Vesnica intrebare: Voi credeti in dumnezeu (am scris intentionat cu d mic)? Daca da,ce motive aveti? Daca nu, ce va adus la aceasta parere?

Eu cred! Exista teoria cum ca daca nu ascultam de parinti nu ne va fi bine, si eu de fiecare data cand fac ceva cu care unul dintre parintii mei nu este de acord mi se intampla ceva rau.In rest, parintii mei m-au incvata de mica sa cred in DUMNEZEU! fundita?

Sa ghicesc: Nu ai mai mult de 12 ani, nu? Tipic. Te rog sa argumentezi faptul ca tu crezi in el, in dumnezeu.De ce o faci? Ai vreo dovada?

M-a adus la această părere întâmplarea de a fi vie şi de a nu fi lipsită de raţiune.

Mi se pare urat din partea ta!
P.S.Am 14 ani!

Atunci,te rog sa argumentezi faptul ca tu crezi in asa-zisul dumnezeu

Poti vedea pe www.bibliapentrusceptici.ro argumente

Eu cred ca tu esti Dumnezeu. Cel putin pentru mine, esti vesnic aici! Slavit fie numele tau inexistent

Amin?

Nu ma intereseaza parerile tale, si nici pe tine nu ar fi trebuit sa te intereseze daca nu ai fi avut un scop concret in afara de acela de a-ti etala sclipitoarea inteligenta. Din atitudinea ta reiese ca esti un mucos ignorant.
Ca vad ca tot iti place logica si argumentarea, te rog sa imi demonstrezi ca Dumnezeu nu exista.

P.S. Nu se scrie Dumnezeu cu "d" mic din acelasi motiv din care nu se scrie Mărie cu "m" mic.

Sa incep cu P.S-ul, "Marie", se scrie cu M pentru ca e nume, substantiv propriu, "Dumnezeu", nu e un nume, Isus e un nume, dumnezeu e substantiv comun, adica, dumnezeu inseamna ceva, adica dumnezeu are o definitie in dictionarul explicativ al limbii romane, iti sugerez dexonline. Dumnezeu se scrie cu D in interiorul unei propozitii doar de catre credinciosi, fiind o forma suplimentara de respect, intelegi, intre moaste si spovedanie, mai facem si legi proprii de scriere.

In rest, logica ta, ar fi irefutabila, daca n-ar fi absolut nula rational. Caci, si nu cred ca sunt primul care ti-a zis, ori nu cred ca n-ai auzit vreodata, NU POTI DEMONSTRA UN NEGATIV, poti doar afirma ori te poti indoi de o afirmatie, insa nu poti demonstra inexistenta a ceva. Eu ma pot indoi de afirmatia "exista dumnezeu", insa nu-ti pot demonstra in mod absolut ca "NU EXISTA", tot ce pot sa fac, e sa-ti prezint dubii rezonabile privind improbabilitatea unei asemenea existente, dar nu pot demonstra ca NU EXISTA, cum nu pot demonstra nici ca TIGARETA mea, nu e zeul tutunului de-mi ghideaza acum mana spre a-ti scrie aceste cuvinte, dar pe asentimentul logicii tale, e posibil, caci nici tu nu poti demonstra ca tigareta mea nu e divina, si nu-mi ghideaza gandurile spre a le asterne in acest spatiu virtual.

Ca ii spui Yahve, ca ii spui Eloah sau ca ii spui Dumnezeu(nume de fapt artificial), scrii cu litera mare. Intr-adevar primele doua sunt substantive iar "Dumnezeu" are valoare reverentioasa, desi se poate considera si ca substantiv propriu. Cand reproduci un termen precum "Inaltimea sa", "Altetea", indiferent ca nu il adresezi cuiva sau ca pentru tine nu are o anumita valoare reverentioasa, scrii cu litera mare. Eu sunt agnostic si nu o spun ca mi-a jignit mie vreun zeu sau ceva. Stii, este o diferenta intre o persoana ateista si una antiteista. Aia antiteista, precum individul care a pus intrebarea, risca sa fie penibila.
Nu numai ca nu poti demonstra un negativ, nu poti demonstra nici macar un afirmativ. Tocmai de asta sunt agnostic. Cel mai usor exemplu: demonstreaza-mi ca existi si ca nu esti o inchipuire a mintii mele schizofrenice. Existenta nu poate fi dovedita, cel mult perceputa. Toate discutiile astea cu privire la existenta lui Mos Craciun, Dumnezeu, sau vedetele Playboy ce ma asteapta in dormitor sunt inutile. Tipul care a pus intrebarea vrea si el sa para putin inteligent.

