Credinta in Dumnezeu nu poti s-o pierzi daca vei privi adanc in tine sau in jurul tau (in mod deosebit in natura). Daca n-o ai, o pierzi, daca o ai, ea se va intari atunci cand ai dificultati.Ai incercat vreodata sa-L rogi sa-ti intareasca credinta?
Din experienta mea, iti spun ca El raspunde intotdeauna, dar nu de fiecare data asa cum ne-ar placea.Nu te lasa "furat" de stiinta, doar constiinta ta te poate ajuta sa vezi ca El exista. Ceea ce oamenii de stiinta au descoperitva intari doar ceea ce ai descoperit tu insati.
Succes si perseverenta, caci nu este un drum usor, si totusi este atat de usor.
Daca vrei un citat biblic, Isus Mantuitorul spune asa: "dati-Mi poverile voastre Mie". Este cel mai cumplit lucru: sa lasi tot greul sa-L duca Dumnezeu!
- Unul dintre argumentele existenţei lui Dumnezeu a fost oferit de un mare om de ştiinţă, Erwin Schrödinger, laureat al premiului Nobel pentru fizică cuantică, care afirmă că volumul maxim al unei gene (particulă a materialului ereditar) poate fi cuprins într-un cub cu mărimea laturii de maxim 100 distanţe atomice – însumând astfel un număr de atomi cuprins între o mie şi un milion – în funcţie de tipul şi de mărimea atomilor). ----------------------------------------- - Tot el afirmă că este practic imposibil ca acest număr limitat să poată explica un comportament ordonat, să formeze o structură organizată, să posede un,, program" de autoreproducere completă, de redare a unui caracter, funcţie sau organ în organismul dezvoltat ulterior, un,, program" de coordonare cu celelalte gene, de gestionare a unui metabolism propriu etc…
- Concluzia acestei realităţi este că existenţa şi manifestarea unei gene, şi prin translaţie – a vieţii în general, constituie, în faţa oricărei tehnologii avansate, o enigmă, un mister de neînţeles, o manifestare minunată a Sacrului, o dovadă sublimă a existenţei lui Dumnezeu.
Vad ca unii s-au zbatut un pic pentru a-ti aduce dovezi stiintifice in sprijinul existentei lui Dumnezeu ceea ce e putin paradoxal insa parerea mea, ca ateu, e sa-ti pastrezi credinta, convingerile si sa nu incerci schimbarea lor atita timp cit ele te multumesc sufleteste. Nici chiar stiinta nu-ti va oferi raspunsuri prea clare!
- Să presupunem prin absurd că cea mai simplă şi mai mică formă de viaţă ar fi apărut în toată complexitatea ei, în mod banal (!), accidental, (biologi estimează că pentru obţinerea chiar şi a celei mai mici fiinţe vii – virusurile spre exemplu- sunt necesare minim 445 de unităţi de aminoacizi, de cca. 20 de tipuri diferite).
- O altă problemă serioasă care sfidează imposibilul, de abia acum urmeză... dacă imposibilul se produce şi se organizează „formaţiunea", aceasta ar trebui să fie în mod spontan capabilă să se şi reproducă(!), pentru că ar fi foarte instabilă, într-un mediu instabil, reducător, puternic oxidant, astfel că n-ar putea trăi decât, probabil câteva secunde...
- Pentru a înţelege ce înseamnă acest „dublu miracol"- generare spontană şi „înmulţire spontană" – ambele în mod simultan-, putem exemplifica:
- Dacă prin absurd, prin nu ştiu ce fenomene atmosferice, din piese elementare, resturi sau metale neprelucrate, ar apărea din senin un Boeing 747 care n-ar putea rezista decât maxim câteva secunde sau minute, el ar trebui instantaneu să fie capabil şi să se înmulţească (!) .....la fel se întâmplă, păstrând proporţiile, şi la o scară mai mică, microscopică...
Atât oamenii de știință cât și creaționiștii sunt, în mare, de acord că există eternitatea - veșnicia - infinitul. Unii spun că din eternul nimic s-a format energie, materie, viață, încălcând legile de bază ale fizicii. Alții că există o ființă atotputernică eternă, care a creat totul. Poți alege singur. Mie mi se pare că e nevoie de o "credință" mai mare pentru prima variantă decât pentru a doua.
Un alt argument ar fi legat de faptul că, dacă îți pui încrederea în eternul "nimic" el nu îți va afecta (cel puțin nu în bine) viața. Eu mi-am pus încrederea în Dumnezeu, pe vremea când eram pe marginea prăpastiei, iar viața mea este total schimbată (în bine).
Cel mai bun argument este experiența personală. Nu am întâlnit nici un om care să dorească cu sinceritate să afle despre Dumnezeu și care să fie dezamăgit. "Gustați și vedeți ce bun este Domnul, ferice de omul care se încrede în El", spune Biblia. Te încurajez să verifici în mod personal.
Rog miștocarii să se abțină de la reply-uri, nu sunt dispus la polemici sau la încercări de a fi convins că totul a fost un șir de întâmplări fericite, care se perpetuează de 14-15 ani încoace.
Citește Biblia. Vei vedea cum credința ta va crește. Vei descoperi că lumea ți-a servit doar minciuni. Oameni triști, trăind eșecuri răsunătoare în propria viață, nu fac altceva decât să vină zilnic aici pentru a-i convinge și pe alții că nu merită să fii fericit, să ai sens și direcție în viață, să fii mântuit. Din păcate noi am fost asemenea lor, nu și invers, deci nu au de unde să știe dar se tem și să încerce.â
"Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos". (Rom. 10:17)
Este bine sa crezi in ceea ce te face fericit. Am fost nascut si crescut intr-o familie de crestini-ortodoxi, si bineinteles am fost... obligat as putea spune in a imprumuta obiceiurile si credinta lor. Nu am avut nimic impotriva, poate chiar gaseam unele raspunsuri la cateva intrebari fundamentale, cei drept nu prea multumitoare.
