Are cineva de aici tulburare obsesiv compulsivă?
Dacă luați pastile, cât de mult vă ajută și ce efecte adverse au?
Puteți răspunde și dacă cunoașteți persoane care au ocd.
Nu vreau sa ma contrazic cu tine dar nu ai dreptate! poate tratamentul care ti-a fost prescris nu e unul bun, nu e ceea ce trebuie, consultand mai multi medici am ajuns la concluzia ca unii dintre ei nu au habar de meserie si dau pastile doar pentru depresie si/sau anxietate, pe langa acestea mai trebuiesc o serie de pastile pe care eu le numesc "stabilizatoare" si acestea au legatura cu dopamina, da ai auzit bine depresivii au nevoie si de stabilizarea dopaminei nu doar a serotoninei.
Ai recomandat faptul ca sa mearga la psiholog cu atat mai gresit, daca zici ca TOC si depresia nu se rezolva la psihiatru cu atat mai putin de catre psihologii care au 3 ani de faculatate si cateva cursuri, niste sarlatani care iti vorbesc frumos si iti iau banii.In opinia mea la psiholog trebuie sa mearga un om normal fara tulburari psihice care a trecut printr-o tragedie sau emotie foarte puternica, ori are ceva pe suflet si astfel reuseste sa se vindece de acele neplaceri, nicidecum depresia nu se vindeca sau trateaza la psihoterapeut oricat ati spune voi, eu am incercat toate variantele si iti si spun de ce nu functioneaza de obicei tratamentele, pentru ca depresia este o tulburare complexa care din pacate revine si revine la o perioada de timp, nu ca pastilele alea iti amortesc "mintea", ele au rolul de a creste cantitatea de serotonina si dopamina si alte substante, dar in final este cum zici si tu nu se cunosc foarte multe despre creier astfel ca nu se stie exact nici cum se trateaza depresia, anxietatea sau TOC.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Pastilele nu ajuta nici în depresie, anxietate, cu atât mai puțin OCD, psihoterapia e cea mai eficienta. Încerc sa ma tratez de anxietate și nu funcționează fiindcă pastilele au rolul de a amorti mintea nu a trata o afecțiune psihica, asta fiindcă nici în 2021 nu s-a dovedit științific unde se afla mintea.aceste pastile mai mult fac rău decât bine de cele mai multe ori din cauza efectelor secundare. Sper sa găsești un medic specialist bun și sa treci peste aceasta tulburare. pastilele au rolul doar de a calma sub nici o forma nu vindeca nici o afecțiune psihica, tulburare sau boala.iti doresc multa sănătate!
RăspundeÎn cazul de fata ajuta mai mult psihoterapeutul, nu psihologul! Tu confunzi psihologul cu psihoterapeutul care tratează cauza de la rădăcina problemei de aceea i-am recomandat un psihoterapeut fiindcă problema lui coincide și se potrivește mai mult acestei specialități decât al psihiatriei având în vedere ca e vorba de niște gânduri pe care el evident nu știe cum sa le controleze, ocd e o forma cronica a tulburării obsesive compulsive și un psihoterapeut e cel mai eficient chiar un specialist pe cognitiv comportamental care sa îl ajute sa elimine încet, încet aceste gânduri ca pana la urma asta e problema lui, pastilele vor ajuta prea puțin, superficial, eventual dacă are și alta problema atunci da, e ok sa meargă și la un psihiatru. Am încercat mai multe tratamente și nu au dat roade niciunul doar ma calmau, după ce le întrerupi te rup, o dai in sindrom de discomtinuitate care te face praf, și apar recaderile din păcate de fiecare data de aceea am și menționat ca pastilele nici măcar nu tratează sub nici o forma sa vindece! Au rolul doar de a calma, de a amorții mintea.toate tratamentele anxiolitice dau ca efect secundar alte simptome ale anxietății! O spune un specialist asta nu eu. Pastilele nu elimina gândurile nedorite repetitive ci doar un psihoterapeut te poate ajuta cu timpul cunoscând problemele tale sa le elimine treptat. problema e bine înrădăcinata și ii va fi foarte greu și lui mai ales ca unii se duc acolo și nu pun în practica nimic ca în depresie. Ii poate da psihiatrul ceva sa îl calmeze da nu poate sa trateze cauza doar efectul și asta dacă e un psihiatru foarte bun.
Răspunde
Stiu ce face psihoterapeutul ca am fost si eu la ei, dar din pacate pe mie mi-au lasat un gust amar si nu e diferenta asa de mare intre psihoterapeut si psiholog e vorba de niste cursuri in plus atat tot, dar au vreajeala si vorbe, nu vor ajuta si nici nu vor suplini vorbele oricat de bine sunt spuse si aceasta psihoterapie sa se refaca substantele pe care creierul din varii motive la un moment dat (probabil din cauza unei traume sau a unui moment declansator) inceteaza sa mai produca acea/acele substante.
E doar opinia mea si eu fiind trecut prin aceasta boala, depresia ca multi altii.
totusi revin la opinia ca tratamentul medicamentos este cel mai bun, dar depinde in primul rand de cate episoade depresive ai facut, daca te duci la medic la primul episod si te tratezi sunt sanse doar 10% sa mai apara vreodata, deja de la al doilea episod sansele se injumatatesc, de la al treilea e aproape imposibil, eu am avut multe dar multe episoade si nu cred ca mai am sanse de "vindecare", asta e. O boala perversa, grea si care e pe viata se pare.
Da, e important sa mergi la timp la doctor nu când boala devina cronica. De exemplu pentru o anxietate mai serioasa cu atacuri de panica nu ai încotro decât sa urmezi tratament, cu vorbele psihologului nu poți reechilibra deficienta de sero sau dopamina, dar aici fiind vorba de niște gânduri pe care efectiv nu le poți controla este recomandat un psihoterapeut. tratamentulin cazul de fata nu rezolva mare lucru. Deci se recomanda un specialist în funcție de problema. OCD e o forma cronica a lui TOC și niște pastile nu vor face minuni în cazul lui.
"OCD e o forma cronica a lui TOC și niște pastile nu vor face minuni în cazul lui."
Ocd e în engleză iar toc e în română, e aceeași chestie.
Ok, bine de știut! My bad. Toate cele bune 
Pe ce baza zici tu ca nu ajuta tratamentele?! Nu s-a dovedit stiintific nimic, medicina lumii recomanda clar ca la boli psihice serioase, sa se ia tratament, altfel se pot agrava si croniciza si sa fie mai rau.
Si ca sa stii, daca un depresiv nu se trat din pripa, daca mai are vreun episod, e posib sa fie nev de trat toata viata, in loc sa fi luat din timp si dupa trat sa scape mult timp dupa ce-l intrerupe.
Nu amorteste nici o minte un trat, ci regleaza chimia, defectiunea care da boala.
Am trecut prin asta, am studiat de cel putin 10 ani treaba, am avut contact cu n medici, stiu ce zic.
Psihoterapeutul (ca tot psiholog e), ajuta in probleme psihologice mai mult, nu in boli psihice datorate chimiei din creier defecte.
De ex ai convingeri eronate care iti fac rau, comportamente deviante, gandire, etc aiurea, dar nu ai o boala psihica.
