functioneaza pentru ca asta crezi tu, asa interpretezi tu, insa explicatia este cea data de Holiday. Varianta ta este doar credinta. Faptul ca tu intelegi gresit unele lucruri, sau faptul ca nu-ti poti explica unele lucruri, nu inseamna ca nimeni nu o poate face, nici ca nu exista o explicatie rationala si realista pentru acele lucruri.
Eu nu pot sa-mi explic exact unele trucuri, insa ele tot trucuri raman. Daca as fi superstitios si nu as sti ca ele sunt trucuri, foarte probabil sa le interpretez gresit, sa le atribui forte "supranaturale" acelor iluzionisti.
Si cum iti explici tu acele "tampenii supranaturale(deochiul)" fara existenta unui zeu(creator)? Chiar ca esti in dileme mari.
Nu este anormal sa fii in dileme mari, cum ziceam, oamenii normali isi pun intrebari.
omul are creier, isi pune intrebari, face parte din natura sa.
de aia am si pus intrebarea, datorita acestei relatii care reflecta o oarecare opozitie... existenta tampeniei supranaturale fara un creator.
dar asa am putea sa le zicem si ateilor, ca acestia cum de exista fara un creator? tampeniile supranaturale nu pot exista fara un creator, cum si noi existam, si universul...si tot?
Dar tu, prin "ceva dincolo de imaginatia noastra." doar te limitezi. Asta e credinta. Adoptand ideea de "tampenii supranaturale" nu mai cauti sa explici rational si realistic ceea ce nu intelegi, ci iti raspunzi simplu(si eronat...), "deochi".
"dar asa am putea sa le zicem si ateilor, ca acestia cum de exista fara un creator?" - Faptul ca inca nu stim unele lucruri privind existenta nu inseamna ca intrebarea ta este desteapta. Hai sa nu ne limitam la varianta inventata de superstitiosi, ea nu este deloc ok. Naturalul este una, iar "supranaturalul" presupune alta. "Deochiul", in varianta ta, sfideaza realitatea(cu tot ce cuprinde ea), presupune o minune(in adevaratul sens al cuvantului), iar ea este posibila doar influentata de o putere, o entitate care transcede aceasta realitate.
Din punctul meu de vedere "ateul" atinge un anumit nivel. atunci cand el spune 'nu cred in "dumnezeu", in mintea lui se creeaza o imagine a divinitatii.
Nu, nu esti ateu! tu pur si simplu urasti sitemul bisericesc. E ca si cum ai spune ca urasti un om deoarece asculata manele.
Si oricum in aceasta lume sant tot felul de energii care interfereaza cu corpul uman. Atunci cand nimeni nu o intelege da vina pe Dracu si cauta salvarea in partea dumnezeiasca.
"Cred si in deochi, care de exemplu e indepartat cu citate religioase (am fost martora la o intamplare cand cineva a fost salvat de la moarte de la deochi)." Gresit nu e vb de citate, ci e vb de credinta e la fel ca pastila placebo.
"De aici mai apare alta intrebare, necredinta (ateismul) e totuna cu ura fata de dzeu?"
Iti voi da un exemplu si acesta sper ca iti elimina mai multe dubii despre ateism: "cuget deci exist" e o pozitie minimalista in care poti afirma (sau cel putin crezi destul de incredintat) cateva lucruri despre realitate.
Pozitia oricarei zeitati este de obicei o afirmatie confuza, vaga, nemasurabila, nedemonstrabila.
Sigur, pentru unii ce au fost in special indoctrinati si li s-a zis de mici ca de fiecare data cand s-au vindecat, Dumnezeu i-a vindecat, sau de fiecare data cand o masina a mers "dintr-odata", tot ceva mistic a facut-o.
Cred ca noi ca si oameni tot ce putem face daca suntem onesti, bineinteles, e sa asteptam unde avem cele mai multe dovezi, nu cea mai multa propaganda despre o idee.
As fi chiar bucuros ca sa aflu ca o zeitate exista, macar ca poate am putea sa vedem daca poate ajuta Africa, sau India sau Brazilia. Si daca exista, acel zeu cred ca are un nume: stiinta!
