Buna, aceasta nu este prima data cand scriu despre problema mea.Am nevoie de un sfat si va rog fara jigniri sau comentarii care nu au rost. Pentru inceput vreau sa va spun ca daca vreti puteti citi si celalalte doua parti pentru a intelege mai bine povestea mea. Cand aveam 10 ani lumea ma batjocorea pentru faptul ca eram mai plinuta si la varsta de 12 ani a devenit totul si mai rau si asta m-a facut sa nu ies afara toata vara si voiam foarte mult sa slabesc din cauza colegilor mei. M-am dus cu sora mea la un dietist si mi-a facut teste si de toate si mi-a spus despre un sirop si niste pastile pe care sa le iau, dupa o saptamana siropul a explodat in dulap si parintii mei nu m-au mai lasat sa ma duc la acel doctor. In luna august am inceput sa ma uit la KUWTK toata ziua si faceam sport de la 9 dimineata pana la 3 noaptea in fiecare si mancam doar 2-3 batoane de slabit pe zi. Pe atunci eram prea mica si aveam prea putine informatii sa imi dau seama ca ma infometam. Slabisem in luna august de la 80 de kg la 71 de kg. Eram fericia si chiar speram ca colegii mei sa imi spuna ca arat mai bine sau ceva, dar nu au facut-o si au continuat sa ma faca in toate felurile. Dupa in luna noiembrie aflasem ca urma sa ma mut in alta tara si incepusem sa fac asta din nou, sport constant si abia mancam. Dupa anul urmator m-am mutat si am inceput sa ies cu o alta fata romanca si grupul ei si mergeam in fiecare zi la McDonalds. Vreau sa specific ca nu am aratat niciodata la fel de mare pentru cate kg aveam. De cand ma stiu port marimea S si uneori M pentru bluze sau maieuri si asa mai departe, da recunosc ca cel mai probabil aveam multa grasime in corp chiar daca nu se vedea asta pe corpul meu. Dupa in acea vara tipa asta a plecat in vacanta in Romania in luna august. Deci trebuia sa stau singura acasa si asa nu mai mancam de la fast food, nu imi amintesc exact cum dar imi aduc aminte ca intr-o zi dupa o saptamana de la plecarea acelei fete mancasem la un fast food si ma simteam groaznic pentru ca credeam ca atunci era sansa mea sa slabesc, cat timp acea fata era plecata. Asa ca dupa ce am ajuns acasa m-am facut singura sa vomit, dupa acea seara am facut un obicei ca in fiecare zi la ora 17 sa vomit dupa ce mancasem, nu stiam de ce faceam asta, pur si simplu nu gaseam o alta modalitate prin care sa slabesc. Dupa vreo 2 saptamani gasisem o aplicatie pentru a-ti numara caloriile si incepusem cu 1000 de calorii pe zi, urmatoarea zi 900, 800, 700, 600 si dupa sarisem direct la o suta, mancam doar un mar de cele mai multe ori pe zi si faceam mult sport zilnic si pe la jumaatatea lui septembrie m-am oprit si am incercat sa mananc din nou normal. Mancam cam 2 saptamani in jur de 1200 de calorii si dupa 3 saptamani 100. Facusem asta timp de 2 luni, dupa toti prietenii mei m-au lasat si am devenit obsedata de calorii. Eram fascinata de faptul ca puteam controla ceva si slabeam in acelasi timp. In timpul in care eram prietena cu acea fata ma ingrasasem inapoi la 80 iar pana in decembrie slabisem pana la 74 chiar daca nu mancam. La un moment dat am inceput sa ma uit la video-uri cu tipe care aveau aceleasi probleme ca ale mele si se recuperau, asta ma motiva si mai mult, numerele, kg, totul. Nu aveam prieteni si eram mereu singura asa ca asta era singura mea ocupatie. Am facut asta din luna decembrie pana in martie, fara pauze de data aceasta, am manacat doar 100 de calorii in fiecare zi pentru atat de mult timp. M-am oprit timp de o saptamana pentru ca eram foarte nervoasa ca nu puteam ajunge la mai putin de 70 de kg, desigur aveam inca picioarele mari, cea mai mare frustare a mea, dar stomacul meu era atat de mic ca imi cadeau toti pantalonii de pe mine, incepea deja sa se tonifieze si la fel si bratele mele. Dar inca aveam problema picioarelor, dupa am incercat timp de o luna jumate sa mananc cat de sanatos puteam si fara prea multe exercitii fizice ca sa nu incep din nou sa ma infometez, in acea perioada ma ingrasasem 3 kg si am crezut ca innebunesc. De atunci nu am mai facut sport aproape de loc din cauza fricii ca voi exagera din nou si voi face sport tot timpul asa ca renuntasem, inca mancam sanatos dar ma durea stomacul o data la doua saptamani, am mai incercat o data prin luna septembrie sa ma infometez dar mi-am dat seama dupa 3 saptamani ca o faceam din nou, dupa in luna decembrie am avut atat de multe dureri de stomac ca a trebuit sa ma duc de 3 ori la spital in doua saptamani pentru ca nu puteam manca sau dormi de durere. Vomitam de 6 ori pe zi si nu puteam sa ma dau jos din pat, atunci m-am speriat atat de tare incat mi-am promis ca nu ma voi mai infometa vreodata. De atunci nu prea mi-a mai pasat ce mancam pentru ca am incercat sa imi alung infometarea din gand, acum o luna jumate am incercat sa tin o 'dieta' (sa mananc mai sanatos) dar mi-a durat doua zile ca iar am inceput sa imi numar caloriile si sa mananc 100 pe zi. Dupa o saptamana mi-am dat seama ca iar o faceam si m-am oprit si acum mananc ce vreau pentru a alunga gandul infometarii din capul meu. Acum am 85 de kg, 16 ani si 1.61. Nu pot sa ma gandesc la mancare sau sa incerc sa slabesc din aceasta cauza, nu le pot spune parintilor mei de ceea ce am facut si nu vreau sa ma duc la un specialist pentru ca mi-e frica... Tot ce vreau este sa slabesc fara sa ajung din nou sa ma infometez dar de fiecare data ajunga la asta, constienta sau nu. Ce credeti ca as putea sa fac sa scap de acest gand?