Si uite asa au facut multi, s-au luat dupa unu ca tine, a dat pe medici dracului (de parca au facut 11 ani de carte aiurea), si s-au dus la psiholog, pe langa ca au dat bani, s-a agravat boala, s-a cronicizat, sau doar s-a cronicizat si a fost mult mai greu de tratat.
Medicul decide! El are ultimul cuvant, tot el decide daca e de psiholog sau nu.
Psiho ala da din gura lugu lugu in timp ce chimia creierului e defecta si cere tratament care sa o corecteze.
Cand e problema psihologica doar, da, se rez la psiholog, de ex o dependenta de jocuri de noroc, aia nu se trateaza cu pastile.
Pai cam asta ziceam si eu, ca la ceva mai grav trebuie trat daca medicul decide asta.
Si daca nu poti controla niste ganduri, medicu poate decide daca e un inceput de boala ca sa o trateze tot cu trat din pripa, sau nu e. Nu de capul nostru ne ducem direct la psihoterapeut, ca ei nu fac medicina si nu se prea pricep, dar se baga zicand ca nu e cazu de medic.
Nu reglează nimic, ai studiat degeaba ca se pare ca habar nu ai despre ce este vorba, dacă regla nu se mai ajungea la recurenta de fiecare data când nu se mai ia tratament, știu ce o sa spui ca tu ai scăpat de anxietate... nu ai scăpat incedata stai toată ziua în casa și mergi doar pana la magazin și înapoi, în situații stresante sunt sigur și absolut convins ca ți se declanșează anxietatea, dar cum nu ești integrat în societate ești ferit de asa ceva, toate tratamentele anxiolitice dau ca efect advers alte simptome ale anxietății si nici un psihiatru nu o vindecat nici o depresie sau anxietate mai serioasa, o spune un specialist! Nu dau nume! Asta fiindcă în 2021 nu s-a dovedit științific unde se afla mintea.da, la depresii gen episod depresiv se poate, sau la o anxietate ușoară dar la cele serioase nu se mai poate face nimic fiindcă repet când nu se mai ia tratament apar recaderile ( vorbesc în cununostinta de cauza ) nu se vindeca nici o boala psihica cu tratament e total eronat.
Nu, anxietatea s-a dus, depresia insa nu, e o mare diferenta.
Anxietatea nu revine nici la stres, eventual mai urca depresia, asta da la mine.
Se ducea si depresia dar am gandit ca tine, nu am stiut ce am, nu m-am dus la doctor, s-a agravat, s-a cronicizat si acu nu mai e tratabila ca si la altii.
Regleaza la f mult, la 70 % regleaza, altfel daca erau inutile nu se mai vindeau! Ca nu le-ar mai fi cumparat nimeni.
Zbori rapid de pe piata daca dai inutilitati.
Da, sunt si oameni la care nu merge nimic, este corect si asta.
Si da, la unii se duce problema dupa ce nu mai iau trat si nu mai recad, altii recad, depinde de persoana. Pai amicu meu de 9 ani nu mai ia nimic si e bine, a luat 2 ani trat pentru depresie anxioasa.
Sau chiar daca recad daca nu mai iau, ia mereu si sunt cat de cat! Si tot e bine si asa.
Asta e.
Da, eu m-am referit strict la problemele precum TOC, depresie, anxietate care sunt cam pe aceeasi linie adica date de aceeasi substante lipsa ale creierului chiar daca simptomele sunt diferite.
Pai da, si eu ma refer la acelasi lucru.
TOC-ul are la baza anxietatea, fara anxietate nu exista toc.
Pai aia am menționat și eu ca, ai impresia ca ai scăpat de anxietate, în situații stresante revine, și sunt absolut convins ca nu ai scăpat complet de anxietate asta e în capul tău, dacă se ivește o situația mai urata sa fi atacat sau amenințat se declanșează dar dumneata cum stai numai în casa nu ești pus in astfel de condiții precare. Ba, chiar stresul intensifica anxietatea și atacurile de panica fiindcă stresul generează gânduri, gândurile de asemenea generează frici, insecuritati, anxietate și atacuri de panica, sa nu mai zic ca devii letargic cu timpul de la ele, de la majoritatea tratamentelor și cele care da adictie și cele care se spune ca nu da. Am luat și pentru depresie și pentru anxietate, asa ma lăudam si eu ca am studiat si când în colo nici în ziua de azi nu cunosc mecanismele anxietății și a depresiei, dacă nu cunosc medicii psihiatrii acreditați nu cu atât mai puțin. Antidepresivele sunt doar calmante, antidepresivele nu pot trata anxietatea ci sunt doar niște calmante. daca ai un atac de panica este în regula sa iei un antidepresiv, este indicat, dar ele nu pot vindeca anxietatea, anxietatea nu este o boala este o neintelegere mentala, stam prea mult cu atenția în memorie și din memorie în imaginație, facem griji pentru ceva ce exista doar în mintea noastră, ne agitam aiurea, trăim si retrăim un gând, o imaginație, o memorie. Antidepresivele nu pot decât sa amorteasca individul, antidepresivele nu pot să ne facă sa ne schimbam gândirea, antidepresivele doar calmează, pentru ca nici în 2021 nu s-a dovedit științific unde este mintea, iar antidepresivele amortesc individul per total, nu se duce într-o zona anume și o sa ne învețe mintea cum sa nu mai stea în trecut și viitor, în nici un caz! Folosind o perioada îndelungată a antidepresivele cauzează dependenta și nu doar ca, cauzează dependenta dar anxietatea revine, probabilitatea arata ca revine imediat sau după o perioada de timp, dar ele sunt calmante nu exista tratament pentru asa în toată lumea asta. anxietatea se poate înțelege de unde pleacă ea, și se mai poate prin relaxarea conștientă dar nu cu tratament medicamentos repet sunt doar calmante, nu exista tratament trebuie sa facem diferența între un calmant si tratament. Zi la Ray sa nu mai ia o săptămână tratament sa vezi pe testate cum da in atacuri de panica, crize de anxietate dacă nu mai ia, mai devreme sau mai târziu tot trebuie sa îl întrerupe dar o sa vadă ca anxietatea după întrerupere revine la scurt timp. Amicul tău e posibil sa fi înțeles anxietatea, mecanismele ei sa nu trăiască din memorie în imaginație mereu, e posibil ca el sa își fi reautoeducat refluxul mental. La mine deși am încercat mai multe de fiecare data a revenit. Dar eu recomand sa se ia dacă depresia este strong și ia celui suferind energia, motivația, interesul, daca are gânduri de sinucidere da, se recomanda! La anxietate mai serioasa la fel e nevoie de "calmante " ca asa si sunt, pentru a funcționa relativ ok ca om, deja la psihoze, tulburări gen borderline, bipolare, schizofrenia, paranoia evident din nou sunt recomandate pentru a nu isi pune viata în pericol să-l al altcuiva și a mai diminua din simptome. Deci contează foarte mult când te ai dus la doctor da, dacă sunt ușoare sunt de acord ca se poate, dar se poate și la psiholog, depinde despre ce problema emoțională discutam, moleseala ce o cauzează tratamentele astea, letargia sunt horror, efectiv te fac leguma cu timpul trebui acordata mare atenție. Sti vorba aia "uram gândirea femeilor dar nici fără ele nu putem trai", asa e și cu problemele astea.
