Am 15 ani și mă doare inima.
Aseară m-a durut și am început să mă panichez, am transpirat...iar după câteva minute am adormit.
Dimineață iar a început sa mă doară puțin sub sân.
Inima a început sa mă doară în primele zile din an, după ce mi-a trecut durerea de stomac.(abia puteam sa respir, mă durea stomacul rau)
Și a fost o luna în care nu m-a mai durut inima și am crezut ca am scăpat,dar după doua zile a început iar. Am avut și palpitații, înțepături.
Mișcare nu prea fac, nu am cu cine sa ies.
Și mă enervez din orice.
Și am fost stresata și cu examenele, admiterea la liceu.
Și la școală Mă stresam de fiecare data când trebuia sa mă asculte sau aveam test, teza.
Am ceva grav? Ce ar trebui sa iau ca sa nu mă mai doară?
E din cauza stresului si a problemelor de zi cu zi. Daca nu faci miscare, ar trebui sa incepi sa faci. Nu trebuie sa ai nevoie de cineva neaparat pentru a iesi afara sa faci putine miscare, poti merge si singura sau cu familia, de exemplu mama ta daca are timp sau daca ai un frate/sora. Iesi prin parcuri dimineata cand nu e nimeni sa faci putin sport si miscare. De exemplu pe la 6 cand e numai bine. Incerca sa nu te enervezi din orice, inca si eu lucru la asta. 
Acum e vacanta, mai e putin din ea, relaxeaza-te si bucurate de ea pana o mai avem. Bea multa apa si stabilestezi (daca nu ai) un stil de viata sanatos. Poti merge si la medicul de familie cu mama ta sa iti prescrie niste medicamente de calmare a durerilor de inima. Daca inca problema persista mergi la medic si sigur iti va fi mai bine Sanatate!
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Du-te la un psiholog. Probabil esti excesiv de rasfatata si nu faci fata micilor responsabilitati ale varstei
Răspunde
Mulțumesc pentru sfaturi.
O să mă duc cu mama la medic.
Și o să încep să fac mișcare.
De ce trebuie sa fim rautaciosi poate chiar are o problema de sanatate dr avand o varsta mai mica sa nu stie sau sa ii fie frica de medic.Crezi ca poti sa fi stresat doar daca ai 40 de ani si rata la banca? Daca ai copii imi pare rau ca iti spun dar ar trebui sa vorbesti cu ei ca petru tine problemele lor sunt banalitati in comparatie cu grijile tale zilnice dar acum se dezvolta ei iar daca nu e nimeni sa ii sustina ajung sa se sinucida sa faca tot felul de prosti.
Nu sunt rautacioasa, cred ca e un adevar pe care prea putini il spun adolescentilor si care ii ajuta sa inteleaga adevarata dimensiune a problemei. Si multi, vazand ca e minora, se relaxeaza. Daca ai cunostinte medicale, iti dai seama ca nu e o problema fizica, deci e una psihologică. Motivele invocate sunt cu adevarat minore, am fost si eu adolescenta si stiu cat de usor este sa le invingi daca nu iti dai prea multa importanta. De asta i-am si recomandat un psiholog, fiindca poate ajunge la probleme serioase exacerband niste evenimente minore, ceea ce ne arata ca nu are maturitatea necesara unei tinere de varsta ei
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
