Am si eu o "problema " ca sa zic asa.Deci eu cand eram in clasa a6a am fost diagnosticata cu suflu sistonic nu mai stiu de care , in orice caz o afectiune la inima pe care o au 80% din copii si adolescenti.Mi s-a spus sa am o un regim de viata normal, dar fara sport de performanta.Cand am fost la control atunci insa, acel medic a bagat o groaza in mine incat nu o pot depasi.Sunt o fire mai timida si mai emotiva in sensul ca fiecare gest marunt al unui necunoscut inseamna mult pentru mine uneori.Adica cu colegii, prietenii, profesorii, familia nu am nici un fel de problema dar am o rusine f mare de medici.Eu nu sunt tocmai o fire bolnavicioasa asa ca nu merg prea des la medic iar atunci cand trebuie sa merg ma duc,bineinteles, dar am o strangere de inima de fiecare data.Mi-e o sila de medicii din Romania, o frica, o constrangere.Nu am fost niciodata internata, nu am facut niciodata injectii. Daca trebuie sa fac niste analaize sau chestii din acestea simple merg, problema e urmatoarea :acel medic la care am fost eu in clasa a6a era un barbat batran,medic bun ce-i drept,dar extrem de aspru si nesuferit.Tin minte ca am intrat in cabinet, nu am apucat sa i-l salut si a zis sa dau jos de pe mine tricoul si bustiera. Cand am auzit asta m-am ingrozit, mi se parea ceva nefiresc sa ma dezbrac in fata unui necunoscut, fie el medic.Bineintels,nu am avut incontro si am facut asta pentru ca eram acolo cu mama si nu puteam pleca.Mi-a fost insa extrem de rusine, cred ca niciodata nu mi-a batut inima asa de tare ca atunci, de aceea i-a luat si f mult sa ma consulte si sa puna un diacnostic petnru ca inima mea batea rau de la rusinea ce o aveam.Omul ala era extrem de burtal si avea niste maine mari si grele vorbea f nesuferit. Faza e ca atunci mi s-a spus sa revin la cotnrol din 3 in 3 luni dar au trecut ani de atunci si eu nu am mai calcat intr-un spital si ncii la control nu am mai fost.A bagat in mine o jena, o stanjenire.Si ma mai gandesc ca poate peste 4-5 ani va trebui si eu, ca orice fata, sa merg la ginecolog, macar atunci cand va fi sa fiu insarcinata.Si aces gand ma infioara, numai cand ma gandesc la asta incep sa imi tremure picioarele.Pe scurt, imi este f rusine si f sila de ginecologi si cardiologi.Stiu ca o sa ziceti ca sunt medici, asta e meseria lor, nu sunt nici prima nici ultima persoana care trece prin asta..Stiu,dar pur si simplu nu pot trece de timiditatea pe care o am fata de acesti medici.Nu stiu cum sa trec peste.In vara asta mama vrea,si as cam vre si eu adevarul este,sa merg la cardiologie din nou,la un medic femeie de aceasta data,in alt oras, ca sa vad cum mai sta treaba cu inima mea pentru ca nu am mai fost, cum am spus, la un control de ani buni pentru ca mi s-a zis ca trebuie sa se rezolve de la sine problme pana la 18-19 ani dar tot vreau sa vad dacaa este ok si totodata gandul ca voi fi nevoita iar sa imi dau bluza jos in fata unei persoane necunoscute ma infioara. Nu e o teama, o fobie ...nu imi e teama, mi-e etrem de rusine.Ce sa fac? Nu pot schimba asta la mine...cred ca medicul acela din cls a6a mi-a inspirat atata teama si discomfort incat pe masura ce am crescut am devenit mai constransa cand vine vorba de medici.E posibil ca dupa ce voi avea un iubit in care sa am incredere cu adevarat si cu care sa imi incep viata sexuala (si asta imi doresc dupa 18-19 ani clar,nu sunt genul de fata care se lasa dusa de nas privind aceasta tema ) aceasta timiditate privind controlul la spital sa mai dispara? Stiu ca pare o intrebare stupida, stiu ca am scris mult, va rog sa raspunde-ti serios pentru ca vorbesc serios, chiar ar trebui sa merg la cardiolog dar pur si simplu nu pot.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook