| AvalohAlyn a întrebat:

V-ati spovedit(marturisit)unui preot /monah vreodata? Cum a fost? Ati simtit o schimbare in sufletul vostru?

Răspuns Câştigător
| MAnghelescu a răspuns:

Da. M-am spovedit. La inceput ma cuprinde o emotie si o stare de neliniste, cand ajung sub epitrahil simt ca timpul se opreste in loc si ca nu sunt doar eu si patintele de fata ci ca Insusi Dumnezeu este acolo. Dupa ce mi s-a citit rugaciuea de dezlegare ma simt usoara si fericita; ca si cand mi s-a luat o piatra de pe inima. Din mila lui Dumnezeu am avut o perioada in care abia asteptam sa vina timpul pentu a ma spovedii; sa pot da cu pacatele inte coarne diavolului dupa cum spune un Sfant Parinte al Bisericii.
Legat de unele comentarii despre preoti: preotul ti-l cauti ca pe medic si cu rugaciune catre Dumnezeu. Caci si eu nu am fost multumita de primul meu duhovnic si m-am rugat lui Dumnezeu sa imi daruiasca un duhovnic care sa dea mai multa atentie pacatelor si starii mele sufletesti si care sa imi poata da sfaturi. Si rugaciunea mi-a fost ascultata.
Cat despre Taina Sfintei Spovedanii nu te marturisesti preotului ci Insusi Lui Dumnezeu care sta nevazut de fata dupa cum se spune in rugaciunea din Moliftelnic. Dumnezeu a randuit ca un om sa ne stea martor ca sa dea marturie la Judecata; plus ca un om care la randul lui se spovedeste va intelege mai bine faptura omeneasca. Sau am prefera un Heruvim sau Serafim?
Deasemenea un om bolnav nu se duce intr-o camera si spune ca are sifils sau cancer, ci la medic de unde asteapta tratament. La fel si in cazul Spovedaniei; ne ducem la preot, marturisim pacatele Lui Dumnezeu si Acesta da cuvant preotului ce sfat sa ne dea. Daca boala este avansata ni se da Canon, care nu este o pedeapsa ci un medicament mai puternic, un gard care ingradeste patimile-ele inca mai sunt in noi, ne atrag catre ele, dar avem putere sa ne imptrivim si cu timpul da nu le mai facem vreodata.
Plus, cati stiu cum sa se spovedeasca si nu o vac ca asa face lumea, ci intelegad ce rol are Taina Sfintei Spovedanii si dorind sa se intrepte. Caci Dumnezeu nu se supara pe om ca pacatuieste, ci ca odata cazut in pacate nu doreste sa se ridice si sa se intepte.

17 răspunsuri:
| IvanMihai a răspuns:

M-am spovedit mai demult... Nu functioneaza pentru mine. Mai degraba incerc sa repar ceea ce am gresit sau sa nu mai repet greselile, spovedania este o pierdere de timp...

| LaurNebunu a răspuns:

Exact nu credeam că cineva va zice asta super tare omule așa te vreau și pe tine ciudat de LeonTaolaughingde ce greșeli? depinde uite dacă faci la cineva un rău dar poate persoana aia să fi făcut rău cuiva pe care l cunoști merită să simtă și el chiar dacă nu rezolvi nimic dar nu e corect așa

| AvalohAlyn explică (pentru LaurNebunu):

Sunt ciudat daca eu cred in Dumnezeu?''Interesanta'' gandire.

| pitical a răspuns:

Da,si a fost ceva normal...m-am eliberat de pacate si m-am simtit un om mai curat si cu mai multa vointa!

| Doub a răspuns:

Nu, nu m-am spovedit.

| AvalohAlyn explică (pentru Doub):

Niciodata?:O Stiu ca tu crezi in Dumnezeu si de aceea ma mirhappy

| Doub a răspuns (pentru AvalohAlyn):

Da, niciodată.
Eu cred într-o relaţie strans legată cu Dumnezeu.
Dacă vreau să-mi mărturisesc păcatele, i le spun Lui, nu unui preot.

| AvalohAlyn explică (pentru Doub):

Ok.Am inteles.Te apreciez pentru astahappy

| Doub a răspuns (pentru AvalohAlyn):

Mulţumesc.happy

| 愛日本 a răspuns:

Da si nu.E degeaba

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Da.
Am simtit pace interioara.

| milan9 a răspuns (pentru Doub):

Desigur ca doar în virtutea Jertfei Mântuitorului pot fi iertate păcatele. El este Cauza, El este Mântuitorul.

Şi tot El este Cel care, prin harul Său, ca dar, a încredinţat această puterea de a ierta păcatele, încă din timpul vieţii Sale şi anumitor oameni. Astfel în timp ce Hristos era în lume, puterea de a ierta păcatele a mai fost dăruită odată cu harul şi anumitor persoane, alese în mod special: apostolii, preoţii, episcopii.
Adresându-li-se celor cărora urma să le împărtăşească acest dar, Mântuitorul le-a spus (Ioan 20, 22-23):,,Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute.

| danut a răspuns:

Dumnezeu spune foarte CLAR, nebun este omul care se increde in om, deci nu iti poti spune problemele interioare DECAT lui Dumnezeu si nu unui om care poate avea pacate si vici mai mari decat tine.

| oprescudorin11 a răspuns:

Spovedania a devenit in societatea de vreun secol incoace, un mod de spionj.Si ma explic, daca esti catolic si ai facut o crima, te asculta preotul, parat, de alaturi si te da in gat la politie.Se calca partea de taina. La mine la ortodocsi, in general aceeasi problema. Daca insa iti gasesti un preot cu har, destul de rar, desigur ca are o influenta pozitiva, se va schimba ceva in suflet.Cand eram copil ma ducea bunica-mea la un preot. Acum, in ultima vreme, m-am dus la o biserica bucuresteana, cu preoti parati.M-a intrebat simplu, ai pacatuit cu ceva, am zis da! O.K. a zis preotul, a zis o scurta rugaciune si in final mi-a spus sa nu mai repet si e OK.
Sigur ca nu a avut nici un rezultat.

| LaurNebunu a răspuns:

Nu e nicio gândire crezi degeaba nu o să faci nimic așa toți murim ce rost are ce facem nu mai suntem în trecut să ne batem între noi pentru ceva

| julesmaria a răspuns:

Da, cand ma constrangeau cei din jur. Nu, nu am simtit absolut nimic

| RainmakerX a răspuns:

Da,m-am spovedit dar nu am simtiti neaparat ceva diferit intrucat "inca sunt un copil oarecum" si nu am cine site ce pacate imense de marturisit...