Bună seara pământeni. Ce părere aveți despre anxietate și oamenii care se confruntă cu ea?

Eu am anxietate sociala sau mai bine zis aveam adica acum s a mai micaorat. Crede ma ca nu sti cum e pana nu ai. Cel mai mare vinovat e cel de care noi in Romania nu ii dam importanta iar in america e popularul fenomen de bullying care reprezinta cazurile de adolescenti de care se face misto la scoala etc. Si mai este si din vina parintilor care pun totu pe seama timiditatii. Chiar nu stiu sa explic cel mai bine e sa cauti pe net. Sincer mi se pare cea mai grea problema a societatii noastre deoarecere se creeaza in copilarie si iti poate afecta toata viata daca nu e tratata corespunzator. Ajungi sa nu poti sa mergi pe strada singur. Sa ai impresia ca toata lumea te priveste ca daca nu cobori din masina bine si nu stiu ai picioru la 3cm distanta de locul unde ar trebui sa l ai cand cobori si o aa rada lumea de tine ca daca treci pe langa cineva acea pers va vorbi despre tine iti pregatesti tot timpu ce sa zici chiar daca te cezi cu pers peste o sapt si iti este frica tot timpu.

Eu aveam o timiditate extrema in generala si in liceu,dar in facultate mi-am mai revenit, apoi cu lucru nu am de ales, nu mi frica de lume, cred ca in fiecare e o parte din mine si invers, cand privesc lumea ma privesc pe mine de fapt

Anxietatea este atunci cand iti pasa prea mult,te gandesti mereu cat de nefolositor esti,ti-e frica sa vorbesti cuc ineva pentru ca te temi ca va rade de tine,sa vorbesti in fata publicului pentru ca din nou,s-ar putea rade sau sa-si bata joc lumea de tine,e atunci cand ti-e frica sa faci greseli dar ai impresia ca mereu o faci.
Sunt foarte multe cauze care o pot acuza,chiar si conflictele interne dintre adolescenti care nici macar nu sunt constienti,dezaprecierea,din cauza familiei,intamplarilor din prezent sau din copilarie.
Valoarea personala este foarte importanta pentru un adolescent, si atunci cand observa un atac la adresa ei, devin foarte tematori.
Mai ales in cazut fetelor,este o problema mare compararea si diferentierea.Ele se compara cu fete/femei mult mai frumoase,celebre si ajug la concluzia ca sunt atat de urate incat nu ar trebui sa mai iasa din casa,chiar daca nu e asa. Apoi ajung la concluzia ca si persoanele mai putin frumoase sunt mult mai bune si nu au atatea defecte precum au acele fete.
Multi ajung la concluzia ca nimeni nu-i vor duce lipsa,nimeni nu ii apreciaza,nimeni nu ii iubeste.Ei considera ca trebuie sa fie perfecti pentru a fi valorosi.
Ajung la stari de genul :'' acea persoana este bogata,frumoasa, desteapta, eu nu sunt nici bogat, nici frumos, nici destept''
aleg inconstient comportamente care micsoreaza durerea anxietatii si ii ajuta sa poata face fata fiecarei situatii. Unii vor dormi prea mult, alti vor lua droguri, vor consuma alcool, sau vor trai in negarea anxietatii lor. Anxietatea poate sa ii faca pe oameni sa fie foarte dezagreabili, sa dea vina pe cei din jur pentru problemele lor, sau sa se umple de manie.
Parerea mea este ca acesti oameni ar trebui ajutati din multe puncte de vedere.

"Boala" moderna a societatii in care traim.

Cum să ne purtăm cu acești oameni și cum am putea să îi ajutăm?

Credeți că se întâmplă asta pentru că ne-am dezvoltat prea repede iar creierul știe mai multe decât are nevoie?

In primul rand trebuie sa fim foarte draguti (comportament), sa le facem complimente chiar daca nu e necesar si sa nu fim prea atenti la aspectul lor cand vorbim cu ei...trebuie sa-si recastige increderea in ei. Uneori, cand mai fac greseli nu trebuie sa accentuam acele greseli, sa nu spunem ca e grav sau sa nu radem.

Deci trebuie să fim ipocriți pentru a le face "realitatea" mai frumoasă?

Nu trebuie sa fim ipocriti, trebuie sa fim mai buni!