"Veniți la Mine, toți cei trudiți si împovărați si Eu va voi da odihna. Luați jugul Meu asupra voastră si învățați de la Mine, caci Eu sunt blând si smerit cu inima; si veți găsi odihna pentru sufletele voastre. Caci jugul Meu este bun si sarcina Mea este ușoară." Matei 11/28-30
Care sunt lucrurile care ne împiedica sa intram in acea odihna pe care Isus ne-a promis-o?

Daca pe TPU ai gasit sa vii cu astea fa un mic si neinsemnat control

Lucrurile lumii si duhul lumesc. Trebuie sa ne departam de tot ce inseamna lumesc, trecator, desart, efemer, amagitor etc. Si trebuie sa urmarim cu putere si intensitate un singur lucru si anume mantuirea sufletului, sa castigam viata vesnica. Aici totul este efemer, trecator iar acolo totul este vesnic si nestricacios. " De la Dumnezeu venim, petrecem o vreme aici pe pamant, si tot la Dumnezeu trebuie sa ajungem. Fericiti sunt cei ce se intorc iarasi la Tatal ". Asa spunea un mare sfant. Sa nu ne inpotmolim in lucrurile lumii fiindca nu in ele sta fericirea. Fericirea vine doar de la Tatal.

De ce spui asta?
Pentru ca nu stii ca o mare parte din credinciosi isi pun aceasta intrebare, pentru ca nu stii ca, cealalta parte dintre ei au atins acea odihna a sufletului, si pentru ca nu stii ca unii oameni ar da orice pentru un pic de liniste mentala sau sufleteasca.
Odihna pe care o da Isus Hristos e reala, si cei ce o experimenteaza stiu cum e, trist insa e ca putini, chiar si dintre credinciosi, o gasesc, si de aceea eu cred ca e o intrebare cit se poate de pertinenta.

Chiar ca da! Întrebări de tot felul pe TPU, așa ne mai largim orizontul culturii generale (sper).
Cât despre întrebarea ta, ne împiedica doar mândria.
Gândul ăla din căpșor care îți zice ca e mai ușor să te distrezi și să " trăiești viața liber". Care îți introduce sentimentul că știi mai bine chiar tu.

Pacatul

"Care sunt lucrurile care ne împiedica sa intram in acea odihna pe care Isus ne-a promis-o?"

Ratiunea.
Desi incearca sa si-o inhibe, chiar si la credinciosi mai functioneaza si incearca sa-i avertizeze de pacaleala in care au picat.

Cred ca realitatea ne impiedica sa traim intr-o lume a povestilor. Povestea spune ceva si realitatea e alta. Dz cel presupus infinit de iubitor si atotputernic nu se regaseste in realitate. Nu s-ar supara nimeni daca ar exista un Dz bun, iubitor si atotputernic care sa ajute oamenii aflati in nevoie si prin urmare spitalele ar trebui sa fie goale si toti sa avem o viata fericita, dar fiindca nu e asa, povestea ne promite cu darnicie lucrul asta doar dupa ce nu vom mai fi, cand evident ca nu vom mai avea nevoie

"...cealalta parte dintre ei au atins acea odihna a sufletului.,"

Astia sunt cei care l-au modelat pe spiridus dupa imaginatia si posibilitatile lor. Adica l-au adus la ceea ce sunt ei si ce pot face ei, nicidecum nu au devenit ei ce ar putea vrea spiridusul. Nici n-ar avea cum, la cat de ratutit si incoerent e spiridusul asta al vostru.

Care sunt lucrurile care ne împiedica sa intram in acea odihna pe care Isus ne-a promis-o?

99% din romani sunt crestini, tu acum vb de restul de 1%, atat de mult te afecteaza?

Anonimul care a scris povestea melodramatica dupa Matei probabil a vrut sa spuna altceva.