Iti multumesc.

Se scrie cu majuscula chiar daca nu exista.
As putea sa-ti raspund dar imi este teama ca nu o sa intelegi nimic.

In loc sa o lingusesti pe NOname, mai bine pune mana pe o carte de gramatica.

Cred. Motivele pot fi reprezentate de ceea ce cunoaștem azi cu exactitate, și printre astea se numără modul în care a apărut universul și viața. Adică printr-o întâmplare mai ceva ca aia de a câștiga la loto s-a declanșat ceva din nimic și a apărut universul, care totuși are niște legi, elemente care îl fac foarte complex și mai mult a apărut viața și chiar inteligența. Deci să reluăm pașii. Din nimic a apărut ceva complex iar din ceva lipsit de viață a apărut viața și inteligența chiar, conștiința de sine care ne dă posibilitatea să ne punem unele întrebări. Desigur argumentul principal al ateilor este lipsa dovezilor dar nu prea avem dovezi nici să le susținem ipotezele lor care se bazează cum spuneam pe un noroc chior, o întâmplare care avea o șansă 1 la câteva trilioane să se întâmple sau nici atât și ar mai fi perioada de timp care dacă e destul de mare se pot realiza unele lucruri care chiar par imposibil de relizat de la sine. Aici depinde de tine cum ți se par.
Desigur principalul argument al meu este că asta simt, deci ceea ce am în suflet mă împinge spre credință dar ceea ce am spus înainte ne pune foarte multe întrebări și un ateu care pretinde că știe sigur că nu există un zeu sau o ființă superioară care să ne fi creat nu prea diferă de un religios fanatic. Nu știm, și nici eu nu pot zice că sunt sigur că așa e, iau toate posibilitățile în calcul dar totuși decizia personală de a crede sau a nu crede ține de tine, de ce simți tu și de modul în care percepi tu viața și unele coincidențe.

Lasă că e obișnuită să fie pupată în fund.

Nu, eu unul sunt panteist, această conceptie filozofică fiind stabilită de filozoful Baruch Spinoza.

Foarte pe scurt, Spinoza afirmă că o ființă perfectă, autosuficientă, de talia lui Dumnezeu nu are nevoi, dorințe ori atribute umane. Astfel, "minunile" şi orice fel de intervenții directe ale lui Dumnezeu în viața omului nu se susțin.

Universul este guvernat de legi. Legile fizicii. Poate că Dumnezeu a instituit aceste legi, dar nu se implică în mersul lucrurilor.

Eu cred pentru ca este imposibil ca Universul sa fi fost creat la intamplare, fara contributia unei alte "Forte", chiar profesoarele mele de chimie, fizica, biologie, mi-au spus. Exista mari oameni de stiinta care au crezut in Dumnezeu. Si exista cateva elemente vitale pe Planeta noastra, iar daca unul dintre ele, oricat de mic ar fi, nu ar fi fost posibila viata.
Mircea Eliade, care era profesor universitar la Chicago, si a trecut prin experiente zen, yoga, etc, a spus ca Biblia e prea bine gandita ca sa fii fost scrisa de oameni.
Si exista foarte multe minuni in zilele noastre, la care cercetatorii n-au gasit nici o explicatie, de exemplu Sf. Lumina de la Ierusalim (lumanarile nu sunt acoperite cu sulf, cum zic unii, sunt oameni care isi duc lumanarile de-acasa. Si Patriarhul nu face nicio smecherie, e controlat de politisti evrei si musulmani, si lumina se aprinde si celor ce au dus o viata cuvioasa, nu doar lui, plus ca nu mistuie la inceput), apoi Intoarcerea Iordanului, Norul de pe Tabor, minunile parintelui Arsenie Boca, proorociile sfintilor ce s-au implinit, moartea femeilor care au mers la locasurile sfinte unde nu aveau voie sa mearga decat barbatii, icoane care plang cu mir (daca ar fi fost apa as fi zis ca-i un fel de "Condens", dar chiar mir..., si nu mai suntem in Evul Mediu sa zicem ca ii escrocherie, acum se da pe fata), si pooot sa continu... Am spus doar cateva mai recente.
Si in plus, starea duhovniceasca pe care o au doar crestinii. Multe genii s-au convertit de la buddism, hinduism, ateism la crestinism.
Iti las un exemplu de convertire ce mie imi place foarte mult : Serafim Rose, un Sfant american, ce avea o minte deosebita, ce a trecut prin buddism, ateism, si a aflat Adevarul in crestinism : https://www.google.ro/......https?/url