Dar, silly me, dupa o perioada in care totul a fost ok, si nu am cautat motive, sau pe cineva pe cine sa dau vina, eram impacat cu mine. Pana cand s-a intamplat ceva tragic in viata mea, si practic, aveam nevoie de o minune, sau macar de o mica sclipire din partea unor doctori, dar din pacate cel mai rau si prost scenariu s-a intamplat. Nu vreau sa dau vina pe dumnezeul vostru atotputernic pentru ce s-a intamplat, dar m-a facut sa realizez ca nu am nici un beneficiu nici daca cred, nici daca nu cred in el. Asa ca am decis ca e mai bine sa crezi... in ceea ce vrei tu, de ex, eu am o credinta mai dezaxata si sunt genul de persoana care cauta raspunsuri si citeste / priveste reportaje legate de subiectele care il intereseaza, si am ajuns la o concluzie si mai ciudata pe care o pastrez pentru mine totusi. Dar, "fericirea" mea, acum cel putin, consta in faptul ca nu mai am aceiasi moralitate, nu mai am aceleasi constrangeri si aceleasi convingeri morale. Nu ma mai simt vinovat "daca pacatuiesc" in anumite circumstante atata timp cat in credinta mea nu exista reguli. Nu vorbesc aici de lucruri exagerate sau abuzuri. Sincer acum sunt linistit, si viata mea decurge mai bine decat am putut spera vreodata.
Si daca consideri toata situatia, si teoria creationista, care are mai multe variante, si exista mai multe religii... e putin ciudat, aici vorbim de adam si eva, primii oameni pe pamant... well here it gets weird, daca au fost primii si unicii, pentru a perpetua specia umana ar fi obligati la a cadea in pacat si a face incest, continui cu preotii, care iti cer bani pentru inmormantare, botez si cununie, ceea ce mi se pare absurd, daca vreau pot sa donez o suma de bani oarecare, dar nu vreau sa fiu obligat sa platesc in ceva ce cred si pretuiesc atat de mult si ma opresc probabil la cea mai mare intrebare a mea, CUM A CREAT dumnezeu oamenii, o intrebare la care probabil nu primesc raspuns de la nimeni.
O zi buna, tl; dr, crede in ce te face fericit, nu cauta sa invinuiesti pe nimeni pentru ceea ce se intampla si fi impacat tu cu tine si cu deciziile tale.
Ce drama te rog numi spune ca nu mosul imi da daruri te implor nu pot trai fara el fac orice imi slefuesc papuci te iasa foc din ei ca din pusca, nu vad viata fara prietenul meu imaginar nesimititi aia de atei nu cred in mos craciun ca lor nu le aduce daruri numa mie, uite mi-a promis ajutor divin daca ling icoane, sarut moaste pardon oase, la necaz ma ajut mereu ma ajuta, stiu ca raul mil face mosul tinerel, mosul batranel ma apara de toate, in inchiere vreau sa spun ca lumea e asa complexa ca nu pot sa gandesc sami folosesc creierul ala sa observ ca totul are o logica
De ce ai nevoie de credinta? adica nu poti gandi singur? nu ai ambitie, vointa de a trai? crezi ca fara credinta nu poti trai? frate ai creierul pe care trebuie sa-l folosesti te inteleg la greu mai bagi o rugaciune ok dar uite incerca sa te rogi la alti zeii sa vezi ca va vi la fel macar incerca nu ca o sa te ajuta e auto sugestie un fel de incredere, fa sport, manca fructe, citeste toate ajuta la o gandire pozitiva vrei o carte despre viata?
Ai nevoie de cineva care sasi fie aproape sa te ajute, nu uita sa apreciezi ce ai in jurul tau
Eu iti pot da un argument impotriva lui d-zeu. Paradoxal, nu se bazeaza pe stiinta.
Simplul fapt ca tu simti indepartare de 'cele sfinte' si nu accepti aceasta atitudine la tine este o cauza a indogmarii. Practic, 'invatatura' preluata de tine (familie, preot, profesor) te opreste in a accepta ratiunea ta PROPRIE. Daca nu am fi botezati cand nu ne putem impotrivi, daca nu ne-ar fi bagate-n cap idei de familie...te asigur eu ca n-ar mai ramane decat o mana de crestini fanatici.
Ei, n-ar fi o problema, dar pot pune pariu ca se vor comporta ca martzian: vor vrea sa-si demonstreze intel...pardon, sa raspandeasca Evanghelia, iar cand va simte ca pierde teren in fata unuia sau altuia, isi va miscora 'sfera de influenta' pana aproape de nulitate.
''Dragostea nu va pieri niciodata...'' cand va inceta sa existe Dragoste, atunci poti sa fi sigur ca nu mai exista nici un Dumnezeu
Martzian=se citeste ipocrizia in cuvintele lui, nu exista crestini doar falsi
Pentru ca practic tu insulti pe cei care cred in Dumnezeu. Cei care "ling icoane " sau oase cum le zici tu traiesc pentru ceva chiar daca acel ceva pentru tine nu inseamna nimic.
Nu am nimic impotriva faptului ca tu nu crezi in nimic sau esti ateu sau orice alta religie care ai avea-o pentru ca fiecare dintre noi avem dreptul sa credem in ce vrem noi. Dar macar nu te mai baga cu argumente invalide.
VLadAlexandru05 întreabă: