Va deranjeaza cand vedeti un om atat de ipocrit incat sa iti spuna pe fata ca nu il deranjeaza faptul ca el crede in ceva doar pentru ca il face sa se simta mai bine, nu pentru ca exista argumente? Vedeti un om care zice ca crede in Dumnezeu pentru ca nu il duce capul sa perceapa o lume fara acesta, care refuza sa asculte argumente pentru faptul ca nu ii convin, nu va deranjeaza asa ceva? Ziceti ceva.

Ceva!

Ciudat e faptul ca pe tine te intereseaza si te enerveaza atat de mult ceea ce cred altii.Stii banuiesc faptul ca fiecare persoana are dreptul la propria credinta si opinie.Este libertatea lor si nu este corect sa ii judeci pentru asa ceva.Ce poti face daca nu reusesti sa treci peste acest lucru este sa-ti cauti noi persoane cu care sa discuti.Nu incerca sa-i schimbi, nu vei reusi niciodata sa faci asta.Lucreaza la tine sa devii mai ignorant si va fi totul roz.

Ai nevoie sa consuluti un DEX sa vezi ce inseamna ipocrit.
Nu m-as mira sa-ti vezi poza chiar acolo.
Daca nu este acolo, incearca la pacalici.

Nu.

Pot spune că n-ar trebui să te mai implici atât în viețile altora. Fiecare crede în ce vrea, iar dacă opiniile tale nu corespund cu ale altei persoane, eviți să discuți cu ea. Nu încerca să le bagi oamenilor pe gât părerile tale, că așa ajungi la certuri.

E și ăsta un mod de a te satisface. Oricum mori, de ce să nu îți dai ocazia să te simți mai bine dacă poți în felul ăsta? Nu mi se pare ipocrizie, omul a fost sincer, respect lui. Puțini recunosc asta.

Mulți disperați pe lume. Omul e asemănător unui fanatic religios care și el ar reacționa urât la alte opinii. E jalnic.

Fiecare are dreptul sa creadă în ce vrea. Libertatea de exprimare pe care o avem cu totii ne ajuta sa fim toleranți cu cei din jurul nostru și sa le respectam punctul de vedere, chiar dacă e diferit.

Este dreptul lui ca om sa ii judece si critice. Ideile si opiniile nu au drepturi, oamenii au.

Ipocrizie e sa pretinzi ca a ta (ne)credinta ar fi cunoastere obiectiva, cand ea este subiectiva toata ziua. Cand selectezi alimentul cu cel mai bun gust o faci pe placutelea, nu pe baza de argumente. Si normal: unuia ii place un aliment, altuia altul, etc.

Se numeste "credinta" si nu "stiinta" tocmai pentru ca este ceva subiectiv. Alegerea de a crede ca exista sau nu exista Dumnezeu este pur arbitrara. Alegerea unei religii in care sa crezi este pur arbitrara. Aceste credinte nu pot fi justificate ca si cum ar fi cunoastere obiectiva.

Nu ma deranjeaza/intereseaza absolut deloc ceea ce cred altii. Serios! Ma deranjeaza atunci cand un om care isi afirma credinta uita sa mentioneze ca este credinta lui si ca nu e bazata pe prea multe. Daca un profesor ar spune la ora de chimie ca sodiul se noteaza S si nu Na, nu ai simti nevoia sa intervii? (considerand ca esti acolo). Banuiesc ca da. In acelasi timp, nu cred ca ai sta sa te uiti la niste copii care arunca pietre intr-un caine fara sa te duci la ei. Asa si eu, care m-am gandit la teoria evolutiei suficient cat sa ma conving nu doar ca e absolut posibila si fireasca, dar si cum are loc, nu pot sa stau deoparte cand vad doi oameni certandu-se care e mai adevarata dintre geneza crestina sau cea budista. Daca sunt bazate pe zvonuri din mosi-stramosi, da-mi voie sa ridic o spranceana si sa ma indoiesc (pe drept...) de amandoua si sa ma revolt cand o carte de povesti (intr-adevar dragute) e luata de buna (eventual, in intregime, astfel ca si partile un pic mai urate sunt luate ca morale si de urmat). O parte urata este aceea de a nu introduce putina logica, putina neincredere in zisele unuia. Unul care desparte apele in doua nici macar nu e verosimil, spre deosebire de niste gene care se separa si se recombina