"am scris intentionat cu d mic"
Te iertam.

da, chiar aveam nevoie de iertarea voastra. (ironie->no offense)

Nu, stiinta, ratiunea

Da cred.Din orgoliu.sant prea mandru ca sa cred ca ma trag dintr-o maimuta.

A crede în Dumnezeu înseamnă a-L iubi pe aproapele tău. aproximativ 87% din creștini spun „Cred în Dumnezeu", dar dacă îi întrebi:„Cine a Fost Isus?" șmalt.

"Se scriu cu litera mare personaje religioase, mitologice, folclorice, literare: Alah, Atotputernicul, Barbă-Albastră, Cenușăreasa, Don Juan, Dumnezeu, Făt-Frumos, Greuceanul, Harpagon, Isus Hristos, Mântuitorul, Mama-Pădurii, Păcală, Ra, Scaraoțchi, Sfarmă-Piatră, Sfânta Fecioară, Sfânta Măria, Sfânta Treime, Sfântul Constantin, Sfântul Duh, Tatăl „Dumnezeu", Venus, Zeus;
Se scriu cu litere mari și alte realități cu caracter religios, ca Sfânta Scriptură, Sfântul Mormânt, Sfântul Munte, iar în textele bisericești și alte substantive (Atotștiitorul, Domnul nostru Isus Hristos, Părinte), precum și pronumele și adjectivele pronominale referitoare la Dumnezeu sau la Isus Hristos (ne rugăm Ție, Doamne; mare mila Ta).
Substantivele comune provenite din nume proprii care denumesc tipuri omenești și cele care desemnează! personaje mitologice multiple se scriu cu literă mică."

Vezi: https://dexonline.ro/articol/3._Scrierea_cu_liter%C4%83_mic%C4%83_sau_mare

http://dictionarul-ortografic.blogspot.ro/......-mare.html



Tu ai impresia ca scrierea cu majuscule este la libera alegere a scriitorului, si arata condescendenta pentru persoana/obiectul(?!?) respectiv. La mintea ta scrierea cu majuscule este o forma de politete.

Draga Harap-Alb, iti scriu numele cu litera mare pentru ca te respect nespus de mult. Esti cel mai tare.


Draga vasile, iti scriu numele cu litera mica pentru ca nu mi-a placut ce ai facut ieri.

Deci crezi sau nu in Dumnezeu? P.S. Nu sunt de parere ca a-ti "iubi aproapele" inseamna a crede in Dumnezeu

Dacă crezi în Dumnezeu, ai iubire față de semeni. Sunt ortodox, și cred în Isus și în Dumnezeu, pentru că îi sunt dator pentru binele pe care mi-L dăruiește și ni-L-a dăruit, nouă, tuturor: mântuirea.

Fiecare are un raspuns subiectiv. Unii cred pentru ca asa au fost crescuti, altii pentru ca nu au mai avut alta optiune decat sa strige la Dumnezeu cand au ramas in "fundul gropii" fara niciun ajutor care sa-i scoata, iar Dumnezeu nu a intarziat sa raspunda, altii din dragoste pentru cineva, altii ca au avut un model de asa natura etc. Nu exista o formula care sa ii aduca pe oameni la crestinism sau la o anume credinta, dar sigur ca atunci cand cauti sincer, fara mandrie de sine, gasesti calea cea buna si puterea si curajul de a crede in Dumnezeu.

Dar daca ai iubire fata de semeni, crezi in Dumnezeu obligatoriu? Cam asta ar fi reciproca la ce ai afirmat tu.De aici as deduce ca cei ce cred in Dumnezeu fac fapte bune si isi ajuta semenii doar findca asta e vointa zeului lor si pentru ca li se promite ca ajungg in Rai daca fac aceste lucruri.