Interesant ce spui tu. Si iti dau dreptate. Poate unii Lau modelat pe Dumnezeu dupa mintea lor. Nu contest acest lucru. Nu am cum. Pentru ca avem o minte limitata, o facem oricum. Dar si cu atomul, superexistent oriunde e la fel, nu putem decat sa ne facem o imagine despre el. Desi stim cam cum e. Lucrurile cele mai profunde, pentru ca nu le putem concepe pe deplin, le transpunem in imagini. Poti tu vedea imensitatea Universului? Nu, dar ti-ai facut, din descrierile ce le-ai primit, o imagine despre cit de mare e.
Hai sa trecem de cei ce isi imagineaza, si Dumnezeu e doar o imagine pentru ei, si nimic mai mult. Sunt oameni cu probleme. Oameni care au furtuni in viata lor. Oameni care ar da orice sa aiba un pic de pace, de liniste. Ar vrea, dar sunt constienti ca situatia ii depaseste. Poate tu esti un tip puternic, care stii si poti sa iti pastrezi linistea sufletului si a mintii, dar nu toti sunt asa, nu iti doresc sa vina un moment in care sa existe ceva care sa iti depaseasca puterile si sa iti dai seama ca poti doar sa asisti la ce se intampla, si sa se iste o furtuna emotionala in sufletul tau pe care cu greu o poti controla. Cind vei ajunge acolo vei intelege nevoia de pace, cand vei ajunge acolo vei intelege ca nu poti cu mintea ta sa o obtii, pentru ca lucrurile te depasesc. Incerci sa inoti contra curentului, sa cauti sa iti linistesti mintea, dar parca ea e si mai mult dusa de curent. Si, hai sa zicem ca apare ideea asta de Isus. Nu e o problema sa zici ca e o idee, O idee se naste prin cuvinte. Ori Isus e descris in Biblie ca fiind Cuvintul. Numai ca ideea asta are viata. Ai incercat atitea alte idei, si nu ti-au adus pacea. Desi o doresti enorm. Eventual unele te-au mai calmat, dar doar pe moment. Si te gindesti la Isus. Si Il iei in serios. Si descoperi ca, in mijlocul furtunii, tu devii linistit. Nu dispare furtuna, ci tu te schimbi, ai capacitatea de a-i face fata, primesti cumva de undeva o putere ce te ridica, ce te face mai puternic. Eu cred ca aici e frumusetea credintei, nu itii promite ca te va feri de furtuni, sau ca nu vor mai exista in viata ta, dimpotriva, ele vin, dar iti da mereu puterea sa fii deasupra lor, orice s-ar intampla in viata ta, poti trece peste, oricit de slab ai fi, sau oricit de mare ar fi furtuna. Dar, na, probabil tu esti un tip puternic, si te-ai descurcat de minune in viata de unul singur pana acum. Insa nu toti sunt asa, de fapt cei mai multi au trecut cel putin printr-un moment in care au fost depasiti de ce se intampla in viata lor. Si unii au descoperit in acele momente ca ideea de Isus Hristos nu e doar o idee, nu e doar bla-bla. Ca poate sa iti ofere pacea necesara sufletului. E ca un drog, adesea ma gindesc ca efectele sunt similare cu ale drogurilor, insa fara chestiile negative pe care drogurile le aduc. Si fara sa le iei pe droguri. Poate e totul in minte, de fapt chiar totul se petrece acolo. Dar daca asta e o solutie pentru nelinistea din sufletele oamenilor, de ce sa nu o acceptam? Doar pentru ca e ceva pur mental? Nu asta ar trebui sa ne deranjeze, ca la urma urmei, cand iubesti o persoana, pana sa ajungi la a face fizic dragoste (nu e adevarat asta decat in cazul prostituatelor sau a celor ce merg la ele), totul e la nivel mental si psihic. Hai atunci sa dam la o parte si toate povestile de dragoste care sunt doar la acest nivel, neconcretizate in latura fizica! Daca dai la o parte toto ce e nascut in mintile noastre, totul e pierde, pentru ca pana si perceptia realitatii o facem cu mintea. In acelasi peisaj, tu poti vedea ca frumos o stinca, eu pot vedea ca frumos o floare, ambele sunt reale, dar fara a vedea frumusetea, care se intampla in minte si inima, totul isi pierde sensul. Deci nu mintea e problema, ca isi inchipuie poate ca Isus Hristos o ajuta. Chestia e ca inchipuirea asta aduce transformari in viata reala. Si asta inseamna ca nu e doar o inchipuire. Sau chiar daca e, ar trebui ca mai toti oamenii sa aiba asemenea inchipuiri.

Da, sunt de acord cu tine ca disperarea e unul din motivele pentru care unii incep sa inhaleze acest drog numit credinta. Dar nu doar promotorii povestii crestine prospera pe seama celor care nu stiu sa-si rezolve problemele, sunt si altii care fac asta.
Discutia e alta. Are eficacitate? Nu are. Nu exista diferente statistice in abilitatea a a-si rezolva o anumita problema intre un credincios de orice orientare, un agnostic sau un ateu. Diferenta e data de cu totul alti parametri de genul educatie, inteligenta, perseverenta, etc. Ba mai mult, multi credinciosi ajung la filosofia "imi bag p..., ce o vrea Dumnezeu/Alah, etc". Bine, ei zic a doua parte a frazei, dar asta nu inseamna ca prima parte nu e valabila. Iar gandirea asta nu te face mai capabil sa depasesti o problema, ci doar te transforma intr-un defetist. Nu te face mai bun, mai apt, mai performant sau mai inteligent, ci te plafoneaza, te face sa consideri ca starea ta e normala si acceptabila. In mintea ta devii smecher pentru ca ai o relatie cu un spiridus, care te va ajuta sa... orice. Dar apare o alta presiune, aceea de a-ti multumi spiridusul, de cele mai multe ori mult mai problematic de rezolvat decat ce aveai inainte.

