Ai grija mare, pentru ca poti intra intr-un cerc vicios. Pentru ca te panichezi, nu poti dormi, pentru ca nu poti dormi, apar anumite simptome (confuzie, puls marit, repiratie greoaie, transpiratii, stomac deranjat, etc, si e o intreaga lista de simptome pe care stresul le poate crea) care nu sunt cine stie ce, daca te-ai linisti total sau ai dormi bine, ar trece, iar pentru ca apar simptomele, te panichezi si mai mult, si ti se deregleaza somnul tot mai mult, si tot asa, pana ajungi chiar sa te imbolnavesti, desi acum esti sanatoasa, doar ca am unele simptome generate de panica.
Nu te mai gindi la ce iti spune corpul. Uneori e un mare mincionos ce se vrea a fi rasfatat. Te poate apuca o durere de cap din te miri ce, dar aia nu inseamna ca ai o tumoare la cap. Nu te lasa dusa de nas de el, caci tu trebuie sa il controlezi, nu el pe tine. Ca sa intelegi cit de rezistent e, si cit de minunat e in acest sens, gindeste-te ca unii au rezistat fara mincare, fara apa, fara conditii decente (in frig, in desert, pe mare. etc) timp de saptamini de zile.
Asa ca, lasa simptomele deoparte, neglijeaza-le, si vei vedea ca va reveni la normal. Panica ta nu il ajuta sa se refaca, ci mai mult rau ii face. Cred ca asta ar trebui sa intelegi inainte de orice.
Medicul meu de familie spunea de o persoana care avea toate simptomele unui cancer de piele. Dar la biopsie, analiza pentru cancer, a iesit negativ. Simptomele erau pe fond de stres serios. Medicul i-a recomandat sa scape de stres, persoana si-a schimbat viata, a renuntat la ce il stresa, si a scapat si de simptome.
Alt caz: am avut un prieten care cand se enerva il durea stomacul si era deranjat. A fost cit p-aci sa dea in ulcer. Se poate ajunge acolo din cauza stresului. Ai grija de tine!
Aa, încă ceva. Tensiunea de acum 12/8, pulsul 83. Am și un tremurat super persistent în corp, ca un frison, mai ales în picioare. Deși sunt foarte obosită, acum nu pot să adorm, deoarece mă gândesc că poate face iar ceva inima peste noapte...
Știu, probabil sunt paranoia și sunt foarte panicată, dar cer păreri orientative pentru a mă mai liniști, poate a mai pățit cineva așa...
Și nu știu dacă sunt paranoică, dar mi se pare că bate ciudat/neregulat și uneori parcă doare în piept (mai mult la mișcare), dar când îmi iau tensiunea, nu arată acea avertizare că aș avea un puls neregulat.
"Mi-am făcut recent analizele TSH și FT4, și au ieșit PERFECT normale."
mamița ce zice despre astea?
Dupa cum vezi, analizele nu sunt atat de rele pe cat crezi tu, asadar nu-ti mai crea singuri atacuri de panica cu frica pe care ti-o auto-induci. Relaxeaza-te ca sa te vindeci si sa-ti revii.
Sanatate multa!
Nu e periculos ce mi s-a întâmplat la inimă? Chiar și acum, am adormit puțin și m-am trezit udă fleașcă în zona pieptului și ceafă...
Și pe deasupra, am și o senzație ciudată la stomac, foarte multe gaze și senzația de scaun moale (încă nu am fost la toaletă) + acea senzație de sufocare în gât și pulsul resimțit în tot corpul...
Nu ti s-a intamplat NIMIC la inima, stai cuminte!
Atacurile de panica nu sunt provocate de inima, ci de mintea ta, care creaza/inventeaza stari de frica si panica, producand aceste reactii de batai nebunesti ale inimii, sa-ti sparga pieptul, transpiratie, uneori dureri de cap, ameteli, senzatie ca mori sau paralizezi.
In ce privesc gazele si durerile de burta sunt de la mancarea nesanatoasa pe care o mananci si care-ti provoaca constipatie, gaze si evident dureri.
Tu intrebi niște necunoscuți, incompetenți pe tărâmul ăsta, luând de bună ce ți s-ar zice? Maică-ta ce zice de asta.
Adică pricepi acu'?
Ai grija sa nu mori... de panica. Nu trebuie sa sune a jignire, un procent insemnat de cauze ale mortii in dezastre naturale (cutremure de exemplu), se datoreaza panicii. Adica, omul ar fi trait, dar a murit pentru ca s-a speriat.
Teama si stresul nu sunt bune. Pot face mai rau decat acea infectie ce o ai. Uite ca nu mai dormi noptile, si ai probleme acum. Inima da si ea semne de oboseala. Ii e de ajuns, frica, stres (astea omoara inima, ca o suprasolicita), nopti nedormite. Mai da-i o pauza. Incearca sa fii un pic mai optimista, nu e totul asa de grav cum pare. Viata, desi e un fir de ata uneori, e totusi foarte rezistenta, nu se moare asa usor. Iti spune unul care a trecut prin multe si inca e viu la peste 50 de ani.
Nu e periculos, dupa cateva nopti in care abia ai dormit. Transpiratia e din cauza stresului.
Nu te mai stresa, dormi bine, si vei vedea ca in cateva zile inima iti va bate normal, si te vei simti normal.
Deși am fost foarte obosită, toată noaptea m-am trezit constant, fiind fleașcă, tremurând și având pulsul mărit. Am avut niște dureri în spate, iar asta m-a panicat și mai rău. Recent, am fost să îmi fac o radiografie pulmonară și mi s-a zis că aș avea o răceală la plămâni, ceva de genul, și mi s-a dat tratament cu Azitrox, dar nu mi se pare să fi făcut mari schimbări, de aceea îmi e teamă să nu am în continuare ceva la plămâni și transpirația, panica și tremuratul să fie de acolo... Am și pielea foarte rece, mai ales gâtul și fața (în specil nasul), și am început să am și stări de confuzie (presupun că de la oboseală?). Am încercat să dorm, dar oricât mă chinuiam, tremuratul, pulsul mărit și transpirațiile, plus o stare mare de căldură, nu m-au lăsat deloc să dorm. Am luat un stresclin și aștept să văd dacă își face efectul, să apuc să dorm măcar pe zi...
Din păcate, nu prea mai mănânc de zile bune. Ieri am mâncat doar două iaurturi și două eugenii, deoarece nu mai am poftă de mâncare, așa că mănânc doar ceva ușor, cât să îmi țină de foame... Să se fi deranjat stomacul tot de la stres? A început exact după panica după acel incident cu inima
Da, mă gândesc constant la asta și încerc să mă calmez, dar a început să fie foarte greu să controlez panica din cauza simptomelor mele. Mereu m-am pus devreme la somn, dar am sfârșit prin a mă trezi din cinci în cinci minute, speriată și transpirată, tremurând, la fel ca azi, și mă gândesc că nu e ceva normal și poate corpul încearcă să îmi spună că e ceva în neregulă cu el
Aa, da, de menționat că acel tremurat îl simt în corp și e vizibil doar în zona picioarelor, la mâini, nu. De asemenea, am o durere pesistentă în spate, în zona toracică și a rinichilor, și de ieri în zona ficatului. Pentru că apar brusc, fără motiv, simptomele astea mă îngrijorează, și de asta cred că mă și panichez atât... Mâine am control la un medic internist, deoarece pneumologii sunt disponibili abia din aprilie (unde am sunat eu...). Stresul poate afecta și respirația? Tot de aseară mi se pare că respir greu, ca și cum nu intră suficient aer pe nări/gât
Mulțumesc enorm pentru răspuns și exemple! Încerc din răsputeri să mă calmez și să scap de stres, am început să iau și niște stresclin (mi l-a recomandat medicul de familie, fiind mai ușor), dar simptomele astea mă macină și, neștiindu-le cauza, o dau în panică și tot așa. De asemenea, mi-e foarte greu să îmi imaginez cum poate mintea să își facă singură simptome de toate felurile, deși eu sunt, aparent, calmă în momentele în care se întâmplă. De exemplu, azi eram calmă, voiam să mă culc pentru că iar am dormit foarte puțin azi-noapte, și m-a apucat din senin o senzație insuportabilă de căldură la nivelul capului și urechilor, însoțită de usturime la nivelul feței. Am observat că senzația asta apare când forțez coloana cervicală. Chiar și asta poate fi pe bază de stres? Am fost la un pas de a chema salvarea, dar mama mea m-a calmat spunându-mi că nu am nimic și e doar panica. Și m-am calmat cât de cât, doar că acum, venind noaptea, mă gândesc doar la faptul că îmi e teamă să nu apară iar alte simptome și să nu pot dormi. De 4-5 zile nu am mai dormit o noapte întreagă și simt că o iau razna...
A, și încă ceva, când stau culcată, îmi simt pulsul foarte puternic în spate, gât și... cam în tot corpul, nu știu dacă e normal, și uneori îl am mare (90+), deși stau în repaus de mult timp...
Când am fost azi la medic, mi-a găsit tensiunea 15/10 și pulsul 95. De menționat că aproape mă apucase un atac de panică înainte să intru în cabinet, deoarece simțeam că amețesc. Acum nu prea mai am acea senzație de căldură la cap, dar o resimt uneori în spate, iar pe brațe parcă m-ar ustura pielea.
Astea sunt simptomele care mă macină și stresează. Simt că, corpul meu încearcă să îmi dea semnale de alarmă, având noapte de noapte transpirații și tremurat, senzație de căldură mare la cap, etc, deoarece nu par simptome care apar oricum și nu îmi pot imagina cum face stresul toate astea...
Mama ta are dreptate. Chiar daca ai o problema reala de la coloana. Si eu am avut un accident serios, m-am lovit foarte serios la cap, cu mai multe simptome severe, cele mai multe au trecut dupa o saptamana, si am unele chiar si acum, la trei luni de la accident. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa chem salvarea. Nu e asa de grav pe cit simt, sunt constient de asta. La fel trebuie sa te gindesti si tu. Da, sunt niste senzatii, destul de urite, dar ele vor trece, nu trebuie sa le bag in seama.
Nu îti poti imagina cum face stresul toate alea. Poate. Poate sa faca si mai urite. Pentru ca prin panica tu iti "ambalezi" organismul. E ca la un motor cand apesi acceleratia, si totodata si frina. Panica, in mod real, pregateste organismul pentru actiune rapida, creierul eleibereaza hormonis isubstante precum adrenalina, care te pun efectiv in miscare, reactiile devin mai rapide, si am auzit ca chiar si forta musculara poate creste cu un anumit procent (5-10%) fata de cum e in mod obisnuit, dar asta se intampla pe termen scurt, cand pericolul exista si e necesar sa scapi de el, fie fugind, fie luptind. Insa daca nu exista reacti aorganismului prin miscare, acele substante nu fac decat rau. Si de acolo toate simptomele. Ai vazut vreodata un moto actionat si cu acceleratia si cu frina, cum e tinut pe loc, si totusi roata se invirteste, si motorul se misca din toate incheieturile? Cam asa e cu corpul tau cand te panichezi. De aceea ai parte de simptome. Si chestia e ca nu poti sa il tii asa pe termen lung. Ceva va ceda, la motor, fie acceleratia, fie frina, fie roata care se freaca de asfalt. La fel si la tine, ceva va ceda, si atunci chiar vei fi bolnava. Trebuie sa ai grija sa nu ajungi acolo.
Încerc să mă calmez tocmai pentru a nu face ceva corpului, ca după să am cu adevărat probleme, doar că îmi e greu, mai ales acum, când abia dorm și nu mănânc mai nimic. De ce transpir non-stop noaptea, asta e întrebarea mea. Și chiar dacă nu e noapte, tot transpir, și uneori simt foarte multă căldură la nivelul capului. Aseară mă simțeam puțin mai bine, am luat un stresclin, mi-am făcut un ceai de tei și m-am pus devreme la somn, dar m-am trezit tot panicată, eram fleașcă, aveam tensiunea 13/9 și pulsul 90++. Toată noaptea m-am foit, dormeam o oră, mă trezeam din nou transpirată (culmea, transpir doar la piept, ceafă și cap) și cu pulsul și tensiunea mare, și tot așa. Ba chiar m-a luat un junghi foarte profund în mâna stângă, care, de asemenea, m-a speriat... Nu știu ce să mai fac, m-am programat și la psiholog.
Am fost la medicină internă azi, dar cum m-am dus, așa m-am și întors. Mi s-a făcut doar un EKG, mi s-a zis că nu am nimic, că e pe psihic, că am avut o pneumonie virală (am luat tratament cu Azitrox, dar nu m-am simțit mai bine) și că de aia continui să am transpirațiile, și să continui să iau Nurofen încă 5 zile.
Nimeni nu mă lămurește și nimeni nu-mi citește radiografia, toți își dau cu părerea doar uitându-se la ce scrie pe acea foaie venită cu radiografia, dar niciunul nu a băgat CD-ul ăla nenorocit în calculator, să se uite pe radiografie. Pe mine continuă să mă deranjeze respirația ciudată și continui să am junghiuri în spate, am unele până și în creștetul capului, frunte și brațe. Când am întrebat-o de ce transpir, în special noaptea, mi-a zis că de la plămâni, pentru că am avut acea problemă, dar de ce nu mi se fac în continuare investigații mai amănunțite, atunci? De ce e normalizat asemenea simptom, când pare că organismul urlă după ajutor?
Am ajuns să nu mai văd o cale de scăpare din asta, mă gândesc că toate simptomele astea indică ceva nasol și medicii doar amână descoperirea ei prin a da vina pe anxietate, dar anxietatea mea a apărut DUPĂ ce mi-au apărut simptomele, nu înaintea lor...
Organismul tau nu urla dupa ajutor. Dovada? La panica ai facut 13/9 tensiune. Inima s-a comportat normal laprimul atac de panica. Mai apoi, desigur, nu a rezistat. Dar, de era slaba, de la primul atac faceai tensiune.
Sa iti spun eu cum am stat cu transpiratiile. Am o bronsita cronica, de pe urma prafului inhalat la lucru, in constructii, de vreo 10 ani. Cind a inceput, a fost grav, am fost foarte sensibil la frig, si cum dadeam de nitel frig, transpiram foarte mult. In noptile reci, desi avam caldura in camera, culmea, corpul simtea frigul de afara, si udam trei rinduri de haine pe zi. La un moment dat mi s-a facut sila de atita transpiratie. Mereu eram ud, incit am dat in sudamina, o boala a pielii ce apare de pe urma transpiratiei excesive. Si uite ca si azi sunt viu si sunt bine.
Ti s-a spus de ce transpiri, "de ce e normalizat un asemenea simptom". Ca e de la plamini. De ce atunci iti mai faci griji? Iti iei tratamentul, daca nu merge cu el, ti se va da altul, si vei scapa in cele din urma, cum si eu am scapat. Singurul lucru care ar trebui sa te deranjeze ar fi disconfortul creat de transpiratie. Si de toate celelalte. Ca in rest, nu ai de ce sa te temi.
Ce scrie pe biletul de pe radiografie e exact ce se vede pe radiografie, deci nu trebuie sa iti faci griji ca nimeni nu s-a uitat pe radiografie, ci doar pe bilet.
Înțeleg, mulțumesc pentru răspuns. Scriu de pe acest cont pentru că celălalt a trebuit șters.