Cred că prima greşeală e că nu ai cooperat cu părinţii. Ai făcut totul de capul tău. Cine are mai multă experienţă: tu la 16 ani sau ei la câţi or avea? Poate nu e nici acum prea târziu să vorbeşti cu ei. Sau cu o rudă, o persoană mai în vârstă.

De ce ți-e frică mai tare, de specialist, sau de moarte? Am avut pe cineva din familie cu aceleași probleme ca dta. în uma unor experiențe ca ale dtale, a ajuns ca stomacul ei să nu mai poată suporta mâncarea, absolut deloc. A ajuns la un asemenea hal de slăbire și de scădere din cauza asta a nivelului de imunitate încât o gripă obișnuită a terminat-o la 36 de ani. Problema dtale este la nivelul creierului, așa că specialistul de care ai nevoie este un psiholog sau un psihiatru care să te rezolve problema obsesiei de care suferi. Adică așa cum spui dta, să scapi de acel gând.

Dacă la școala unde înveți există psiholog, mergi la el cât mai repede.
Dacă nu, caută unul sau roagă-ți părinții s-o facă.

Cine a zis ca trebuie sa te infometezi ca sa slabesti, cauta pe net cum sa iti faci o dieta si ai grija ce mananci fast-food-ul nu este tocmai bun, nu pentru ca ingrasa insa poate aduce alte boli. De exemplu tu daca mananci normal 2000 calarii pe zi, atunci pentru a slabi poti manca doar 1500.

Infometarea duce la slabire, dar corpul are nevoie de energie pentru a trai. Ai grija de stomac fiindca provoaca printre cele mai puternice dureri. Cand mancai 1000 de calorii cred ca era cel mai bine. Multa ambitie si gandul dispare

Fa sport usor, alergat, exercitii de stretching dimineata, dar si mananca. Gasesti pe Youtube exercitii de stretching, yoga sau pilates (care sunt exercitii mai usoare dar benefice). Mananca mesele normale iar intre mese mananca fructe. Incearca sa mananci mai multe fibre si sa eviti mancarurile grase. Esti inca in crestere asa ca nu te infometa.
Vorbeste cu parintii tai si explica-le frustrarea ta. spune-le ca vrei un control specializat si sa scapi de durerea asta sufleteasca. Nu mai esti copil de 10 ani, ci adolescenta care are nevoie de suportul familiei. Vorbeste cu cel mai apropiat parinte macar.
Idealul tau este de fapt sa ajungi sa-ti iubesti corpul asa cum e.
Nu uita daca vrei o schimbare in viata ta, tu esti cea care o poate face, puterea e in tine. Nu te lasa doborata de un esec. Ideea este ca tu trebuie sa-ti formezi o rutina sanatoasa. Nu uita ca faci asta pentru tine si in beneficiul corpului tau.
Un specialist nu ti-ar face nimic, doar ai vorbi cu el/ea si ti-ar recomanda probabil o dieta si un program sportiv pe care trebuie sa-l bagi in rutina zilnica. Suna greu poate, dar, ca sa schimbi ceva trebuie sa depui efort.

