Va e frica de moarte?
v-ati gandit vreodata ca in afara de viata si moarte ar mai fi si alte stari de spirit, alte stari ale sufletului vreau sa zic.
incercati o explicatie
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Asta a zis-o cand era tanar si nelinistit, nu? 
Răspunde
tare de tot, cred ca la varsta de batran si ingandurat tremura ca varga
Ceea ce spunea Epicur era cat se poate de corect, pentru ca moartea si viata nu se intrepatrund.
E ca si cand mergi pana la marginea prapastiei si te opresti in fata ei fara a sari. De ce ti-ar fi frica?
Scriptura nu face confuzie între sufletul nemuritor şi trupul muritor:
Geneza 2, 7 se referă la 2 naturi ale fiinţei umane: "ŢĂRÂNA"- biologicul, trupul, şi "SUFLETUL"- "suflarea de viaţă".
- "Atunci, luând Domnul Dumnezeu ŢĂRÂNĂ din pământ, a făcut pe om şi A SUFLAT ÎN FAŢA LUI SUFLARE DE VIAŢĂ şi s-a făcut omul fiinţă vie." - Geneza 2, 7;
- "SUFLAREA DE VIAŢĂ" este aici altceva decât "ŢĂRÂNA" iar SUFLETUL este altceva decât TRUPUL!
După sfârşitul trupului, sufletul îşi va continua existenţa în veşnicie: "Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR SUFLETUL SĂ SE ÎNTOARCĂ LA DUMNEZEU, Care l-a dat."
În timpul vieţii, "moarte spirituală" este întâlnită în Scriptură şi înseamnă "stare de păcat" (metaforic), tendinţa spre compromitere, direcţia greşită, riscul pierderii mântuirii, "predicţia" pierderii mântuirii, cu şanse totuşi de îndreptare...
Spre deosebire de moartea fizică, biologică, "moartea spirituală" înseamnă COMPROMITERE (pierdere) definitivă, pierderea mântuirii şi a şanselor de a mai contribui la mântuire, omul nemaifiind întreg, trup şi suflet. Perioada formării sau a edificării sale spre bine sau spre rău fiind finalizată!
Din moment ce sfera întrebării se referă tot la asta, trebuie specificat apoi că dacă în Biblie se dă un search pe cuvantul "viu" sau pe cuvântul "mort" se va găsi o bogăţie de nuanţe, de sensuri, de contexte diferite, un univers al POLISEMIEI incredibil de vast! Cuvântul dur "MOARTE"este folosit pentru a arăta gravitatea căderii spirituale, tot la fel cum METAFORA "VIAŢĂ" înseamnă tot ce este bun, frumos şi dezirabil!
Să ne uităm la CONTEXT. Despre ce vorbeşte autorul aici? Israeliţii murmurau împotriva lui Dumnezeu, citând un verset care zicea: "Părinţii au mâncat struguri acri şi copiilor li s-au strepezit dinţii" (vers. 2) - ei se plângeau de faptul că pedeapsa pentru ceea ce a făcut tatăl, cade asupra urmaşilor săi! Iar versetul 4 vine ca un răspunsul al lui Dumnezeu la această problemă de mai sus: "Cel ce a păcătuit, acela va muri". (în sensul că va fi ÎNVINOVĂŢIT, PEDEPSIT sau se va COMPROMITE din cauza păcatelor sale).
Scriptura spune: "Deoarece Eu judec toate sufletele - părinţi şi copii - regula Mea este aceasta: fiecare om va „muri" pentru păcatele sale (va răspunde sau se va compromite pentru faptele sale proprii- "nu ale altora")"
În text nu se vorbeşte despre condiţia, starea în care se va afla omul mort ci numai despre CAUZA CĂDERII sau COMPROMITERII sale.
Dovada:
Facere 2, 7: "Atunci, luând Domnul Dumnezeu ȚĂRÂNĂ (1.) din pământ, a făcut pe om şi A SUFLAT (și) în faţa lui SUFLARE DE VIAȚĂ (2.) şi s-a făcut omul fiinţă vie."
Și...
"Şi ca PULBEREA (1.) pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR SUFLETUL (2.) să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7 Etc...
Ecclesiastul 9,5 prezintă doar UN CONTRAST ÎNTRE DOUĂ PUNCTE DE VEDERE DIFERITE: cel PROFAN materialist ŞI CEL SACRU, spiritual (la fel se întâmplă și cu Ecc.9, 6 sau Ecc. 9, 10)!