Azi m-am mai calmat puțin, dar când mi-era lumea mai dragă, au apărut niște simptome enervante. Primul ar fi faptul că din senin m-a luat o durere de antebraț la ambele mâini (fix în zona unde se ia tensiunea, spre pectorali), cum nu am avut niciodată în viața mea, iar pielea de acolo se face foarte repede roșie la atingere. Este o durere care pulsează și venele mele sunt foarte fizibile în acea zonă, tot din senin. Pe lângă asta, simt din nou că îmi arde fața și că mă ustură, inclusiv ochii. De asemenea, mă doare și capul, până și creștetul capului și în zona nasulu. Ce ar putea fi aceste simptome ciudate? De ce atât de brusc și la ambele mâini? Durerea dispare și reapare. Am folosit și un unguent pentru articulații acolo, la mâini, dar fără niciun efect, durerea a dispărut când a vrut ea. Venele mi-au devenit vizibile prin multe locuri ale corpului, inclusiv pe burtă, la subraț și sâni, deși înainte nu erau așa, iar durerea de cap (cel mai accentuată în frunte și nas, cu junghiuri periodice în părți) nu a cedat la pastilă (ParaSinus), iar ochii mă ard și sunt foarte obosiți.
Toate astea de unde sunt? Tot anxietate și stres? Simt că o iau razna. Scap de ceva și o dau în altceva... Încă un lucru, pe lângă senzația de arsură de la față și usturime, parcă mi-ar amorți nervii de la nivelul ei în momentul în care mă "strâmb", și am nasul super rece. Ar trebui să apelez și la un neurolog? Sper să nu fie ceva grav...
Îmi pare rău, nu vreau să par vreo nebună, doar simt că, corpul meu nu e vindecat și nu am descoperit ce am, de fapt.
Voi încerca să nu mă mai gândesc. Am dormit puțin mai bine aseară, m-am trezit o singură dată, mai puțin transpirată, aveam tensiunea 10/5 și puls 83. Acum, m-am trezit puțin transpirată la ceafă și piept, dar cam tremur, mi-e frig, și stomacul meu face ca un monstru, și îmi e cam rău de la el Dar tensiunea este 11/7 și puls 90 (nu știu de ce e mărișor pulsul, dar aștept, să văd cum mai decurge situația).
Am început un tratament pentru stomac și diskinezie biliară de la doamna gastroenterolog, de când am fost cu senzația de prea plin la dânsa, și ieri am reușit să mănânc puțin mai mult. Totuși, încă am o ușoară stare de confuzie, de gândire mai îngreunată, și încă sunt destul de obosită. Panica parcă s-a mai micșorat. Nu de tot, clar, pentru că încă am acea senzație de usturime la față, enervantă. Am constatat și că acea durere la brațe și pectorali e mai mult ca o febră musculară sau apăsare acum, poate e așa din cauza că am fost încordată mult timp, mai ales când tremuram, și acum m-am mai relaxat. Așa îmi simt și restul corpului; ca după o luptă grea.
Mulțumesc mult pentru răspunsuri! Chiar mă ajută enorm să mă mențin cât mai calmă ❤
"Așa îmi simt și restul corpului; ca după o luptă grea."
Asta a si fost, la stres, corpul se comporta ca intr-o lupta grea. De aceea e atit de periculos. Pentru ca intr-o lupta e vorba de momente (daca ai nevoie sa te aperi), sau minute (la box o repriza are "doar" doua minute daca nu ma insel), iar stresul te tine incordat si ore. Intelegi diferenta? E mult prea mult pentru organism. Si atunci e normal sa apara anumite simptome, care nu sunt de boala, dar, daca nu asociezi stresul cu ele, ci le asociezi cu o viata normala, linistita (cand de fapt numai linistita nu iti e viata), par a fi de boala. Si atunci intri in acel cerc vicios de care ziceam, siptomele duc la un nou stres, si stresul la alte simpotome, si tot asa pana cand organismul e bolnav pe bune, si nu pentru ca ar fi fost, ci pentru ca te-ai stresat.
Ma bucur ca am putut sa te ajut!