De aceea am menționat de psihoterapeut fiindcă el te învață ceva legat de gânduri, de acțiunile repetive, tratamentul doar calmează cum am mai spus nu îl învăța cum se controleze gândurile, acțiunile repetitive etc. Astia se ocupa și cu subconștientul ca de acolo pleacă toate problemele.
Este adevărat ca unii sunt interesați doar de bani și dau sfaturi inutile, fiecare cu norocul lui/ei. Una e când au învățat la facultate respectiv rezidențiat, alta e când sa confruntat cu asa ceva și știe despre ce este vorba nu vorbește din cărți. Din păcate majoritatea se uita doar la bani.
Am avut situatii stresante dar s-a agravat depresia, iar cand era ceva de frica, da, aveam o frica dar din aia normala cum aveam acum n ani, normala pentru acel stimul negativ.
In afara de benzodiazepine si opioide, nu dau dependenta medicatiile, daca cunosti mecanismul lor, ai sa constati asta, si e si declarat.
Devi letargic de la antipsihoticele care sedeaza, de la alea da! Altfel nu.
Mai devi si de la antidepresivele triciclice ca si alea cam sedau, de la antidepresivul Mirtazapina ca si ala sedeaza.
Dar de la cele de tip SSRI nu.
Anxietatea e o boala in toata regula! Ea da ganduri urate si altele, nu invers. Cand trecuse anxietatea nu mai aveam acele ganduri nici sa vreau.
Mecanismele anxietatii si depresiei normal ca nu le cunoaste nimeni, eu am zis ca stiu despre medicatie cum actioneaza, si stiu ca de multe ori medicatia rezolva problema, sau nu o rezolva.
Cum ai zis, depinde de caz. De aia am zis ca un medic decide ce caz ei si ce trebuie facut, dar nu dinainte sa nu se duca omu la medic.
Nu știu domne! Eu am sesizat ca, când meditez prea mult atunci anxietatea mea e horror chiar cu atacuri de panica fiindcă asa ne.am obișnuit noi sa avem mereu proiecții mentale uneori voluntare uneori involuntare... când nu gândeam negativ anxietatea nu era asa serioasa.tu nu ai avut anxietate grava de asta ai scăpat! Sunt de alea în care tremuri efectiv, îți tremura mâinile, limba, capul, ai gura uscată, ai derralizare și deoersonalizare, atacuri de panica, soc electric in corp, dureri fantoma, transpirație excesivă și lista continua sunt cel puțin 100 de simptome. Sunt și anxietății în cadrul psihozei sau al schizofreniei... ca o fi boala ca nu o fi cert e ca pastilele astea în majoritatea cazurilor nu vindeca anxietatea sub nici o forma ca psihiatrii își mint pacienții asta e cu totul altceva. Sa nu mai zic ca devii foarte vulnerabil odată ce ai avut o perioada îndelungată o problema psihica, la orice supărare/stres recadem de nu ai văzut asa ceva! Acea vulnerabilitate nu se mai poate trata, nu exista la ora actuala tratament pentru vulnerabilitate, cu asta ori te naști ori o capeți după multă suferință psihica aceeași Marie cu alta pălărie. Depinde acum și peste ce medic dai. mulți dau asa tratamente după ureche, fac experimente pe noi.
Corect! Vulnerabilitatea nu se trateaza, si asta am zis si eu pe unde era cazul. Aia ramane.
Nu am avut atac de panica, in rest n-am avut anxietate serioasa? Vai de capu` meu.
Din ianuarie 2009 aveam o asa frica de ingrasare si diabet de imi futea toata viata, ganduri urate de tot, scenarii cu picioare taiate de la diabet, scenarii cu obezi, trageam la sala ca boul e fondul acestei frici, nu mai faceam altceva, stari negre, urate de la anxietate.
Sigur ca si la mine vulnerabilitatea a ramas.
Si oricum daca ai anxietate serioasa si nu te tratezi ce ai de ales? N-ai. Medicii nu mint deloc, nu te tine nimeni sa nu iei trat dar sufer inzecit, atata tot.
Chiar daca partial ajuta, tot e bine decat nimic.
Uneori mai mint și ei pentru binele pacientului. Mi o zis cineva ca trebuia sa de a mita sa i se spună cu adevărat diagnosticul. Da, te gândeai ca știai ca mama ta suferă de diabet și anxietatea îți dădea tripp uri de alea urate, scenarii horror, te gândeai la ce este mai rău, asa se manifesta, unii se tem ca vor muri ba chiar sunt convinși asa cum erai și tu, alții ca vor înnebuni și asa mai departe. Și eu am avut asa ceva, se numește ipohondrie pe fondul anxietății... și eu îmi imaginam ca am boli autoimune din cauza unui diagnostic cu suspiciune, m-a dat peste cap efectiv! Deja ma vedeam cu boala aia, și ca va trebui sa ma îngrijească familia etc mai unpic îmi pregăteam și groapa 
despre sclerodermie este vorba. și aici sunt mai multe tipuri de sclerodermie, după tot din boala în alta o dădeam câteva luni mai ca eram paralizat 
și acum am atacuri de panica cu tremur. deci noi singuri ne am "sinucis " mentalul fără sa știm ca asa se manifesta anxietatea și ca trebuie înțeleasă, și cu maica mea am avut multe filme urate, unul țeapăn la psihic nu cade psihic prin orice ar trece se știe chestia asta.
Sa dea mita ca sa-i spune diagnosticul, e rusine.
Pai nu e chiar asa, mama nu avea diabet atunci, totul a pornit de la o tenta de a lua glicemia, asa a inceput.
Dupa ce a trecut anxietatea (chiar daca macar partial dar in mare parte), fiind in aceiasi situatie, nu mai aveam nici pe departe asa frica chiar daca ma gandeam acolo sa vad cum e, nu se mai legau gandurile!
De murit nu mi-e frica ca mor, doar sa nu raman cu cine stie ce probleme, atat.
La tine la fel, ai avut frica putin exagerata de ce aveai tu, dar nu ca era normal.
Da, la un psiholog ma refer. Dar acum te gândești puțin ca ai avea, având în vedere ca și mama ta are, adică se vede ca ești preocupat de analize, se trage puțin de la anxietate chit ca poate tu nu admiți acest lucru. Adică esti predispus și tu sa faci dacă ea are cu toate ca nu cred ca vei avea diabet, asta fiindcă asa a decis natura, dacă erai puțin ghinionist îți reiesea la analize ca ai diabet... ala zaharat se cam moștenește dar nu e o regula depinde de norocul fiecăruia de stil ul vieții, alimentar etc. Pe tine sedentarismul te poate compromite.
Da, nu ca nu admit ca e anxietate, este o frica asa moderata normala, anxietatea e frica aia urata exagerata. Orice om are o frica in limite normale, si sanatos.
Diabet voi face, la analiza iese mereu 105-102-99, in loc de 80-87 ca la ceilalti. Trebe sa fie sub suta.
Dupa masa sunt deja valori peste normal de fiecara data, iese la o ora peste 155, si la 2 ore peste 140, dar mereu, la o ora iese si 228, si la 2 ore 153-190!
In timp ce la prieteni da f bine la aceiasi mancare mancata de noi in acelasi timp.
Ba invers, amicu e sedentar si cu 10 kile in plus si mai in varsta cu 13 ani.
Dar nu am frica decat asa f slab, ca nu ma intereseaza, si asa nu pot tine regim.
