Am o problema cu gestionarea emotiilor in timpul unui examen. La orice examen pe care l-am dat, datorita emotiilor am vomitat.

Recent am dat bacul la toate probele si am vomitat la fiecare din ele odata, cu exceptia ultimei la care am vomitat de doua ori cerând sa merg la baie in timpul examenului

Stiam de problema asta mai de mic si ma gandeam sa iau vreun supliment, doar ca am evitat s-o fac deoarece imi era frica sa nu ma trezesc ca voi lesina pe acolo.

Ce as putea face in privinta asta?

Aceași problemă o am și eu, trebuie să faci doar niște lucruri pentru a prinde curaj.
În clasa a 7 a, când am venit de școală îmi era foarte foame. Și am mâncat mult, și când zic mult chiar mă refer la foarte mult ( o farfurie de ciorbă, porumb fiert, mai exact 6 porumbi fierți, și vreo două prăjituri cu caise), deci de atunci am fost la spital și am avut multe probleme cu chestia asta. Când a fost să mă întorc la școală, nu am mai putut pentru că am prins o frică că o să vomit la școală și o să mă fac de râs. Mergeam la școală și pe drum îmi venea să vomit, mergem uneori și cu mama, și nu puteam, pentru cu cât mă apropiam mai mult de școală vomitam. Problema asta medicală la stomac a devenit o problemă la psihic, o frică. Până la urmă a venit vacanța de iarnă, iar în timpul ăla a murit bunicul meu. Știu că și el era afectat foarte rău de chestia asta, mai ales că eu de mică am locuit cu bunicii mei, pentru că părinții mei erau la muncă. Îl iubeam foarte mult pe bunicul meu. După ce s-a terminat vacanța m-am dus la școală și nu am mai lipsit, pentru că am zis să fac asta pentru bunicul meu, că el și-ar dori să nu mai lipsesc de la școală. Până la urmă am mers normal la școală, doar că după fiecare zii de sâmbătă și duminică, când luam pauză de la școală următoarea zi ( luni) iar aveam disconfort la stomac. Apoi iar mă obișnuiam cu școala, apoi iarăși următoarea zi de luni aveam iarăși disconfort la stomac. Mai ales după vacanța semestrială și aia de Paște am avut emoții mari, și iarăși m-a durut burta și iarăși am avut dureri de stomac.
După ce am terminat școala, când am trecut a 8a, încă de prin vacanță în august, m-am gândit la prima zi de școală. Și aveam mari emoții, până la urmă am reușit să mă încurajez singură și să nu vomit in prima zi de școală. Apoi iar m-am obișnuit și nu am mai avut probleme deloc. Iarăși când am avut simularile, am avut emoții și m-am încurajat singură. La Evaluarea Națională, la fel și am trecut cu bine.
Acum cea mai mare emoție o am pentru prima zi de liceu: clădire nouă, clasă nouă, colegi noi, profesori noi.
Îmi e tare frică și deja de vreo lună am început să am emoții, să fiu speriată. De câte ori mă gândesc la asta mai mult mă i-a durerea de burtă, și uneori am și am și senzație de greață.
Deja m-am lungit foarte mult, uite care e ideea. Viața e grea, oamenii sunt răi.
Am fost odată la un psiholog cu care am vorbit vreo 15 minute, și mi-a spus anumite exerciții, pe care să le fac de câte ori am starea asta. Și, nu au avut nici un efect. Credeam că o să mă țină să vorbesc cu ea despre problema asta, să spun ce simt și din ce cauză, să îmi dea niște pastile poate, să mă încurajeze, și să îmi arate niște exerciții de respirație. În schimb m-a întrebat decât care e problema, i-am spus că mă simt rău de câte ori mă duc la școală. M-a întrebat de ce, i-am spus că îmi e frica să nu râdă colegii de mine la școală că vomit.
Și mi-a arătat niște exerciții care să mă ajute, care bineînțeles nu m-au ajutat. Totuși o să îți zic și ție că poate te ajuta pe tine: deci primul pas, să faci exerciții de respiratie( adică să tragi aerul pe nas și să scoți pe gură) care mi s-a părut o prostie, pentru că așa e și când te duci la doctor la control, asta te pune să faci. Pasul 2: Sa iei o gură de apă și plimbi apă dintr-o parte în alta.
Și pasul trei să repeți în minte că totul o să fie bine și că nu o să vomiți.
Dar la mine nu prea au funcționat. Uite aici ce fac eu ca să mă simt mai bine.
Deci mai întâi la gândesc din timp la chestia asta ca să mă obișnuiesc cu ideea, îmi fac toate intrebarile despre acel lucru și găsesc un răspuns la ele, uite un exemplu: ce fac în prima zi de liceu? Dirigintele meu e bărbat! Aduc flori, sau vin cu mâna goală. Asta era una din chestiile care mă speriau pe mine ( și până la urmă am căutat pe net si am intrebat mai multe persoane, pe mama, pe bunica mea, prieteni, cea mai bună prietenă, și am aflat că nu e nevoie să aduc flori ). Ăsta e doar un exemplu.
Altceva ce poți să faci e să îți imaginezi cele mai rele scenarii, ca să știi ce să eviți, sau ca să le poți accepta dacă se întâmplă.
Penultimul lucru, trebuie să îți creezi entuziasm, de exemplu eu îmi zic mereu: mamă ce mișto o să fie să cumpăr haine noi pentru liceu, deabai aștept să mă uit prin oraș după ghiozdan noi, și îmi găsesc unul care se potrivește cu personalitatea mea și cu stilul meu de îmbrăcăminte.
Și așa îmi creez un entuziasm, care să îl folosesc pentru a acoperi emoțiile negative.
Și ultimul lucru : am eu nu exercițiu de respirație, pe care eu l-am făcut singură, adică stai să îți explic: Deci acasă înainte de examen (Sau de un anumit eveniment), tragi aer pe gură, și mai tragi iar și iar, până când nu mai are loc în plămâni și apoi îl scoți pe gură pe tot. Să îți explic cum funcționează treaba (cel puțin așa cred eu că funcționează) Când tragi aer pe gură, tragi de câteva ori, o să simți că ai plămînii plin cu aer și nu o să poți să mai tragi altă gură de aer, și o să simți o senzație de sufocare, apoi când îl scoți o să simți o senzație de eliberare.
P.S. Știu că am scris foarte mult, dar tot ce am vrut e să te ajut, că știu cum e. Vreau să știi că nu ești singurul care are problema asta. Vreau să îmi cer și scuze pentru greșelile pe care le-am făcut.
Mult succes!;^