Nu este așa de ușor, nu pot vorbit cu părinții mei oentru ca nu ma asculta și ar face un scandal uriaș și nu as rezolva nimic

Nu ai înțeles deja ca nu pot sa țin o dieta ca ajung sa ma infometez fără sa îmi dau seama?

Buna! Pentru început as vrea sa iti spun ca si eu sunt ca tine am 16 ani am 1, 65 si 85 de kg, te inteleg perfect este dureros.Cand eram mica am trait aceiași chestie ca si tine, colegii mei isi bateau joc de mine si etc. Am incercat prima dată sa nu mai mănânc la fel ca tine sa nu mănânc cu pâine sa imi numar caloriile, pentru mine avea efect vreo 3 zile chestia asta dar dupa 3 sau 4 zile gata ..nu mai reușeam. Am reusit sa slabesc un kg doar prin aceasta dieta de a nu mânca mult, dar vreau sa iti spun ca nu este eficienta deloc ...am renuntat timp de un an sa mai fac ceva desi stiam ca, colegii mei tot la fel ma vor critica! Acum recent mi-am descărcat o aplicatie de exercitii pe care ti-o recomand:"In forma in 30 de zile " acolo sunt 5 antrenamente a cate 30 de zile de exercitii, eu am inceput sa fac acele exerciții de o zi, si vreau sa iti spun ca deja ma simt mult mai bine, exercițiile sunt cheia succesului, te-as ruga din tot sufletul meu sa nu mai tii diete caci nu ajuta la slăbit, iti strici stomacul si acum nu vei realiza acest lucru dar crede-mă că peste vreo 5 ani stomacul tau nu va mai fi ca si acum, As vrea sa iti mai spun faptul că dacă nu mănânci nu vei avea energie pentru acele exerciții, deci sa stii ca poti sa manânci ce doresti tu, orice fel de mâncare pe care o prepară mama ta, inclusiv fast-food-uri dar acestea nu prea mult deoarece contin multe grăsimi dar poti sa gusti ca sa nu iti faci pofta singura, mai sănătoasă este mâncarea gatita de mama ta! Ca sa reușești să slăbești ai putea doar sa nu mai mănânci după ora 6 seara! SA STII ca aceasta chestie chiar functioneaza deoarece corpul uman trebuie sa digere mâncarea cu 3 ore inainte de a te culca de aceea este sănătos să mănânci seara dar pana la ora 6 nu mai tarziu! Corpul tau va avea timp sa digere mâncarea si in acest fel vei si slabi. Iar dimineața trebuie sa manânci macar cu o jumătate de oră după ce te-ai trezit caci iti va da energia maximă si in acest fel nu vei pune kg repede pe tine Un mic detaliu ar mai putea funcționa pentru tine, sa nu mănânci cu pâine mâncăruri pe care le poti mânca fara pâine gen supa sau ciroba de astea care se pot mânca fara pâine, iar daca chiar reușești să nu mănânci cu paine este si mai bine, daca nu reușești aceșt lucru ai putea sa încerci cu pâinea neagra integrală este sănătoasă! Si daca te tii de acele 30 de zile de exercitii si respecți ce ti-am zis eu mai sus sa stii ca vei vedea multe modificări la corpul tau. Apropo daca faci aceste lucruri nu te vei mai infometa, te inteleg probabil părinții tăi sunt mai agresivi ..stiu ce inseamna acest lucru, mama mi-a mai zis un mic detaliu pentru cheia succesului de slabit, a zis ca pot sa mănânc cat vreau eu orice, dar sa mănânc putin si de multe ori pe zi, nu ai nevoie de mese fixe pentru a slabi, este mai sănătos să mănânci putin si de mai multe ori pe zi asa nu te vei infometa, si cat mai multe fructe si legume daca se poate ! Cred ca atat am avut sa iti zic, sa stii ca daca mai ai mici intrebari legat de asta poti sa ma întrebi aici sau printr-un mesaj si te voi ajuta cu cel mai mare drag! Multă Baftă eu tiu ca poți nu te mai descuraja singura, fa prima zi exerciții si uita te in oglinda desi probabil nu se vad efecte după prima zi tu uita te in oglinda si zi asa " oh ce bine deja se observa " cu o atitudine pozitivă vei reusi orice inclusiv sa slăbești, eu asa fac! Ai grija de tine si multa bafta din nou! :* si apropo daca iti place sportul poti face cate exerciții vrei tu intr o zi pe lângă cele din acea aplicatie dar sa ai grija sa nu fie grele caci vei face febra musculara după primele 3 zile ! Baftă