Deci nu stiu ce anxietate e, TOC nici atat, adica obsesie asupra subiectului.
Mi-au si zis la lab ca deja am prediabet cam.
Pai da, amicul nu e predispus diabetului, dar cu siguranță are alte probleme medicale de care poate el nu știe sau știe. Diabetul în schimb e e mai grav dar tu nu cred ca consumi alcool asa ca o sa îl poți tine sub control cât de cât cel puțin acum, mai târziu depinde de tine de stilul vieții. Știu ca tu vei nascoci ceva acum ca de obicei dar eu sunt sigur ca sedentarismul te.a compromis, ba chiar mai mult decât alimentația, ca stresat rău nu ești. Amicul își permite sa fie sedentar el nu e predispus diabetului... pai nu te ai plictisit de cozonac și nutela? De dulciuri? Eu sincer m-am plictisit de dulciuri deși eram dependent, în schimb am început cu cola ceea ce nu e prea ok. Daca vei face diabet cam o sa trebuiască sa faci puțin mai multa mișcare, adică îți poți cumpăra o bandă sa o ai în casa sau orice altceva. Pai și eu as fi în urna analizelor, și da asa e, și un om normal uneori are o ușoară frica, emoție, anxietate.
Nu m-am saturat de dulciuri, imi plac f tare, de mic asa eram, si nu vad nici o motivatie sa renunt, in limita a sa nu ma ingras, e ok.
Nu-s dulciofob, nu nascocesc nimic, si cand faceam sala tare 6 ani, tot nu aveam glicemiile okey.
Cand pun nutela aia pe clatitele alea calde mori. Sau pe gogosile alea calde asa, mmmm.
Sau cand musc din cozonacu ala cu cioco in el.
Dar nu doar dulciurile, cartofi prajiti cu copanele, paine destula, deci oricum baza sunt carbo.
Si nici nu ma int consecintele.
Ca sufar sa ma abtin.
Cu frica da, oricare om are, nu poti cataloga orice fica, anxietate.
Tu îți cunoști cel mai bine organismul, probabil ai avut răni, zgârieturi cândva, unui diabetic i se vindeca mai greu și are probleme și cu transpirația + infecții apărute brusc, tu nu te confrunți cu asa ceva, unei vecine din zona iau căzut câțiva dinți de la diabet deși se spala regulat pe dinți și are probleme cu vederea tipic diabeticilor... înseamnă că depresia îți dă bătăi de cap, știu cum e ca ma confrunt și eu cu asa ceva de mult timp... depresia face ravagii în organism, psihic, fizic etc.
Am avut ceva rani pe la 6 ani la gradinita cand am cazut si mi-am julit genunchii, atat.
Dintii cad la majoritatea, nu se stie ca daca de la diabet.
Da, depresia face ravagii psihic, fizic nu face daca nivelul de cortizol e in limite (niv sus dat de stres face rau, si astia nu zic).
Tu de ce fugi de dulciuri?
Ma refer ca la diabetici cad brusc gen cum e parodontoza în ultimul stadiu, adică i se clatuna toți dinții vorbesc serios nu glumesc cu diabetul nu te joci dar ea consuma alcool.pai am menționat ca m-am plictisit sa mănânc dulciuri nu mai îmi aduc nici o satisfacție adică înainte îmi luam câte 3 cornuri cu ciocolata, o ciocolata și un snickers +viva, câteodată și fineti /nutela/gem deodată brusc nu am mai simțit sa îmi cumpăr dulciuri, adică mai cumpăr câteodată o prăjitură sau viva dar nimic mai mult, sau uneori mai mănânc clătite cu brânză dulce sau Nutella... nu știu cum am reușit ca eu de mic mâncam enorm de mult. Acum bag fast food, mâncare de la MC donald's sau kfc, fast food dar vad ca de când iau derivatul lui onelar ca antidepresiv parca reușesc puțin sa ma controlez cu mâncatul.
Înainte nu reușeam acest lucru îmi era imposibil, dacă nu comandam mâncare la 00:00 o luam razna, cam pe atunci mereu mi se făcea foame.
Mda, diabetul face ravagii, ai dreptate.
Daca nu mai ai pofta de dulciuri in mod natural e f bine ca nu mai mananci.
Deci bagi la greu fast food, tare, ce sa zic.
Într-un timp când anxietatea mea ma agita al naibii de mult fumam și țigări, de câteva ori fumam și ma lăsam brusc, o vedeam pe maica-mea ca fumează, fumam și eu, apoi din nou ma lăsăm pana mi-am dat seama ca țigările nu.s de mine, mereu ameteam când fumam și am zis gata de mâine ma las! Asa o si fost, nu am mai fumat de atunci o țigară, nici măcar nu mai ma gândesc la țigări. Înainte când eram foarte depresiv și anxios dacă nu aveam țigări îmi veneau gânduri nasoale și eram tot dărâmat! Fără țigări nu puteam, dar fumam 10 țigări in 2-3 ore asa de urata era depresia, țin minte ca nu reușeam sa ma dau jos din pat făceam rugaciuni sa ma pot a jos din pat dar nu simțeam, gânduri de sinucidere frecvente... deci da, cu depresia pot să spun că sunt relativ ok fata de cum eram, anxietatea e la fel de strong, puțin ameliorata da puțin. Da, încerc sa ma las și de junk food, mai bine îmi fac eu mâncare, mănânc mâncare gătită. Sunt uimit cum sunt acum fata de cum eram acum un an, nici mie nu îmi vine sa cred, da mâncăm dulciuri ca dădeau impresia ca îmi da o stare mai ok, am zis sa rămân totuși cu dinții în gură sa nu imi sap singur groapa, adică omul mai mănâncă dulciuri dar nu excesiv cum o făceam eu. Sunt singurul din familie care mănâncă dulciuri restul au alte vicii.o ciocolata Milka de aia mare btw o mâncăm în 15 minute
Pastilele ajută când ai depresie și anxietate din cauza unui dezechilibru chimic din creier, nu a unui stil de viață prost.
Sunt persoane care beau 3 cafele pe zi, se îndoapă cu zahăr, nu fac mișcare și se duc la medic că au citit ei pe net că au anxietate.
Aia e anxietate normală, nu boală.
Boala e irațională, și ajungi la tratament după ce medicul se asigură că nu factorii externi sunt cauza.
Asta dacă nu e un medic sătul de ipohondrii care te sictirește
Bolile rareori se vindeca. Important e să nu se agraveze.
Pastilele alea țin mulți oameni în viață, nu le mai demonizați.
Dacă sunteți paranoici, cereți mai multe păreri că și medicii mai greșesc.
Pai in anxietate nu se fumeaza, nu se mananca aiurea, se incearca tratarea macar pentru ameliorare destula.
Eu zic ca nu ai dat de trat bun, altfel se ameliora mult si anxietatea, ar trebui sa faci asta ca te chinuie urat, stiu cum e.
Eu mancam si 10 ciocolate odata din alea de 100 g in 10 minute prin 2010, deci ce zici tu acolo cu una in 15 min, e nimic toata.
Mancam 2-3 paini albe de 300 g cu Nutella.
In decembrie 2010 am mancat cinci cozonaci de 450 g odata, aveam o pofta neagra de mancat, nu doar de dulciuri.