Acest contrast este prezentat sub forma unei DEZBATERI ce are loc în mintea autorului.
Este clar că acest pasaj, Ecc 9, 5 EXPRIMĂ O CONCEPŢIE STRĂINĂ DE DUMNEZEU!
În Eclesiastul 9, 2 se spune: "Aceeaşi soartă are cel neprihănit şi cel nelegiuit, cel bun şi cel rău", iată exemplu de altă idee a Eclesiastului, CONTRADICTORIE CU RESTUL SCRIPTURII!
Cine poate crede că vor avea aceeaşi soartă indiferent de comportare? Acolo este prezentat doar un punct de vedere uman!
Primele zece versete din capitolul 9 redau punctul de vedere greşit, aflat în DIALOG şi controversă cu cel al lui DUMNEZEU. "Morţii niciodată (se referă la toţi) nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare". Cine poate crede că morţii au dispărut TOŢI PENTRU TOTDEAUNA? Este doar varianta greşită aflată în opoziţie cu cea a lui Dumnezeu (un PROCEDEU STILISTIC preferat în scop pedagogic de autorul scrierii).
În finalul cărţii, perspectiva sacră triumfă: "Dar adu-ţi aminte de Creatorul tău în zilele tinereţii tale..." (Eclesiastul 12, 1-13).
"ŞI CA PULBEREA SĂ SE ÎNTOARCĂ ÎN PĂMÂNT cum a fost, IAR SUFLETUL SĂ SE ÎNTOARCĂ LA DUMNEZEU, Care l-a dat." - Ecclesiast 12, 7
Cand eram mic, mi-era groaza tare de moarte. Acum, mi-e frica doar de durere, dar ma gandesc ca si asta este trecatoare.
Exista viata, moarte, si coma, cand inca omul nu e dus, dar nici nu se poate spune ca traieste. Din coma se poate merge inca in ambele directii. Nu exista alte stari, omul este tarana si suflare de viata, cat e viu, iar cand este mort, suflarea de viata se duce la Cine a dat-o, si ramane doar "un pumn de tarana".
Nu exista nici o singura dovada ca exista ceva dupa ce murim, desi n-am ce explicatie sa gasesc am fost mort 13, 7 miliarde de ani si nu am simntit nimic ce as putea simnti in urmatoarele miliarde de ani nimic, ma simt fericit ca provin dintr-o stea care ti-a dat viata pentru ca eu sa exist
Stari de spirit avem toti. Cateodata suntem melancolici, altadata suntem fie bucurosi, fie fericit, fie tristi, fie veseli... Iportant este sa le alegem doar pe cele mai bune; si dintre acestea doar pe acelea care sunt dupa voia lui Dumnezeu, si care ne conduc cu adevarat la El.
Orice "stare de spirit" exista doar in timpul vietii, nu si in timpul mortii.
Nu nu m-am gandit vreodata la asa ceva.Si nu mi-e firica de moarte, asta oricum o sa se intample.Deasta traiesc prezentul
Singura frica ar fi posibilitatea de a nu-mi trai viata. (asta in cazul unei morti premature care a avut loc accidental)
Nu imi este frica de moarte, doar de durere.
Sunt sigura ca dupa moarte vom gasi Judecata Domnului.El va decide destinul nostru pentru eternitate.
Si daca in viata ai m-ai facut greseli, pacate, tot nu ti-e frica?
Ba da.Imi este dar tot in fieare zi incerc sa fiu un om mai bun. Dumnezeu este bun si milos, trebuie sa ne rugam pentru iertarea pacatelor.Dar de moarte nu imi ste frica.Nu imi este frica sa plec de pe pamant stiind ca nu ma voi mai intoare.Viata continua.
Ah,"viata continua" asta am vrut sa spun prin alta stare de spirit, ar mai fi ceva intre viata si moarte? ar mai ficeva ce nu cunoastem inca?
Nimic nu se sfarseste dar totul se innoieste.Este viata de apoi.Viata asta a noastra pe care o traim aum este cea fama importanta.Este doar un drum.Adevarata viata incepe dupa moarte.
Ok,imi place sa cred asta, de fapt chiar asta e convingerea mea, dar imi mai pun o intrebare: daca biserica ar mai adauga un paragraf cu cele scrise de tine, nu si-ar lua cati mai multi viata? De fapt sunt e aceeas lungime de unda cu tine si tind sa cred ca acei credinciosi sinucigasi, chiar cred asta cu tarie.
Nu pentru ca cine isi ia viata inainte de timp ajunge in iad.Doar Dumnezeu poate sa ne ia viata.Un adevarat crestin s-ar gandi si la asta.
Nu e nevoie.cine vrea se imbata si cu apa rece.adica se poate minti singur oricine cu orice.adevarul ramane neschimbat.si la noi e de cand lumea si pamantul; veti murisi va vet intoarce in tarana.ca de acolo santeti luati.mai sant prosti care sa contrazica ce este scris se ARD, in c.r pe doua randuri,ori folosesc alte proceduri de intrare in inexistenta.dar iarasi este scris; cand va fi ziua judecatii, locuinta mortilor va da pe mortii ei, marea va da mortii ei, focul va da mortii lui, si toti vom fi inaintea dreptului judecator.iar daca EU insumi nu sant asa credincios. iarasi este scris; gura pacatosului adevar graieste.deci vezi mai fizoloafe? ca oricat vrei sa o cotesti tot in biblie nimeresti?
Ok,nu te contrazic, dar omul are dreptul sa cerceteze. Iarasi dau in bilie, parca acolo e scris ceva.Crede si cerceteaza sau crede si nu cerceta?
Cercetati toate lucrurile si alegeti ce e bun.caci viata vesnica este aceea; ca omul sa adune cunostinte despre tine [Dmnezeu tatal}si despre cel pe care l-ai trimes tu.cat despre crede si nu cerceta nu fi prost. orice crestin nu mai cerceteaza ce au cercetat altii asa cum nici un om de stiinta nu pune la indoiala ideile, legile, si teoriile elaborate de altii si demonstrate.in alta ordine de idei; ingerii nu au nevoie de credinta fiindca ei il VAD pe Dumnezeu.NOI avem nevoie de credinta, fiindca noi nu-l putem vedea, insa ni s-a spus; sa nu oropsiti pe acesti micuti, caci ingerii lor vad pururea fata tatalui meu.deci ramone? te contrazic; Dumnezeu nu a spus sa credem orbeste.ci sa cercetam.dar daca lui TOMA necredincioasul i-a permis sa puna mana pe ranile lui si pe coasta lui si sa se convinga, eu nu pot avea aceeasi pretentie.de ce ceilalti au crezut fara sa puna mana? fiindca Dumnezeu a stiut ca si dintre cei alesi, macar unul va avea indoieli.de aceia i-a si spus; fiindca ai vazut, ai crezut. Ferice de cel ce nu a vazut si a crezut.intalegi mai crede si nu cerceta? vazut-ai tu in biblie acest verset? ori te-ai luat dupa prostii pamantului? pai cu cine mergi la drum sa cunoaste nenica.
nu merg la drum cu nimeni, asta-i beleaua ca sunt singur si dezorientat. Deci ce-i ce nu cred din cauza ca nimeni nu ia indemnat cum ramane cu judecata? Sunt persoane traite pe strada si moarte tot pe strada, nu au citit abecedarul darmite biblia.Deci,pacat a fost primul "cuvant" al lor.Cum ramane la judecata? Merg mai departe cu indulgenta?
Singur si dezorientat? ratacit ca un ied de turma? stii ce este scris despre satana cand a fost aruncat pe pamant? e manios si rage ca un leu in cautarea victimelor caci stie ca are putina vreme.pai tu iedul ratacit esti victima sigura.ai un pastor bun? care lasa 99 de oi si pleaca dupa iedul ratacit? daca nu-l ai vezi ca bate la usa inimii tale.primestel.te va calauzi si apara.
Asa deci vine treaba, daca il simt sa ma duc la el, ca el nu vine dupa mine? Am zis singur si dezorientat tocmai ca nu ascult de nimeni si vreau sa cercetez eu.Fac rau? Am destule care ma face sa ma duc la el dar...am si destule care ma face sa nu ma duc.Inteleg ca ma ajuta, m-a ajutat, dar pentru cele ce mi s-au intamplat, cine e de vina? Intelegi ce spun despre singur si dezorientat? Oi fi eu miel ratacit dar fug mai tare ca lupul.Sunt un miel mai mare
Aaa,ok am inteles treaba cu pastorul, aici ai dreptate. al right
Atunci nu te mai plange si du lupta cea buna.nu am spus ca nu vine dupa tine.e la usa inimii tale si bate toata viata ta.vei deschide ori nu.e alegerea ta. apropo de lup? odata vazui o vulpe care se juca in zapada cu un iepure.sareau se fugareau, se jucau, de mai mare dragul.prietenie mare ce mai. odata s-a repezit vulpea si i-a rupt gatul.si l-a papat.deci ramon? poate alergi tu mai repede.dar ma puiule? moartea te ia si de pe treptele bisericii, ori din fata altarului.oi fi tu miel mai mare.dar poate lupul e mai rezistent? si el se hraneste cu miei.asta e.nu putem schimba asa ceva.doar daca o vrea el sa se dedea la mere padurete.dar nu e capra.i se strepezesc dintii.
Uite un banc.fiindca tot santem la relijie; un tigan ii spune unui politist care tocmai il amendase; sa faci ca puiul. politistul ii zice; si tu sa faci ca lupul. dupa aia; ma tigane zice; da cum face puiul? pai creste mare se face cucos si o f.e pe masa.da lupul cum face bre? baaaaiii.pai lupul ia melul in gura si sare gardul.
Faptul că vrei să cercetezi tu însuţi e foarte bun. După cum zicea şi "baubaulică" îndemnul "Crede şi nu cerceta!" nu are legătură cu Biblia, căci ea ne îndeamnă să "constatăm noi înşine care este voinţa lui Dumnezeu" (Romani 12:2) Adevărul există şi poate fi aflat!
Cât despre teama de moarte...
E normal să ne "temem" într-o anumită măsură de moarte, în primul rând deoarece omul are dorinţa înnăscută şi firească de a trăi. În Eclesiastul 3:11 se spune că "Dumnezeu a pus în inima oamenilor... veşnicia", adică dorinţa de a trăi cât mai mult, chiar veşnic. De aceea e normal să nu ne dorim să murim. Viaţa este un cadou pe care l-am primit, un privilegiu chiar, de aceea ar trebui să o preţuim.
Apoi mai intervine şi teama de necunoscut. Ştii vorba aceea: "N-a venit nimeni de acolo să ne spună cum e!". Ei bine, aici lucrurile nu stau chiar aşa. Tocmai de aceea Dumnezeu s-a îngrijit să ne lase Scripturile, pentru a şti ce e "dincolo". Uite, de exemplu, capitolele 1 - 3 din Geneza. Aici se arată că moartea nu a făcut parte din planul iniţial al lui Dumnezeu cu privire la omenire; omul a fost creat să trăiască veşnic. Atunci când l-a avertizat pe om cu privire la consecinţele păcatului, Dumnezeu nu a spus nimic despre vreun chin al iadului, ci i-a spus simplu: "în ziua în care vei mânca din el (din pom), în mod sigur vei muri". Crezi că ar fi fost corect din partea lui Dumnezeu să le ascundă ceea ce îi aştepta dacă păcătuiau?
Datorită neascultării, Adam a pierdut acest privilegiu, viaţa veşnică, şi a trebuit să suporte consecinţele: "te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat. Căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce" (Geneza 3:19). Adam nu a fost nicăieri înainte de a fi creat, de a fi "luat din ţărână", nu a venit de undeva. Pur şi simplu, nu a existat. Aşadar, după moarte, el urma să se întoarcă la starea de inexistenţă; urma să fie lipsit de viaţă ca şi ţărâna din care fusese luat.
E interesant totuşi faptul că azi majoritatea religiilor predau învăţătura conform căreia ceva din om supravieţuieşte morţii corpului şi merge în "lumea de dincolo", că "dincolo e adevărata viaţă". Remarcă, te rog, din Geneza 3:1-5 de la cine provine această idee: de la Dumnezeu, care a afirmat în mod clar "dacă veţi mânca din pom, VEŢI MURI", sau de la Satan, care a negat ceea ce a spus Dumnezeu, zicând: "în mod sigur, NU VEŢI MURI"? Această minciună s-a dezvoltat mai târziu, a îmbrăcat diferite forme şi, într-o manieră sau alta, o regăsim în majoritatea credinţelor.
Adam a transmis această moştenire, imperfecţiunea şi păcatul tutror urmaşilor săi, asemenea unei boli ereditare. Astfel, cu toţii ne naştem imperfecţi, păcătoşi. Iar în Ezechiel 18:4 se spune: "Sufletul care păcătuieşte, acela va muri." Însă, asta nu înseamnă că suntem cu totul lipsiţi de speranţă, că se sfârşeşte totul cu viaţa actuală. Încă din Eden, Dumnezeu a luat măsuri pentru a răscumpăra omenirea din păcat. În Geneza 3:15 El a promis o "sămânţă" care urma să "zdrobească capul şarpelui", al lui Satan. Partea principală a semniţei s-a dovedit a fi Isus Cristos, prin a cărui jertfă oamenii au primit posibilitatea de a se bucura din nou de ceea ce a pierdut Adam prin neascultare. Astfel, Biblia promite, în Ioan 5:28 că "toţi cei din mormintele de amintire vor auzi glasul său (al lui Isus) şi vor ieşi afară." De aceea, în faţa morţii noi "nu ne întristăm ca ceilalţi, care n-au speranţă".
Deci eu, ca prunc nou nascut, mostenesc pacatul, nu? asa am inteles.sa zicem ca un prunc nascut pur, si traind pur, tot e sortit mortii datorita pacatului originar, nu?
Apropo,aceleas cuvinte sunt scrise in orice biblie,inn toate credintele? Vreau sa spun ca musulmanii sau cei de alte religii,au scrise aceleas porunci, versete, etc? Eu cred ca ar fi normal ca aceste porunci, rugaciuni, versete sa fie identice in orice religie.Altfel naste contradictii, razboaie, etc.
În Romani 6:23 se spune: "De aceea, aşa cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, şi astfel moartea s-a extins la toţi oamenii, fiindcă toţi au păcătuit. . ."
Păcatul, imperfecţiunea este ca o boală ereditară pe care Adam a transmis-o tuturor urmaşilor săi. (Iov 14:4) "Plata" pe care trebuie să o plătim pentru acesta este moartea. Ştii expresia aceea: "Cu o moarte oricum suntem datori", ei bine, cam aşa e. În Romani 6:23 se arată clar:
"Căci plata păcatului este moartea, însă darul pe care îl dă Dumnezeu este viaţa veşnică prin Cristos Isus, Domnul nostru." Astfel, Dumnezeu a luat măsuri pentru a îndrepta răul făcut, pentru a răscumpăra omenirea din păcat, prin intermediul jertfei Fiului Său.
Ok,mi-am facut o idee.Deci acum din lipsa de romane o sa citesc biblia, macar sa o frunzaresc un pic. Multumesc de raspunsuri.
Ramoane? uite un sfat; fie ca atunci cand termini biblia de cetit litera cu litera sa se implineasca cel mai mare vis al tau.roaga-te pentru minte, credinta si intalegere, si nu rasfoi. apucate de CITIT serios.e o aventura curata.si nu se va termina nicicand.cine a scris-o nu a fost un oarecine.fiindca asa a scris de bine ca o viata intreaga nu reusesti sa o intalegi decat atat cat iti e dat.fie sa fii intalept din punctul asta de vedere.nu iteligent, nu rational, nu dastept.intalept.succes si sa-ti piui o dorinta decenta.
De ce mi-ar fi frica de moarte? Este un fenomen perfect normal. Este finalul glorios al vietii, si mai mult de toate, este imposibil sa ai regrete dupa ce mori... Mi se pare logic.
Logic,corect.Dar mai aveam o intrebare: te-ai gandit ca infara de viata si de moarte, ar mai fi si altceva? Ceva ce nu cunoastem inca, poate capatul vietii este de fapt o continuare spre altceva?
Din pacat nimeni nu s-a intors sa ne zica! Si interesant ca, lumea crede orbeste in povesti, in ciuda faptului care l-am precizat anterior!
Si nic nu se va intoarce nimeni, drumul pornit e vesnic, asa zic.Acuma cu riscul sa se supere cei mai credinciosi, cred ca si biblia e o poveste de a asculta orbeste ceea ce vor de fapt cei ce vor o stapanire globala.
Versetul Iezechiel 18, 4 nu se referă la nici o moarte a sufletului! Exceptând propaganda eronată a sectei iehoviste, nici un verset al Scripturii nu se referă la vreo moarte a sufletului! Ceea ce ignoră cu desăvârşire această sectă este procentul copleşitor al exprimării "figurate", simbolice, polisemantice, întâlnite în Biblie!
Să ne uităm la CONTEXT. Despre ce vorbeşte autorul aici? Israeliţii murmurau împotriva lui Dumnezeu, citând un verset care zicea: "Părinţii au mâncat struguri acri şi copiilor li s-au strepezit dinţii" (vers. 2) - ei se plângeau de faptul că pedeapsa pentru ceea ce a făcut tatăl, cade asupra urmaşilor săi! Iar versetul 4 vine ca un răspunsul al lui Dumnezeu la această problemă de mai sus: "Cel ce a păcătuit, acela va muri". (în sensul că va fi ÎNVINOVĂŢIT, PEDEPSIT sau se va COMPROMITE din cauza păcatelor sale, "nu ale altora").
În text nu se vorbeşte despre condiţia, starea în care se va afla omul mort ci numai despre CAUZA CĂDERII sau COMPROMITERII sale.
Dovada:
Facere 2, 7: "Atunci, luând Domnul Dumnezeu ȚĂRÂNĂ (1.) din pământ, a făcut pe om şi A SUFLAT (și) în faţa lui SUFLARE DE VIAȚĂ (2.) şi s-a făcut omul fiinţă vie."
Și...
"Şi ca PULBEREA (1.) pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR SUFLETUL (2.) să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7 Etc...
Nu, pentru că după VIAŢA BIOLOGICĂ, SUFLETELE îşi vor continua existenţa în VEŞNICIE, pentru că "Dumnezeu A PUS ÎN INIMA LOR (ale oamenilor) şi VEŞNICIA!" Ecclesiast 3, 11, precum se vede şi din versetele:
Luca16, 22: Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat.
Luca16, 23: Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui.
"Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7
Ecclesiast 3, 11: „Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El A PUS ÎN INIMA LOR (a tuturor) şi VEŞNICIA, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit."
"Fiecăruia (SUFLETELOR DE "DINCOLO") dintre ei li s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţină vreme, până când se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi fraţilor lor care aveau să fie omorâţi ca şi ei" Apocalipsa 6, 9-11
"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nu vă mai pot face nimic. Am să vă spun de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de Acesta să vă temeţi" Luca 12, 4
"Si precum este randuit oamenilor, o data sa moara, iar dupa aceea sa fie judecata" (Evrei 9, 27).
"Toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut pe când trăia în trup" (II Corinteni 5, 10
"Ci eu, deşi departe CU TRUPUL, însă de faţă CU DUHUL, am şi judecat, ca şi cum aş fi de faţă, pe cel ce a făcut una ca aceasta:" I Corinteni 5, 3
" Să daţi pe unul ca acesta satanei, spre pieirea TRUPULUI, ca DUHUL să se mântuiască în ziua Domnului Iisus." I Corinteni 5, 5
" Şi este împărţire: şi femeia nemăritată şi fecioara poartă de grijă de cele ale Domnului, ca să fie sfântă ŞI CU TRUPUL şi cu DUHUL." - Corinteni 7, 34, etc...
- Facere 2, 7: "Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie."
"Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El A PUS ÎN INIMA LOR (a tuturor) şi VEŞNICIA, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit."- Ecclesiast 3, 11:
"Când a rupt El pecetea a cincea, am văzut sub altar sufletele celor ce fuseseră înjunghiaţi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina lucrării de mărturie pe care o avuseseră. Ei strigau cu glas tare şi ziceau: ‚Până când Doamne, Tu care eşti suveran, sfânt şi adevărat, zăboveşti să judeci şi să răzbuni sângele nostru asupra locuitorilor pământului?’ Fiecăruia din ei i s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească până când se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi a fraţilor lor care vor fi omorâţi ca şi ei" (Apocalipsa 6, 9-11).
"Sunt strâns din două părţi: aş dori să mă mut şi să fiu cu Hristos, deoarece asta ar fi cu mult mai bine. Dar pentru voi este mai necesar să rămân în trup" (Filipeni 1, 23-24)., etc...
Dacă existenţa lui Pavel alături de Hrisos în viaţa de dincolo, ar fi mult mai bună rezultă de aici că este o existenţă CONŞTIENTĂ în care sufletul nu dispare pur şi simplu.
Chestia cu viata dupa moarte sau alte stari de spirit este o minciuna si in acelasi timp un confort psihologic.
-
anonim_4396 întreabă:
14 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