Tocmai m-am gandit sa renunt la d-zeu nu stiu de unde mi-a venit gandul asta nepotrivit *sobru*
cred ca misoteismul nu ar putea fi ateism devreme ce presupune o perspectiva asupra lui d-zeu
un lucru este un lucru devreme ce poate fi gandit. ceea ce inseamna ca un lucru nu este real ci conceptual. ceea ce am scris nu e nimic pana nu dai un inteles celor spuse si asa e cu totul daca te uiti la prunul de afara nu il vezi cum e in realitate pentru ca automat il umplii de ganduri ca maro verde inalt inutil si crud. de fapt copacul in realitate nu e nimic si tot ce traim e o proiectie a noastra sau a altora. fara perceptie natura e nimic. daca prunul cade nu il va auzi nimeni, copacul nici nu e acolo ci doar in mintea noastra.
gandurile tale sunt la fel de reale ca tot ce spui ca e mai concret, gen gravitatia, experimentam gravitatia filtrata prin mintea noastra. tot ce iti imaginezi e ca tot ce e in afara pentru ca in afara nu exista. fara ca tu sa experimentezi. de aceea daca esti un ateu crezi in notiunea de dumnezeu pentru ca daca nu era dumnezeu ateii nu puteau sa propuna inexistenta lui.
sau sa spunem ca nu cred decat in matematica si stiinta ca sa ma mentin rational. as putea? nu pentru ca gandesc in cuvinte. ca sa crezi in stiinta pe care eu ti-o descopar ar trebui sa imi gandesti in cuvinte. ar trebui sa gandesti in matematica pura dar tu o traduci in limbajul tau, si nu mai e pura. nu inseamna ca stiinta nu e folositoare, inseamna ca e ilogic sa spui ca e singura cale de a-ti raspunde intrebarilor pentru ca nu asa gandim noi.
Nu, n-ai cum să te consideri ca fiind atee. Pentru că oricum încurci nişte termeni, ce pentru mine e clar că n-ai o viziune clară a ce anume înseamnă să fii ateu.
Necredinţa, n-are legatură cu ura faţa de divinitate, tu îţi poţi imagina cum e să urăşti ceva ce nu consideri că există? Eu unul nu pot.
Faptul că respingi anumite fapte ce ţin de "biserică", dar în acelaşi timp acorzi valoare de adevăr unor întâmplări, te fac să zicem, spirituală.
Nu cred ca e deloc de condamnat ca am confundat anumiti termeni, pentru ca de cativa ani sunt atee, insa au survenit niste amintiri ce m-au facut sa-mi pun intrebari.
nici sa-ti pui intrebari nu e de condamnat.
daca citeai celelalte raspunsuri, vedeai ca am realizat de azi ca sunt agnostica.; daca nu analizam amintirile si daca uitam de fenomenele in care cred, ramaneam la ideea ca sunt atee, si nu mai realizam ca in ce cred se contrazice cu ateismul.
subiectul poate fi pe moment incheiat.
suntem oameni, mai avem scapari, nu suntem perfecti si pe parcursul vietii ne schimbam perceptiile/conceptele.
eu oricum raman la ura ce o port pentru tot ce tine de religia crestina, si da, nu pot spune ca urasc ce nu exista, pentru ca eu cred in concepte asociate cu biserica si asta m-ar face o ipocrita.
repet, legat de acea comparatie, necredinta-ura, nu m-am exprimat eu bine si s-a inteles ca de fapt nu era o presupunere, ci un adevar.
mersi de raspuns, si le zic acelasi lucru si celorlalti.
"necredinta (ateismul) e totuna cu ura fata de dzeu?"
Pentru foarte multi da.
Daca tot intrebi, da-mi voie sa iti recomand ceva:
1. renunta la toate chestiile astea "ciudate" gen deochi, vraji, farmece, se fac rar, prind si mai rar, si te poti duce la oricare preot neschismatic sa iti citeasca dezlegarea de la ele si in 5 minute ai scapat de ele.
2. Cauta Adevarul cu disperare, serios acum, daca eu sau altu saau alti mii de oameni iti zicem fiecare uite asta e adevarul la noi, nu o sa ne crezi, degeaba iti pun un video cu Sf. Lumina de la Ierusalim de pasti, sau cu Serafim Rose sau cu Steinhart, o sa zici ca nu e adevarat, nu o sa schimbe nimic. Cauta, citeste, despre primele sinoade, omul de Nebraka, ce vrei tu, netul e plin, si lumea e plina, vorba noastra "cine vrea sa se mantuiasca cu intrebarea sa calatoreasca".
Asta e tot ce vreau sa zic si nu o sa mai scriu nimic aici, ca nu imi place sa intru in polemici ca si cum ai scris tu mai sus. Doamne Ajuta!
Esti ateu? Nu. Atunci de ce afirmi ca un ateu il uraste pe Dumnezeu? De unde stii? El nu crede in Dumnezeu, nu crede ca este real, deci ar fi imposibil sa urasca pe cineva care nu exista. Nu este logic.
Ca esti credincios, foarte bine. E alegerea ta. Fiecare e liber sa creda in ce vrea.Dar ca esti ignorant si crezi ceva gresit despre alte persoane pe care nu le cunosti, e gresit.
"un video cu Sf. Lumina de la Ierusalim de pasti"
Lumina aia e un fals demonstrat, o mica scamatorie daca vrei, doar ca unii nu au macar curiozitatea sa se informeze si iau totul de bun fara sa gandeasca.