Noroc ca faceam sala si aveam si zile de dieta, ca sa nu ma ingras.
Acuma s-a mai diminuat, insa nu cum ar trebui.
Atacurile de panica e problema nu anxietatea, am luat mai multe tratamente și degeaba cum am mai zis sunt doar calmante nu vindeca nimic, tratamentul nu rezolva nimic la nivelul subconștient ci psihoterapeutul o face atunci când calmantele nu rezolva problema...proiecțiile mentale sunt problema. Ma chinuie foarte urat, nu urat! Si au dat seama și cei din zona de treaba asta și ma bârfesc de câte ori au ocazia, gen uite asta e ala... nu te uita la el și de astea! Deja știu ca, când se uita mai atent spre mine începe sa ma ia dreacu și au dat seama, acum nu mai e asa rău, dar înainte era horror și nu puteam controla și mau observat cei din jur oricât ai încerca să ascunzi unele probleme nu poți la nesfârșit când sunt asa serioase la mine provine de la o trauma de acum câțiva ani. Pastilele nu ajuta pana tu nu îți reautoeduci mintea, gândurile, proiecțiile mentale, noi fără sa știm ne facem singuri rău, gândim prea mult și prost. Trebuie rezolvata cauza nu efectul.
Depresia și anxietatea au multe cauze nu doar psihice și de mediu, se declanșează și când un organ e dereglat, afectat gen glanda tiroida care da depresie, anxietate, atacuri de panica sau de la alte organe îmbolnăvite care dau ca simptom depresie sau anxietate, psihiatrii nu tratează cauza ci doar efectul, o tipa o luat 10 ani antidepresive pana într-o zi când s-a dus la endocrinolog și o aflat ca are o boala a glandei tiroide, cauza ei era hormonala, luase tratament și o scăpat de depresie. psihiatrii ori nu știu ori știu ca nu toate bolile psihice sunt cauzate de psihic ci sunt și cauzate de organe afectate..deci degeaba ți se da ție calmante pentru depresie dacă depresia ta e de alta natura, adică organica. Și pastilele pentru anxietate de cele mai multe ori nu funcționează am testat eu, când nu le mai iei anxietatea revine, ba chiar mai rău decât era inițial. Încă o chestie pe care voi nu o știți este ca toate anxioliticele dau ca efect secundar alte simptome ale anxietății asa ca nu putem vorbi de vindecare sub nici o forma ci asa ca să funcționezi cât de cât normal ca om. sunt tipuri de anxietate care nici sa le amelioreze nu prea poți alea în cadru schizofreniei sau a psihozei ..eu am studiat psihiatria și nu doar ca am studiat am testat multe antidepresive și anxiolotice și știu despre ce vorbesc, chiar unii psihiatrii mi au dat dreptate. Depinde de anxietate cât e de serioasa, dacă e ușoară se poate trata dacă e mai serioasa cu depersonalizare, derralizare, tremur al capului, transpirație excesivă asta nu o vindeci în veci ci doar calmezi simptomele fiindcă pana la urma vorbim despre calmante nu exista tratament pentru anxietate în toată lumea asta sunt doar calmante care amortesc mintea atâta tot, după ce nu le mai iei te.a luat naiba, recazi! Nu mai credeți în tot ce zboară și mănâncă ca nu vorbiți în cunoștință de cauza, suntem în 2021 și nu s-a dovedit științific unde se afla mintea, de aceea psihiatrii nu cunosc mecanismele depresiei...
Pai atacul de panica este anxietatea la extrem.
Nu ai dat de trat potrivit, nu ca nu merg tratamentele, cel putin asa banuiesc, dar daca ai incercat tot ce se putea, atunci mda, la tine nu merge, esti rezistent la orice tratament, dar nu poti generaliza, nu toti sunt asa.
Ce sa faca mai psihoterapeutul? Fi serios.
La toc, tulburarea userului care o pus întrebarea face mai multe decât pastilele, e mai eficient după cum mam mai repetat, asta e ultima oara când mai repet, cine înțelege bine, cine nu la fel. La tulburare de panica e altceva, aici tine mult de noi, uneori noi ni le inducem singuri.
TOC are la baza anxietatea, asa ca are nevoie de un tratament adecvat daca nu vrea sa se chinuie, asta e, scurt. Nu exista alta varianta.
Medicul e in masura sa decida, noi dam doar o indrumare, i-am dat doar drumul eu.
I-am zis unde sa se duca ca sa afle ce e de facut.
Tu il indrumi sa nu se duca, lucru f grav.
Okey, zi tu direct ce sa faca 100 %, dar trebuie sa arati ca esti medic psihiatru, unde lucrezi, si asa mai departe.
Descurajand oamenii sa se duca la medic, se face f rau, ca timpul trece, omu nu e bine, i se poate agrava treaba si e nasolie. Iar cand e ceva, sufera el, nu aia care au zis nuuuu domne, pastilele nu ajuta.
Daca medicu zice ca nu e cazu de trat (desi TOC se trateaza in toate cazurile), e altceva.
Explica omu la medic amanunte ce si cum, si el medicul isi va da seama ce trebuie facut.
Am zis, si daca la 5 oameni nu merge nici un tratament, nu inseamna ca nu merge la altii! Deci iar o prostie sa zicem dupa experienta noastra doar, exp negativa adica.
Exista asa cum am zis oameni rezistenti la orice trat, ghinion, dar nu si altii, mult mai multi raspund binisor la trat.
Toc nu dispare după tratament, doar devine viata mai ușoară când e sub control, asta dacă o sa am noroc sa nu am cine știe ce efecte secundare de la pastile.
O sa merg la medic, da.
Pai da, poate nu se vindeca, insa poate dispare cam de tot simptomatologia daca te tratezi, si viata ta va fi mult mai buna.
Si la efecte secundare, unii au, unii nu au, unii au unele, altii au altele, deci nu e problema, vedem cum e la tine, nu cont cum a fost la altii sau n-a fost.
Alta cale nu ai, nu e de gluma.
Uite eu, mie n-a avut cine sa-mi zica sa ma tratez, sa ma faca atent "ba asta, ai o depresie, de aia incepi fin sa te simti mai nasol", du-te la medic.
Si uite asa am stat asa 18 ani, si m-am nenorocit, m-am dus prea tarziu cand s-a agravat urat, de acu nu mai scap de ea.
Si destui patesc asa.
Dar toti medicii zic ca trebuie din timp tratat, eu zic ce au zis ei.
Înțeleg, deci ai depresie și acum trebuie mereu sa iei medicamente nu? dacă zici ca nu dispare.
Esti prost bata dacă ai impresia ca tratamentul îl va ajuta mai mult decât psihoterapia, și ca tratamentul ii va face ordine în gânduri și acțiunile repetitive, nu știu ce ai studiat tu ca ți-am răspuns detaliat și logic cum sta treaba da nu te duce capul, tocmai tu dai nene sfaturi care stai toată ziua in casa ca un copil, eu zic sa te mai maturizezi și sa cobori din copac ca ești greu de cap. Tratamentul nu o sa facă absolut nimic, nimeni nu o scăpat de tratament de toc, și cum am mai zis calmantele nu vindeca anxietatea doar o calmează. Nu mai îmi răspunde ca habar nu ai pe ce lume trăiești. O zi buna.
Decât psihoterapia, terapeutul va decide dacă trebuie sa meargă în paralel și la psihiatru. Lasă ipocrizia cu mine ca știu cand mi ai trimis mesaj și spuneai ca dormi toată ziua, pastilele te molesesc, cauzează letargie, cu timpul devii o leguma pe perioade îndelungate. Lasă tu vrăjeală ca nu toate dau adictie și cauzează somnolenta, moleseala, poate nu toate dar majoritatea te fac cu timpul leguma după ce nu mai le iei te rup, cine o luat știe despre ce vorbesc. Eu nu o sa mai răspund ca vad ca voi le știți pe toate de aia stați în casa toată ziua la o vârstă matura. terapeutul decide nu noi!
Nu, mai grav, cu nici un trat nu imi mai revin! Nu e de glumit, m-am dus prea tarziu.
Anxietatea am cam rezolvat-o in mare parte, depresia nu, sunt asa la un minim acceptabil doar.
Cheful de una si alta e destul diminuat, tonusul e catre jos.
Arata si mie acte ca esti medic, si dupa aia discutam.
Adica pe ce competenta zici ca nu il va ajuta tratamentul.
Nu e logic deloc ce zici.
Fa medicina, fa 5 ani de rezidentiat, fa experienta in spital cu n pacienti, vezi cum e si la cati merge trat si la care nu, si dupa aia vi sa zici sa nu se duca omul la medic, altfel nu ai nici un drept, doar ca tu esti rezistent la tratament.
Oricum o sa se duca la medic, deci tot nu face ca tine.
Ca daca pateste ceva nu raspunzi tu.
Da, daca medicul decide ca e nevoie si de psihoterapeut, da, este altceva, ca n-a facut 11 ani de scoala degeaba.
Nu sa vina toti neavizatii sa zica nuuuu la medic domne, medicii e prosti.vor doar sa dea medicatie, ca asa fac multi.
Nu terapeutul decide ci medicul, ca terapeutii n-au facut medicina, si multi nu trimit omu la medic nici daca e nevoie, unii da, trimit, nu zic nu.
Doctorul decide, pentru ca daca e caz de trat, isi da seama imediat.
Pai le stiu, am experienta cel putin 10 ani, am avut contact cu medici, dosare pacienti cand am fost la psiholog, deci stiu ce zic.
Doar ca eu nu vb doar prin prisma cum sunt eu, sunt obiectiv, tu subiectiv.
Eu am zis de ce nu e bine la mine, tocmai ca m-am dus prea tarziu la medic si nu ma mai pot trata, n-are nici o treaba cu ceilalti care s-ar duce la timp.
Si da, sunt si medici prosti care dau antipsihotice cand nu e cazul, de aia ii sedeaza si molesesc, este corect. Dar na, padure fara uscaturi nu exista.
Eu am prezentat, tu ai prezentat si f bine ai facut, acum omul alege dupa care din noi se ia, e f simplu.
Fiecare ne-am prezentat argumentele.
Nu am zis ca nu e ok sa nu meargă, sa meargă dar clar psihoterapia îl va ajuta mai mult, pana la urma o sa vadă el asta nu trebuie sa ii spunem noi, degeaba ai studiat tu dacă în 2021 nu s-a dovedit științific unde se afla mintea, când se va afla atunci calmantele vor vindeca anxietatea complet fără recurenta și altele..pana atunci pa și pu la toți. Doar dacă ai fost tu la terapeuți prosti asta nu înseamnă că li se va întâmpla tuturor același lucru. Și alții au mers prea târziu au depresii de peste 10 ani dar ies afara din casa, au prieteni, ies cu prietenii în oraș. tu stai ca un copil numai în casa, nu mai cauta sa te justifici ca nu funcționează...alții pot care sunt în aceleași condiții..degeaba ai studiat ca nu ști nimic, asta reiese din răspunsurile tale și faptul ca stai toată ziua în casa la 40 și ceva de ani ...crezi ca eu nu am depresie catastrofala? Am și eu, dar tot mai ies, mai ma duc pe dincolo, dacă as avea cu cine sa ies as ieși ori de câte ori as avea ocazia ..tratamentul nu ajuta absolut deloc daca tu nu ieși din zona de confort și te plângi toată ziua ca o muiere în loc sa aplici ce ti se spune de terapeut.da, asa e, depresivi nu pun în aplicare nimic din ce li se spun doar sa se plângă știe, este tipic depresivilor. Incedata tu stai numai în casa nu ai contact cu realitatea ai studiat degeaba, nu te.a ajutat cu absolut nimic! Ai trăit degeaba
furi curent degeaba exact asta e. Nu zic ca nu sti, dar am explicat clar mai sus ca în cazul de fata psihoterapeutul ajuta mai mult fiind vorbe de niște gânduri, di ca tratamentul nu te învață cum să gândești ce sa gândești, ce sa faci ce sa nu faci, mai ales ca nu e dovedit științific unde s afla mintea tratamentul nu face nimic doar calmează și atât! Sunt mulți care sunt ca tine dar lupta nu stau ca niște schizofrenici în casa toată ziua, nu ești un caz special sa ști! Argumentele tale nu au nici o logica rațională, pana la urma userul ce o pus întrebarea va ști evident ce sa facă și ce sa sustragă din conversații. Nu sunt medic, dar e la mintea cocosului asta cu tratamentul și cu toc, nimeni nu s-a vindecat de toc doar cu tratament, trezește-te la realitate. Eu zic sa nu îl mai umplem cu notificări pe băiat cu contraziceri, el e matur și știe ce sa facă.
Pai asta medicul va decide daca psihoterapeutul il va ajuta mai mult, de aia l-am trimis la doctor. Are si el o experienta, sta printre pacienti de ani de zile, stie cazuri.
Eu nu am zis niciodata ca TOC se vindeca cu tratament, eu am zis ca se tine sub control cu tratament chiar foarte bine de cele mai multe ori (evident ca sunt si cazuci cand nu merge nici un tratament). Asa cum ti diabetul in frau cu dieta si medicatie.
Dar cu tratament iti e mai bine, asta conteza.
Ba da, sunt un caz special, ca majoritatea raspund la trat si sunt cat de cat, la mine nu merge nimic.
Eu nu ma plang, unde m-am plans eu? Arata-mi. E doar am descris un fapt ca si ex de caz netratabil adica ca nu toti raspund la trat, se numeste depresie rezistenta, se stie asta.
Eu stau in casa ca asa mi-a placut de cand sunt, asta e fel de a fi, nu e de la depresie. Am f multe de facut acasa, afara chiar ma plictisesc uneori.
Bine, daca am cu cine, mai ies si eu la plimbare, ma mai duceam la un strand, o piscina, asta clar.
Am trei prieteni f buni cu care ma intalnesc des (bine, excludem pandemia, ca asta e altceva), avem multe in comun, discutii, pasiuni, nu-s izolat, si asta de prin 1998 incoace, dar asta am mai zis-o.
Daca ai o depresie netratabila n-ai ce sa lupti, te rupe, bine, la mine nu e severa, norocul asta e.
Pai eu n-am luptat? Ce fac din dec 2011 incoace? Eu am fost si la psihoterapeut, si la medic, tocmai ca am vrut sa scap. La psihoterapeut ma dusesem din 1997, deci de mult, de acolo am studiat n cazuri, ca ma imprietenisem cu psihologu si ma lasa sa stau acolo cand veneau pacienti, asa ca, cam ma stiu (normal ca nu le stiu pe toate, dar asa in mare mai stiu), si am fost la el cam 1997-2015 deci 18 ani.
