Timpul exista dintotdeauna? Daca da. Atunci de ce Dumnezeu nu ar putea exista dintotdeauna? Pot exista Timpul si Dumnezeu in concordanta? Adica Timpul impune clar ca orice fenomen, entitate, materie sa aiba un inceput dupa cum ni se pare noua normal, dar nu putea fi la inceputul inceputurilor un complet vid care include doar timpul deoarece acesta nu ar putea sa aiba nici macar un rol.
Daca nu. Cum a putut aparea timpul? Orice verb este caracterizat prin 3 timpuri(prezent, trecut si viitor) Deci cum s-a putut declansa factorul Timp fara a exista timp?
Daca puteti sa imi raspundeti la aceste intrebari inseamna ca tot ce credeam eu pana acum poate sa se schimbe. Insa daca nu reusiti puteti fi de acord ca logica noastra nu este suficienta pentru a intelege unele fenomene? Precum multe lucruri facand referire la Dumnezeu vi se par absurde, incercati sa aplicati reducerea la absurd in cazul aparitiei universului fara existenta unui creator. La ce ajungeti?
Omul, nu cunoaste in intregime propiul sistem solar in care locuieste pana mai deunazi se considera ca exista 9 planete dar, in ultimi 72 de ani s-a mai descoperit inca un corp ceresc (QUAOAR) cel mai mare corp ceresc descoperit (pana acum) din Sistemul Solar.si aveti pretentia sa-l cunoasteti pe arhitect.ar trebui sa recunoasteti ca va depaseste. Divinitatea,Marele necunoscut, Inteligenta universala, nu poate fi cuprins in nici o formula chimica, fizica, matematica, e.t.c. ci doar legiile care au fost create de aceea inteligenta universala, pentru a putea cunoste legiile naturi, si sa le respectam tot odata.degeaba va contraziceti ateii cu religiosii.s-au religiosii cu ateii. ca exista ca nu exista. divinitatea ne-a dat liberul albitru nu a fortat pe nimeni sa creada sau sa nu creada in el.ne-a dotat cu calitati motrice, psihice.e.t.c.
autosugestia ceea mai cunoscuta influeta asupra psihicului cu care ne putem viundeca de diferite boli, meditatia sau alte tehnici spirituale folosite in special de calugarii shaolini si nu numai, care duc la calmarea ganduriilor si a mintii.
sau la dezvoltarea energiei interioare. (ki-ul)pe care oamenii de stiinta o monitorizeaza pe diferiti calugari toisti.nici macar pe noi insine nu ne cunoastem dar mite divinitatea.
suntem ca niste mamarute pe langa divinitate.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
NU Timpul nu a existat intotdeauna, el s-a nascut la Big-Bang!
Aparitia Universului fara un creator nu este absurda ci este un fenomen fizic!
Absurd este sa crezi ca totul se datoreaza datorita unei Creatii fara sa te intrebi cine l-a creat pe Creator!
Răspunde
Tu ajungi automat la chestia cu verbul. "A se naste" acest fenomen necesita timp. Orice verb pe care il spui necesita timp.
Si a miliarda parte dintr-o secunda, adica momentul in care a inceput explozia primordiala numita Big-Bang, tot timp se numeste, si acela este momentul/timpul cand "s-a nascut"... Timpul!
Sau iti inchipui ca pentru nasterea lui trebuia sa treaca 9 luni, ca la 7 era nascut prematur?
Timpul reprezinta o segmentare a evolutiei/revolutiei miscarii obiectelor in univers.
Aceasta categorie este facuta de oameni, ea probabil neexistand in realitate. Poate singurul lucru care exista este momentul actual.
Lasa tu filozofia de bodega, si refera-te mai bine la aspectu fizic al timpului, si conform legilor fizicii Timpul ca dimensiune fizica s-a nascut la Big Bang.
Nu confunda dimensiune Timp, cu unitatea de masura cu care oamenii masoara timpul
E buna comparatia cu timpul.Asa cum timpul e dintotdeauna asa e si Dumnezeu, frumos argumentul tau.
Timpul este conditionat de existent(cum ai zis si tu), iar eu cred ca valabil si invers, existentul este conditionat de timp. Existentul, timpul si legile fizicii sunt in concordanta(parerea mea).
Dumnezeu se presupune ca este absolut, asta insemnand ca si timpul face parte din opera lui.
Daca Dumnezeu ar fi in concordanta cu timpul el ar trebuit sa i se supuna, ar fi trebuit sa creeze totul in timp, in mod natural, cauza-efect, fara nici-un fel de smecherii(minuni) care sa sfideze timpul.
O alta problema este ca aceasta comparatie nu este buna. Timpul face parte din acest tot, este parte din intreg, el inseamna detalii reale in rezolvarea unei probleme, asfel problema se poate rezolva, dar in cazul lui Dumnezeu lipsesc detaliile, el presupune sa fie dincolo de acest tot, un alt intreg care sfideaza totul.
"Insa daca nu reusiti puteti fi de acord ca logica noastra nu este suficienta pentru a intelege unele fenomene?"
Nu, nu pot fi de acord cu tine.
Si miliarda parte dintr-o secunda este timp. Si iti mai spun odata orice verb determina o actiune, nu conteaza cat de rapid se petrece aceasta, dar fiecare actiune necesita timp. Aparitia Big Bang necesita timp.
A trebuit sa citesc de 4 ori ca sa inteleg putin ce ai intrebat tu :*
Pai nu stiu, dar imi place cum gandesti 
Cand vorbim de timp, nu vorbim de un fenomen ci de un lucru la care noi ne raportam, in sine timpul are o existenta relativa, noi i-am dat un "sens"
"Timpul exista dintotdeauna? "
Teoretic da, dar cum am mai spus el e o existenta relativa.
"Atunci de ce Dumnezeu nu ar putea exista dintotdeauna?"
Timpul am putea spune ca eu fenomen, dar cand vorbim de un zeu acesta este o persoana, iar o persoana e mult mai complexa ca un fenomen, deci de-asta necesita o aparatie, si aceasta aparitie nu poate fi spontana, deoarece cu cat e mai complexa cu atat necesita un timp mai lung de existenta, deci daca spune ca Dumnzeu a aparut candva intr-un timp cum a invatat el toate lucru materiale si "spirituale", cum a deveni atat de complex in lipsa existentei a orice?
Dumnezeu nu poate fi numit "persoana" ci o entitate omnipotenta.
O entitate nu e sinonim cu o forma de viata inteligenta, deci avand in vedere ca se presupune ca Dumnezeu are personalitate proprie e o persoana.
PERSOÁNĂ, persoane, s. f. 1. Individ al speciei umane, om considerat prin totalitatea însușirilor sale fizice și psihice; ființă omenească, ins. ◊ În persoană = a) loc. adj. și adv. însuși, personal, singur (fără intermediul cuiva); b) loc. adj. întruchipat, în carne și oase, personificat, ♦ (Înv.) Personaj (2). 2. (În sintagmele) Persoană fizică = om considerat ca subiect cu drepturi și cu obligații și care participă în această calitate la raporturile juridice civile. Persoană juridică (sau morală) = organizație care, având o alcătuire de sine stătătoare și un patrimoniu propriu în vederea îndeplinirii unui anume scop admis de lege, este subiect cu drepturi și cu obligații, deosebit de persoanele fizice care intră în componența ei. 3. Categorie gramaticală specifică verbului și unor pronume (personal, reflexiv, posesiv, de întărire), prin care se indică vorbitorul, interlocutorul și orice obiect, deosebit de vorbitor și de interlocutor; fiecare dintre formele flexionare ale verbului și ale unor pronume prin care se indică raporturile de mai sus. – Din lat. persona, germ. Person, fr. personne.
Deci nu e o persoana. Dumnezeu are personalitatea perfecta. Poate fi aceasta caracterizata drept personalitate normala? Nu.
Pleci de la premisa total gresite. Dumnezeu este din eternitate, dupa cum bine stim, iar TIMPUL A FOST CREAT DE DUMNEZEU, pentru noi muritorii.
Exact ce am zis mai sus cu verbul si cu timpurile. Un verb determina o actiune. Verbul "a creea" determina o actiune care nu poate avea loc in absenta timpului.
Eu nu am plecat de la premise ci in intrebarile mele am luat toate cazurile de raspuns si le-am si explicat.
Nu putem sti daca timpul, asa cum il stim noi, exista dintotdeauna. Se pare ca a aparut la big bang. Si de obicei de "d-zeu" se zice ca ar fi in afara timpului si ca l-ar fi creat. Timp fara spatiu si materie nu poate exista, pentru ca timpul e o succesiune de evenimente. Daca nu ai spatiu si materie nu exista evenimente care sa se succeada, si atunci nu exista nici timp. Timpul poate aparea doar odata cu spatiul si materia.
Degeaba tot dezbati teme de astea. Mintea ta nu este creata sa intelegi existenta lui Dumnezeu dintotdeauna.Asta este o taina la care nu ai cum sa ai acces.
Timpul nu există dintotdeauna. Însăși faptul că se măsoară arată clar acest lucru. De fapt timpul nu este un concept neapărat fizic. Iată o definiție interesantă a timpului: timpul este distanța dintre două evenimente. Deci timpul a început să existe când a avut loc primul eveniment, adică crearea. Înainte de creare exista numai Dumnezeu, care, neavând început el a existat "un infinit de ani" "singur", așadar, existând numai El, existența timpului nu avea rost, nepetrecandu-se niciun eveniment.
Daca ar fi fost vid complet sau spatiu zero evenimentele sau timpul nu ar fi avut unde sa se desfasoare si ipotetica singularitate primordoala sau big bang nu ar fi aparut.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