Ok, bun, zici tu, ai o problema, treci pe "pastile" si o tii sub control. Ce nu inteleg eu, de ce vor astia pe pastile sa treaca si cei care n-au o problema, sau in orice caz nu una pe care n-o pot rezolva? E o prostie asta? Este! De la ce apare ea? De la consumul drogului. De ce? Pentru ca "drog dealer-i" au nevoie de piata de desfacere si conditioneaza oferirea lui si de obligatia consumatorului de a aduce noi clienti.

De asemenea, efectele negative ale drogului, sunt extrem de vizibile. Spitale de psihiatrie, manastiri, Turnurile Gemene, etc, etc. Cum crezi ca au ajuns aia acolo? Sa fim seriosi, asta e "linistea si pacea" de care vorbesti? Daca da, de ce esti aici si nu acolo?

De ce confunzi sataniștii infiltrați in creștinism cu creștinii? Tot ce se întâmpla sau s-a întâmplat in istoria creștinismului rău, nu vine de la adevărații creștini pentru ca ei sunt o rămășiță, ci de la cei care au invadat creștinismul cu numele de creștin. Cel mai clar exemplu este Biserica Catolica. Un creștin nu face rău si nici nu se opune călăului care il duce la eșafod. Ci privește spre cer si se roagă lui Isus sa nu le tina in seama păcatul si sa-i primească sufletul. Daca nu înțelegi acest lucru, vorbăria ta este nejustificata, deoarece te legi de așa zișii creștini si condamni pe adevărații crestini+ pe Isus si pe Dumnezeu. In Apocalipsa Dumnezeu apelează la poporul Sau sa părăsească Babilonul. Babilonul este biserica sfârșitului, adică organizația religioasa care nu mai este acceptata de Dumnezeu pentru ca a ajuns confuza, a ajuns in vârful ei conducători care nu sunt după voia lui Dumnezeu si duce poporul lui Dumnezeu in rătăcire. Vedem clar ca organizația bisericeasca nu mai este minoritara ci majoritara, in timp ce Isus spune ca calea care duce la mântuire este îngustă si putini sunt cei care merg pe ea, in timp ce calea care duce la pierzare este lata si multi aleg sa meargă pe ea. Creștinii sunt o ramasita, o minoritate împrăștiata pe tot globul si nici macar nu se cunosc, darami-te sa se organizeze si sa facă ceva rău. Pocaieste-te si vei vedea cu ochii tai adevărul, iar daca nu dorești macar încetează pentru ca vorbești de cei necrestini si nu de adevărații creștini. Dumnezeu sa nu îți țină in seama păcatul!

Ai scris ditamai povestea doar ca sa spui ca toti in afara de secta din care faci parte, sunt niste tantalai care nu inteleg nimic din poveste. De parca nu e cunoscut ca orice crestin in mintea lui e "adevarat" si toti care nu-i impartasesc interpretarea sunt prosti. Zi si tu ceva nou.
Daca intrebi un observator neutru, toti aveti dreptate cand spuneti ca ailalti sunt cu capul, dar n-aveti dreptate cand afirmati ca intre voi (oricare grupare sau freelancer) si ceilalti ar fi vreo diferenta.

Creștinul ca si păgânul după fapte se cunosc. Eu m-am referit la cei care fac faptele de care ii acuzi tu indiferent din ce denominațiune fac parte.Aici intra si Biserica Adventista, deoarece Dumnezeu nu a menționat nici o denominațiune in Apocalipsa ca fiind după voia Sa. Iar creștini adevărați sunt in toate denominațiunile de la nivel global, dar numai Dumnezeu ii cunoaște. Acesta este adevăratul popor al lui Dumnezeu.

"Iar creștini adevărați sunt in toate denominațiunile...dar numai Dumnezeu ii cunoaște"

Daca zici ca doar Dumnezeu ii cunoaste, de unde stii tu ca sunt peste tot, ba mai mult, de unde stii ca tu esti "adevarata"? Chiar, din ce secta esti? Sau daca esti freelancer, ce secta ai tradat? Ca nu pari suficient de abila, sa zic asa, sa-ti fi construit tu interpretarea de la zero.

De fapt cum spuneam, toti in proprii ochi sunteti "adevarati", sau macar "suficient de adevarati", iar celorlalti le judecati gradul de "adevarat" dupa propriile credinte si traditii.