A durat cam 3-4 ani pana ne-am imprietenit, deci cam 14 ani am vazut dosare si pacienti.
Stiu si pacienti care veneau, plecau, cum erau dupa un timp de trat sau nu erau, etc. Ca na, se internau 1-2-3 saptamani, depinde, dupa aia mai veneau la psiholog la recomandarea medicului. In dosar e diagnosticul, datele si tratamentul.
Daca si tu ai trecut prin 14 ani de vazut pacienti si dosare, mda, e bine.
Sa le auzi povestea de viata, cum le-a inceput problema, etc.
Asta am zis si eu, stie ce sa traga din conversatie omul nostru de aici, de aia eu am zis ceva, tu ceva, eu mi-am sustinut ce zic, tu la fel, decizia ramane a lui.
Ca dau o parere, tu dai parere, e alta, dar nu avem noi ultimul cuvant, medicul are. Nu e la mintea cocosului nimic.
Pana la vizita la medic, nu e nimic batut in cuie.
Bine dragule cum spui tu, sa fi iubit.
Ma, daca eram iubit de 10 gagici misto, era ceva.
Apelezi la 10 dame ce oferă ca servicii GFE și te.ai rezolvat, sexul costa mai puțin, fără alte implicări, sentimente cu atâtea cadane. Sau o iei pe lămâia și o clonezi X10, FEMEIA IDEALA
Mda, e si asta o chestie. Dar sa ai 10 sa muara dupa tine...e tare, sa te plateasca ele pe tine, iti trece si TOC si anxietate si tot, haha.
Noi nu avem nici una măcar ce sa mai spunem de 10, sa vezi când te suna toate sau nu le mai tace gura cum este, ai grija ce îți dorești, varumeu doar pentru una care era obsedata o chemat politia, nu ii dădea pace, imaginează-ți sa te terorizeze 10 de astea cum va fi.
Mda, cam asa e, e periculos.
Atunci încearcă să te abții de la dulciuri și să le mănânci mai rar. Chiar dacă făceai sală, dacă mâncai o cantitate atât de mare de dulciuri de aceea aveai glicemia crescută pe stomacul gol.
Eu făcusem un exces de dulciuri când mi-a ieșit glicemia 110mg pe stomacul gol și am redus dulciurile și astfel glicemia a scăzut la 94mg pe stomacul gol.
Pancreasul funcționează în parametrii normali la persoanele sănătoase dar trebuie să-l ajutăm și noi prin a evita excesele culinare și a nu-i da de muncă atât de mult.
Noi ca oamenii trebuie să facem și noi eforturi de partea noastră ca organismul nostru să functioneze normal și să nu ne pricopsim cu diferite boli.
Mesaj mutat la topicul deschis de mine la subiect pentru a evita offtopicul la acest subiect.
Am pus topic despre astea aici, ca sa nu fim offtopic la sub asta:
https://www.tpu.ro/......-a-aparut/
O sa mut raspunsul de mai sus, acolo ca raspuns le ce ai zis aici.
Pastilele de depresie nu sunt bune, deoarece corpul are tendința de a echilibra prin feed-back: dacă o substanță crește organismul o va inhiba, dacă doctorul dă pastile anti-depresive efectul va scadea în timp și omul devine și mai trist, ceea ce înseamnă că trebuie ceva care să echilibreze acel efect, sau să tot crească dozazul și ajunge omul să aibă mari probleme doar din cauza faptului feedback-ului, dar asta se întâmplă cu toți hormonii, dacă omul produce prea multă insulină va scădea producția de insulina si va crește cea de glucagonul (enzimă cu acțiune inversă insulinei) insulina crește daca crește zaharul în sânge, toți hormonii au mecanism de feed-back. Și nu știu dacă nu toate substanțele, de aceea aproape orice s-ar produce ar avea un efect în cealaltă parte. Diabetul are 2 cauze:1.nu se mai produce insulină suficientă sau 2. celulele nu mia răspund la insulină(pre mult zahăr scade răspunsul la insulină al celulelor asemanator (asemanător mecanismului feed-back
Până și la pacienții care folosesc viagra la o vârstă mai înaintată numai pe viagra o se bazeze, un efect va veni mai devreme sau mai târziu indiferent ce medicamente alimente etc. toate au efect.
organismul limitează tot ce se poate (limita minimă și maximă)
Nu se poate crea un medicament minune deoarece corpul nu funcționează așa, tot ce se poate face este doar terapia pentru ca pacientul să renunțe la gândurile depresive și dacă nu se poate se trece la gândirea pe termen scurt pentru ca pacientul să nu se sinucidă.
Bun răspuns, detaliat, mersi.
"și dacă nu se poate se trece la gândirea pe termen scurt pentru ca pacientul să nu se sinucidă."
Cum adică se trece la gândirea pe termen scurt?
Mă refer la efectele pe termen scurt,sunt puțin obosit dar în medicină efectele sunt or pe termen scurt or lung (dacă viața pacientului e pusă în primejdie și nu poate ajunge la spital și are nevoie de chirgie(cine știe ce urgență) se sare peste multe etape și se face chirurgia pe loc fară sterilizare completă, asta aduce risc major de infecții, pe termen lung nu e favorabilă dar se folosește pentru că mai bine în viață și puțin afectat decât mort), se mai folosesc și efecte placebo la pacienții care se prefac pentru a obține anumite efecte de la medicamente sau placebo se mai folosesc dacă pacientul crede că are o problemă medicală dar asta e doar în capul lui (studenții din primii ani de la medicină încep să creadă că au toate bolile când aud manifestările dar problema este că pe net simptomele de gripă pot pune pacientul la gândire de cancer) simptomele uneori fără istoric familiar (pentru a știi dacă și altă persoană din familie a suferit de cancer) sau dacă a călătorit în anumite țări pentru anumite boli, sau chiar environmentul pacientului care se afla în acel moment etc. (medicina poate se bazează foarte tare pe doctori, dar motivul pentru care sunt atâția doctori care oferă diagnostice diferite e simplu: prea multe boli sunt asemănătoare și dacă un simptom nu se manifestă se ajunge la mii de variante, până și dacă se manifestă toate mulți suferă de mi multe boli mai mici cum e răceala care ne face să ne gândim de unde se manifestă acea boală, doctorul tot ce poate face este: ascultă pacientul și încearcă să afle ceea ce a format boala: orice lucru care s-a întâmplat.în jurul acelui eveniment poate avea efect.
Oricum nu toți doctorii sunt buni, și unii chiar profită de pe pacienți(nu neapărat bani), sunt doctori care ar face orice pentru a avea un scor perfect și a urca mai sus în grad, sunt mult prea mulți medici care în loc să încerce să urce singuri prin muncă, caută ceva ce ar putea să-i tragă în jos din funcție (o mică chestie care probabil a spus-o unui prieten devine cel mai mare dușman, deoarece cat de prieteni sunt între ei, când e vorba de funcție mulți fac orice).
Există doar un mod de a fi sigur că un doctor e bun sau slab, un doctor slab e recunoscut ca slab iar un doctor bun e mereu recunoscut pentru cât este de bun(mai ales între medicii buni), medicina este foarte complexă.
