Stari de spirit avem toti. Cateodata suntem melancolici, altadata suntem fie bucurosi, fie fericit, fie tristi, fie veseli... Iportant este sa le alegem doar pe cele mai bune; si dintre acestea doar pe acelea care sunt dupa voia lui Dumnezeu, si care ne conduc cu adevarat la El.
Orice "stare de spirit" exista doar in timpul vietii, nu si in timpul mortii.
Nu imi este frica de moarte, doar de durere.
Sunt sigura ca dupa moarte vom gasi Judecata Domnului.El va decide destinul nostru pentru eternitate.
De ce mi-ar fi frica de moarte? Este un fenomen perfect normal. Este finalul glorios al vietii, si mai mult de toate, este imposibil sa ai regrete dupa ce mori... Mi se pare logic.
Nu nu m-am gandit vreodata la asa ceva.Si nu mi-e firica de moarte, asta oricum o sa se intample.Deasta traiesc prezentul
Si daca in viata ai m-ai facut greseli, pacate, tot nu ti-e frica?
Logic,corect.Dar mai aveam o intrebare: te-ai gandit ca infara de viata si de moarte, ar mai fi si altceva? Ceva ce nu cunoastem inca, poate capatul vietii este de fapt o continuare spre altceva?
Ba da.Imi este dar tot in fieare zi incerc sa fiu un om mai bun. Dumnezeu este bun si milos, trebuie sa ne rugam pentru iertarea pacatelor.Dar de moarte nu imi ste frica.Nu imi este frica sa plec de pe pamant stiind ca nu ma voi mai intoare.Viata continua.
Ah,"viata continua" asta am vrut sa spun prin alta stare de spirit, ar mai fi ceva intre viata si moarte? ar mai ficeva ce nu cunoastem inca?
Nimic nu se sfarseste dar totul se innoieste.Este viata de apoi.Viata asta a noastra pe care o traim aum este cea fama importanta.Este doar un drum.Adevarata viata incepe dupa moarte.
Nu e nevoie.cine vrea se imbata si cu apa rece.adica se poate minti singur oricine cu orice.adevarul ramane neschimbat.si la noi e de cand lumea si pamantul; veti murisi va vet intoarce in tarana.ca de acolo santeti luati.mai sant prosti care sa contrazica ce este scris se ARD, in c.r pe doua randuri,ori folosesc alte proceduri de intrare in inexistenta.dar iarasi este scris; cand va fi ziua judecatii, locuinta mortilor va da pe mortii ei, marea va da mortii ei, focul va da mortii lui, si toti vom fi inaintea dreptului judecator.iar daca EU insumi nu sant asa credincios. iarasi este scris; gura pacatosului adevar graieste.deci vezi mai fizoloafe? ca oricat vrei sa o cotesti tot in biblie nimeresti?
Ok,imi place sa cred asta, de fapt chiar asta e convingerea mea, dar imi mai pun o intrebare: daca biserica ar mai adauga un paragraf cu cele scrise de tine, nu si-ar lua cati mai multi viata? De fapt sunt e aceeas lungime de unda cu tine si tind sa cred ca acei credinciosi sinucigasi, chiar cred asta cu tarie.
Ok,nu te contrazic, dar omul are dreptul sa cerceteze. Iarasi dau in bilie, parca acolo e scris ceva.Crede si cerceteaza sau crede si nu cerceta?
Nu pentru ca cine isi ia viata inainte de timp ajunge in iad.Doar Dumnezeu poate sa ne ia viata.Un adevarat crestin s-ar gandi si la asta.
Din pacat nimeni nu s-a intors sa ne zica! Si interesant ca, lumea crede orbeste in povesti, in ciuda faptului care l-am precizat anterior!