Nu vreau sa ma contrazic cu tine dar nu ai dreptate! poate tratamentul care ti-a fost prescris nu e unul bun, nu e ceea ce trebuie, consultand mai multi medici am ajuns la concluzia ca unii dintre ei nu au habar de meserie si dau pastile doar pentru depresie si/sau anxietate, pe langa acestea mai trebuiesc o serie de pastile pe care eu le numesc "stabilizatoare" si acestea au legatura cu dopamina, da ai auzit bine depresivii au nevoie si de stabilizarea dopaminei nu doar a serotoninei.
Ai recomandat faptul ca sa mearga la psiholog cu atat mai gresit, daca zici ca TOC si depresia nu se rezolva la psihiatru cu atat mai putin de catre psihologii care au 3 ani de faculatate si cateva cursuri, niste sarlatani care iti vorbesc frumos si iti iau banii.In opinia mea la psiholog trebuie sa mearga un om normal fara tulburari psihice care a trecut printr-o tragedie sau emotie foarte puternica, ori are ceva pe suflet si astfel reuseste sa se vindece de acele neplaceri, nicidecum depresia nu se vindeca sau trateaza la psihoterapeut oricat ati spune voi, eu am incercat toate variantele si iti si spun de ce nu functioneaza de obicei tratamentele, pentru ca depresia este o tulburare complexa care din pacate revine si revine la o perioada de timp, nu ca pastilele alea iti amortesc "mintea", ele au rolul de a creste cantitatea de serotonina si dopamina si alte substante, dar in final este cum zici si tu nu se cunosc foarte multe despre creier astfel ca nu se stie exact nici cum se trateaza depresia, anxietatea sau TOC.
Pastilele sunt mai mult un fel de calmante, nu rezolva problema integral. E bine să combini acestea cu terapia profesională, plus dacă ai prieteni și familie care să te înțeleagă și să te ajute. Eu însumi am semne minore, de început, de ocd, și încerc să acord cât mai multă atentie si perfectiune unor lucruri, iar asta duce la alte problemițe care deranjează.
Exact asa spuneam și eu sunt niște calmante dar nu ai cu cine sa discuți pe aici... după ce nu le mai iei recazi din nou + sindrom de discontinuitate/sevraj care te rupe dacă le întrerupi după capul tău, cert este ca nu vindeca nimic amorțește mintea atâta tot, în unele cazuri fac mai mult rău decât bine din cauza efectelor secundare nu mai esti bun de nimic, toată ziua dormi, sau când ți lunea mai draga te ia somnul, pierzi serviciul, pierzi tot cu asa ceva, dar dacă starea ta e graba este într-adevăr indicat sa iei asa ceva pentru a te calma.
Până la urmă, numai un medic specialist, cu experiență, ar ști; și depinde de la persoană la persoană, dacă chiar le trebuie.
Evident nu la orice problema asa cum am menționat și eu se merge la psihiatrie.
Rad în hohote acum cum Mirela vaida este speriata de o schozofrenica pe nume lămâia cică vrea sa o atace a doua oara sa ii rupă picioarele ca nu știu ce ia luat, sta pe banca nebuna și Mirela vrea sa meargă toată speriata la ea cică s-a saturat sa stea cu frica. degeaba ii explica Mirela asta ca nu ia făcut nimic ca aia suferă de schizo are realitatea ei și o susține pana în pânzele albe ....genul asta de persoane chiar au nevoie de medicație eventual și internare involnuntara la socola, nu știu cum de i-au dat drumul aia de acolo. Mirela vaida executata în direct de lămâia ahahaha cică o pus multă lume pe ea, ca vrea sa o scoată din emisiune...deci astea sunt boli grave, serioase nu ce avem noi aici, depresii și anxietate ăștia ar trebui stigmatizati de societate nu un om care are atacuri de panica si e perceput ca fiind nebun de oameni când el ar putea fi o persoana foarte smart, catalogam în mod superficial pe oricine sa ne dam noi mai presus când de fapt ăștia care acuza sau bârfesc sunt analfabeți funcționali, inculți. Sau dacă te duci la psihiatru gata ești nebun, irecuperabil! Suntem o Tara de idioți și ne cam meritam soarta ca suntem făcuți cum suntem pe dincolo.
Cunosc un băiat cu OCD care a renunțat la pastile din cauza că ''nu se mai simtea creativ'' și merge pe aceeași idee că psihologii sunt nașpa,
Dar sincer în ultimii ani a fost tot mai rău și a ajuns să renunțe la job și să stea acasă să scrie romane pe Facebook toată ziua.
E tot mai inconștient de el si e trist ca e un tip foarte destept in general
Părerea mea e că a renunțat prea repede, mai ales că a fost diagnosticat destul de târziu in viata
A luat doar vreo 2 luni tratament si apoi si-a bagat picioarele in tot
Sunt multi care au avut experiente pozitive cu pastilele
https://www.reddit.com/r/OCD/comments/mpuhit/changing_medications/
Trebuie să ceri parerea mai multor medici și să vezi ce simți TU că îți face bine
Eu am luat acelasi tratament cu o prietena pentru aceeasi problema (alta, nu OCD) si am avut experiente total diferite, so
Depinde de fiecare.
E groaznic să trăiești cu asa ceva, îți schimba radical viata orice ai face tu, o schimba în rău.
Mersi ca te-ai interesat de asta și ca ai lăsat link ul, o sa vad ce fac pana la urma.
Ștu că e groaznic, dar să nu te lași ca băiatul ăsta. Ceva-ceva să-ți amelioreze simptomele trebuie să existe
Daca era destept nu renunta la tratament, a renuntat si de aia este mai rau cu TOC.
Da, depinde de fiecare, unii raspund la un trat, altii la altul, altii deloc, nu e normal sa zicem ca trat nu-s bune, doar ca noi nu raspundem la vreunul.
Nu ai ce sa faci decat sa te tratezi, sa ai un trat eficient si potrivit, altfel vei fi nasol.
Mă apuc de olărit cu Olărim All Around
https://m.youtube.com/watch?v=_gfIwqF5aYA
Apuca-te si de asta, dar du-te si la medic sa-ti dea tratament bun pentru TOC daca ai.
TOC asa cum am zis are la baza tot anxietatea, deci aia e.
Eu ti-am dat indrumare ce sa faci sa afli ce e de facut, in rest medicul decide, el e specialistul, nu altul.
Si am zis, si daca sunt n insi care nu raspund la nici un trat, nu inseamna ca tu sau altul nu raspunde.
Iar daca cineva zice ca un trat i-a facut rau, l-a sedat, iar e o tampenie, ca nu inseamna ca si pe ceilalti ii sedeaza, depinde de om.
De ex daca unu raspunde bine la Cipralex, altul poate sa nu raspunda, raspunde la altul.
Deci nu poate zice "cipralex nu e bun", doar ca la el n-a mers.
Imi poti da mesaj in privat?
Ce pastile frate, eu am draci de mic si nu am luat nimic, si iaca, sunt mai al dracu decat dracu, pfai ba cand va aud cu "medicamente" sau "medic" sau "mergi si fa-ti o verificare" ce verificare ma, ca nu m-am vaccinat ever si sunt, uite tot full health am ramas, amatori 
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