Cercetati toate lucrurile si alegeti ce e bun.caci viata vesnica este aceea; ca omul sa adune cunostinte despre tine [Dmnezeu tatal}si despre cel pe care l-ai trimes tu.cat despre crede si nu cerceta nu fi prost. orice crestin nu mai cerceteaza ce au cercetat altii asa cum nici un om de stiinta nu pune la indoiala ideile, legile, si teoriile elaborate de altii si demonstrate.in alta ordine de idei; ingerii nu au nevoie de credinta fiindca ei il VAD pe Dumnezeu.NOI avem nevoie de credinta, fiindca noi nu-l putem vedea, insa ni s-a spus; sa nu oropsiti pe acesti micuti, caci ingerii lor vad pururea fata tatalui meu.deci ramone? te contrazic; Dumnezeu nu a spus sa credem orbeste.ci sa cercetam.dar daca lui TOMA necredincioasul i-a permis sa puna mana pe ranile lui si pe coasta lui si sa se convinga, eu nu pot avea aceeasi pretentie.de ce ceilalti au crezut fara sa puna mana? fiindca Dumnezeu a stiut ca si dintre cei alesi, macar unul va avea indoieli.de aceia i-a si spus; fiindca ai vazut, ai crezut. Ferice de cel ce nu a vazut si a crezut.intalegi mai crede si nu cerceta? vazut-ai tu in biblie acest verset? ori te-ai luat dupa prostii pamantului? pai cu cine mergi la drum sa cunoaste nenica.
nu merg la drum cu nimeni, asta-i beleaua ca sunt singur si dezorientat. Deci ce-i ce nu cred din cauza ca nimeni nu ia indemnat cum ramane cu judecata? Sunt persoane traite pe strada si moarte tot pe strada, nu au citit abecedarul darmite biblia.Deci,pacat a fost primul "cuvant" al lor.Cum ramane la judecata? Merg mai departe cu indulgenta?
tare de tot, cred ca la varsta de batran si ingandurat tremura ca varga
Singur si dezorientat? ratacit ca un ied de turma? stii ce este scris despre satana cand a fost aruncat pe pamant? e manios si rage ca un leu in cautarea victimelor caci stie ca are putina vreme.pai tu iedul ratacit esti victima sigura.ai un pastor bun? care lasa 99 de oi si pleaca dupa iedul ratacit? daca nu-l ai vezi ca bate la usa inimii tale.primestel.te va calauzi si apara.
Asa deci vine treaba, daca il simt sa ma duc la el, ca el nu vine dupa mine? Am zis singur si dezorientat tocmai ca nu ascult de nimeni si vreau sa cercetez eu.Fac rau? Am destule care ma face sa ma duc la el dar...am si destule care ma face sa nu ma duc.Inteleg ca ma ajuta, m-a ajutat, dar pentru cele ce mi s-au intamplat, cine e de vina? Intelegi ce spun despre singur si dezorientat? Oi fi eu miel ratacit dar fug mai tare ca lupul.Sunt un miel mai mare
Aaa,ok am inteles treaba cu pastorul, aici ai dreptate. al right
Atunci nu te mai plange si du lupta cea buna.nu am spus ca nu vine dupa tine.e la usa inimii tale si bate toata viata ta.vei deschide ori nu.e alegerea ta. apropo de lup? odata vazui o vulpe care se juca in zapada cu un iepure.sareau se fugareau, se jucau, de mai mare dragul.prietenie mare ce mai. odata s-a repezit vulpea si i-a rupt gatul.si l-a papat.deci ramon? poate alergi tu mai repede.dar ma puiule? moartea te ia si de pe treptele bisericii, ori din fata altarului.oi fi tu miel mai mare.dar poate lupul e mai rezistent? si el se hraneste cu miei.asta e.nu putem schimba asa ceva.doar daca o vrea el sa se dedea la mere padurete.dar nu e capra.i se strepezesc dintii.
Uite un banc.fiindca tot santem la relijie; un tigan ii spune unui politist care tocmai il amendase; sa faci ca puiul. politistul ii zice; si tu sa faci ca lupul. dupa aia; ma tigane zice; da cum face puiul? pai creste mare se face cucos si o f.e pe masa.da lupul cum face bre? baaaaiii.pai lupul ia melul in gura si sare gardul.
Ramoane? uite un sfat; fie ca atunci cand termini biblia de cetit litera cu litera sa se implineasca cel mai mare vis al tau.roaga-te pentru minte, credinta si intalegere, si nu rasfoi. apucate de CITIT serios.e o aventura curata.si nu se va termina nicicand.cine a scris-o nu a fost un oarecine.fiindca asa a scris de bine ca o viata intreaga nu reusesti sa o intalegi decat atat cat iti e dat.fie sa fii intalept din punctul asta de vedere.nu iteligent, nu rational, nu dastept.intalept.succes si sa-ti piui o dorinta decenta.
Si nic nu se va intoarce nimeni, drumul pornit e vesnic, asa zic.Acuma cu riscul sa se supere cei mai credinciosi, cred ca si biblia e o poveste de a asculta orbeste ceea ce vor de fapt cei ce vor o stapanire globala.
Faptul că vrei să cercetezi tu însuţi e foarte bun. După cum zicea şi "baubaulică" îndemnul "Crede şi nu cerceta!" nu are legătură cu Biblia, căci ea ne îndeamnă să "constatăm noi înşine care este voinţa lui Dumnezeu" (Romani 12:2) Adevărul există şi poate fi aflat!
Cât despre teama de moarte...
E normal să ne "temem" într-o anumită măsură de moarte, în primul rând deoarece omul are dorinţa înnăscută şi firească de a trăi. În Eclesiastul 3:11 se spune că "Dumnezeu a pus în inima oamenilor... veşnicia", adică dorinţa de a trăi cât mai mult, chiar veşnic. De aceea e normal să nu ne dorim să murim. Viaţa este un cadou pe care l-am primit, un privilegiu chiar, de aceea ar trebui să o preţuim.
Apoi mai intervine şi teama de necunoscut. Ştii vorba aceea: "N-a venit nimeni de acolo să ne spună cum e!". Ei bine, aici lucrurile nu stau chiar aşa. Tocmai de aceea Dumnezeu s-a îngrijit să ne lase Scripturile, pentru a şti ce e "dincolo". Uite, de exemplu, capitolele 1 - 3 din Geneza. Aici se arată că moartea nu a făcut parte din planul iniţial al lui Dumnezeu cu privire la omenire; omul a fost creat să trăiască veşnic. Atunci când l-a avertizat pe om cu privire la consecinţele păcatului, Dumnezeu nu a spus nimic despre vreun chin al iadului, ci i-a spus simplu: "în ziua în care vei mânca din el (din pom), în mod sigur vei muri". Crezi că ar fi fost corect din partea lui Dumnezeu să le ascundă ceea ce îi aştepta dacă păcătuiau?
Datorită neascultării, Adam a pierdut acest privilegiu, viaţa veşnică, şi a trebuit să suporte consecinţele: "te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat. Căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce" (Geneza 3:19). Adam nu a fost nicăieri înainte de a fi creat, de a fi "luat din ţărână", nu a venit de undeva. Pur şi simplu, nu a existat. Aşadar, după moarte, el urma să se întoarcă la starea de inexistenţă; urma să fie lipsit de viaţă ca şi ţărâna din care fusese luat.
E interesant totuşi faptul că azi majoritatea religiilor predau învăţătura conform căreia ceva din om supravieţuieşte morţii corpului şi merge în "lumea de dincolo", că "dincolo e adevărata viaţă". Remarcă, te rog, din Geneza 3:1-5 de la cine provine această idee: de la Dumnezeu, care a afirmat în mod clar "dacă veţi mânca din pom, VEŢI MURI", sau de la Satan, care a negat ceea ce a spus Dumnezeu, zicând: "în mod sigur, NU VEŢI MURI"? Această minciună s-a dezvoltat mai târziu, a îmbrăcat diferite forme şi, într-o manieră sau alta, o regăsim în majoritatea credinţelor.
Adam a transmis această moştenire, imperfecţiunea şi păcatul tutror urmaşilor săi, asemenea unei boli ereditare. Astfel, cu toţii ne naştem imperfecţi, păcătoşi. Iar în Ezechiel 18:4 se spune: "Sufletul care păcătuieşte, acela va muri." Însă, asta nu înseamnă că suntem cu totul lipsiţi de speranţă, că se sfârşeşte totul cu viaţa actuală. Încă din Eden, Dumnezeu a luat măsuri pentru a răscumpăra omenirea din păcat. În Geneza 3:15 El a promis o "sămânţă" care urma să "zdrobească capul şarpelui", al lui Satan. Partea principală a semniţei s-a dovedit a fi Isus Cristos, prin a cărui jertfă oamenii au primit posibilitatea de a se bucura din nou de ceea ce a pierdut Adam prin neascultare. Astfel, Biblia promite, în Ioan 5:28 că "toţi cei din mormintele de amintire vor auzi glasul său (al lui Isus) şi vor ieşi afară." De aceea, în faţa morţii noi "nu ne întristăm ca ceilalţi, care n-au speranţă".
Deci eu, ca prunc nou nascut, mostenesc pacatul, nu? asa am inteles.sa zicem ca un prunc nascut pur, si traind pur, tot e sortit mortii datorita pacatului originar, nu?
anonim_4396 întreabă: