Buna!
Sunt o fata in varsta de 21 de ani care in data de 13 august 2017 a facut prima criza tonico-clonica morfeica la ora 3 dimineata. A doua criza a fost pe 24 noiembrie 2017 tot in somn la ora 5 dimineata. Din data de 24 noiembrie iau Levetiracetam 500 mg de 2 ori pe zi. Tin sa mentionez ca nu am pe nimeni in familie cu epilepsie, nu am avut traumatisme, nu consum alcool, cafea, droguri. In schimb, sunt studenta in anul 3 la Calculatoare si anul trecut am invatat foarte mult, m-am stresat si am pierdut multe nopti, in sensul ca dormeam cam 5 ore/noapte mai multe nopti la rand, iar ziua stateam mult la calculator. In acea perioada am inceput sa am niste senzatii de visare care probabil erau crize de epilepsie partiale. Initial acestea apareau doar la oboseala, apoi au inceput sa apara si din senin cam la 3-4 saptamani. Intrebarea mea este: avand in vedere ca epilepsia mea a fost provocata si nu a fost mostenita, iar RMN-ul so CT-ul sunt perfecte. am sanse sa ma vindec definitiv de aceasta boala? Daca da, cam cati ani va trebui sa iau tratament? Mentionez ca dupa 4 zile de tratament am facut un EEG care a iesit bun, "fara grafoelemente epileptiforme".
Multumesc anticipat!

Vorbesti in termeni medicali pe care putin din ei am auzit, la fel si medicamentele, si crede-ma ca nu am 8 clase.
Nu am avut rabdare sa citesc tot pentru ca mi-am dat seama ca nu e de competenta mea.Nu vreau sa fac offtopic, insa problema ta nu este de nivelul acestui site, cu atat mai putin sfaturile pe care le vei primi.Iti recomand sa postezi pe un site specializat, asta daca nu ai posibilitatea sa ajungi la doctor.Numai bine!

Ok imi cer scuze. intrebarea mea, mai concret, este daca epilepsia dobandita de-a lungul vietii (deci fara substrat genetic) se poate vindeca.

Epilepsia nu cred ca se mai poate vindeca dar poti intreba medicul tau de familie sa vezi el ce părere are. Dar tu ce varsta ai?

21

Nu stiu nimic despre epilepsie dar tot am vrut sa-ti raspund, pentru ca eu cred ca ne putem vindeca de aproape orice. Ai grija de tine si dormi bine, nu te stresa pentru nimic deoarece nimic nu e mai important decat starea ta de spirit si in acest caz, decat sanatatea ta
Se pare ca ai dat singura raspunsul, ca e din cauza lipsei de somn si sresului, deci poate sa iti treaca. Are sens, nu?
Parerea mea strict personala (pentru care nu vreau sa fiu atacat de nimeni va rog) este ca medicamentele, in vele mai multe cazuri fac mai mult rau decat bine. Inteleg ca in acest caz poate sunt necesare pentru a preveni ceva grav, dar medicii de cele mai multe ori prescris in nestire si uneori dar preventiv. Tot ce spun e ca daca asi fi eu intr-o asemenea situatie mi-asi asculta mai mult intuitia si ce zice corpul meu decay ce soun medicii. Ei au de castigat din prescrierea medicamentelor. asta e cam tot ce stiu sa faca de fapt. Ce stiu ei sa faca foarte bine e sa lipeasca un picior inapoi unui om, sau sa ii schimbe inima. La chestii de genul asta de "mecanica", medicina e minunata si foarte evoluata. Cand este vorba de cele mai multe afectiuni si boli insa, medicina habar nu are. Nu ca eu asi sti mai mult, dar e clar ca ei nu stiu, si este evident ca exista o legatura stransa intre emotii si sanatatea corpului, iar ce ai scis tu mai sus pare a fi un exemplu bun
Tin sa mentionex ca nu ti-am sugerat ce sa faci deoarece problema este evident delicata, am vrut doar sa ofer o noua perspectiva si poate in felul acesta sa ajut
Exista un lucru pe care am sa-ti spun sa nu il faci. Sa nu pui facultatea mai presus de sanatatea si starea ta de bine. Somnul tau e mai important decat orice studii sau cariera. Dormi cu wifi-ul inchis si fara telefon langa tine
De asemenea sa nu crezi daca vreun medic spune ca nu te vindeci. Ei pretind uneori ca sunt clarvazatori si crede-ma ca de multe multe ori se inseala cand spun ca o anumita boala este incurabila. Am un exemplu in familie
Imi pare nespus de rau ca ai aceasta problema si sper sa te faci bine curand
Sa ai o seara frumoasa si relaxata : )

Buna. La ora actuala nu exista un tratament clar care sa vindece definitiv epilepsia. Exista doar tratament care sa mentina sub control epilepsia si convulsiile pe care aceasta le da. Asadar, epilepsia nu se vindeca ci doar se tine sub control cu ajutorul medicamentelor antiepileptice asa cum este si Levetiracetam-ul. Exista posibilitatea sa nu faci crize timp de mai multe luni ( exista pacienti care fac 2-4 crize epileptice/an) insa acest lucru tine doar de tipul epilepsiei pe care o ai si de faptul ca faci sau nu faci tratament de specialitate( lipsa tratamentului duce la aparitia convulsiilor dese). Sfatul meu este sa continui tratamentul cu Levetiracetam si sa mergi la controale medicale periodice!

Sunt constienta de faptul ca medicamentele fac mai mult rau, motiv pentru care nu am luat tratamentul din august de cand mi s-a prescris... Am incercat sa ma relaxez mai mult, sa ma odihnesc si am sperat sa fie bine. Din pacate criza s-a repetat si banuiesc ca am dobandit deja boala Sper doar ca la un moment dat boala va disparea definitiv

Cauta pe net alternative pe care le poti incerca in acelasi timp cu medicamentele.
Nu stiu ce sa zic. Eu unul cred ca poate sa-ti treaca daca faci schimbarile necesare in viata ta. In orice caz te sfatuiesc sa crezi. Asta te va ajuta cu siguranta. SI ramai optimista. Dar daca nu poti e de inteles
Iti doresc sa iti recapeti linistea si sanatatea

Se poate, dar cu mare grija. Cu un stil de viata echilibrat.
Neaparat 8 ore de somn, daca se poate cit mai repede inainte de 12 noaptea, pentru ca intre 21 si 00 sunt orele in care organismul se reface cel mai bine in somn, in intuneric, ideal ar fi fara ticait de ceas sau alte zgomote de fond. Mincare echilibrata, si nu "prostii" vegetariene, sau vegane, ci si proteina din carne, pentru ca ea ofera energia necesara care a fost pierduta prin stress si nesomn. Vitaminele, in special B-urile, pentru ca ele hranesc creierul, te pot ajuta. Timpul de pauze sa fie si el la locul lui (10 minute pe ora, 1/2 ora la 8 ore de lucru, o zi pe saptamana, 14 zile pe an), daca stai la calculator, din cand in cand e bine sa te opresti, si pentru cateva secunde sa inchizi ochii si sa te linistesti. Atentie mare la folosirea tehnologiei, telefon/laptop/tableta/calculator, responsabile pentru crearea luminii albastre, care e vinovata pentru problemele de somn, sau care pot produce un somn ineficient. Compenseaza ce nu se poate inlocui cu iesiri in natura, la aer, cu prietenii, sau/si fa miscare, sport cand iti permiti acest lucru, ar trebui sa iti permiti macar un scurt timp zilnic, miscarea e fenomenala pentru organism si refacerea lui. Bucura-ti sufletelul cu o prajiturica daca asta ai chef sa maninci, cu shopping, daca asta vrei sa faci, cu un film bun, o carte motivationala, sau orice ce te poate incarca pozitiv, caci ai nevoie sa fii mereu incarcata pozitiv, sa fi optimista, crezind in sansa ta de a-ti reveni. Si nu strica daca mai faci si cate o rugaciunica la Doamne-Doamne, sa te ajute sa iti revii.
Iti spun asta din experienta. In 1997 vara am avut doua joburi timp de doua luni, cand am luat pe al doilea, 4 ore dimineata pe un santier dupa alte 8 ore petrecute noaptea ca paznic tot acolo, ma gindeam ca seara voi avea timp suficient pentru dormit. Fals. Seara eram mai intotdeauna cu prietenii, asa ca adesea dormeam doar la prinz doua-trei ore. Mai atipeam in paza, dar ramineam cu cele doua-trei ore pe zi timp de trei zile. Le numeam "tur de forta", dupa trei zile asemenea eram rupt de oboseala ca aproape nu mai vedeam in fata, am si mers cu bicicleta acasa si am intrat intr-un taxi parcat in fata mea . Si in septembrie au inceput problemele, la mine era ca cu cit ma miscam mai mult, cu atit mai rau imi era, aveam dureri in tot corpul. Medicii nu au stiut ce era, analizele erau toate perfecte. Mai tirziu aveam sa inteleg, cand, mai cu voia, mai cu nevoia, a trebuit sa ajung la un stil de viata echilibrat. Si in cea mai mare masura, problemele s-au vindecat, si sunt inca in curs de vindecare. Eu aveam 27 de ani cand au inceput. Tu ai 21, te avantajeaza ca esti mai tinara, organismul se reface mai usor. Mie mi-a luat ani, dar si am exagerat cred ca mai mult ca tine. Si in cazul tau poate fi vorba ani, unu, doi, poate chiar trei. Totul e sa nu mai exagerezi cu stressul si cu a trage de corpul si creierul tau. Daca nu poti face asta, fie ramii unde esti, fie situatia se va agrava. La mine timp de un an si jumatate s-a agravat, dupa acel timp am zis ca ma voi sinucide din cauza durerilor, insa am ajuns sa imi cunosc boala, si cu ajutor de la Doamne-Doamne, am reusit sa inteleg ce imi face bine si sa fac ce e bine si sa ma refac. Daca facultatea face ca stressul sa ramina, poate ar fi mai bine sa renunti la ea, decat sa ai o facultate, dar si sanatatea praf, incit sa fii invatat degeaba, si nici alte lucruri normale sa nu poti face. Dar asta tu stii mai bine, si vei vedea in timp ce efect are stressul, facultatea cu invatatul, calculatorul, pentru ca banuiesc ca nu stai putin timp la el, odata ce faci scoala in domeniu, asupra ta. Totul e sa iti menajezi corpul si creierul. Lasa-l sa se odihneasca, si iti vei reveni. Nu trage de el mai mult decat trebuie, si vei fi din nou ca inainte.
La tine, e discutabila partea cu tratamentul. Dat fiind ca ai acele crize. Lasind tratamentul deoparte, risti sa le faci din nou, si nu stii cand pot aparea. Tratamentul te protejeaza de ele. Poti duce o viata echilibrata ca sa iti revii, si dupa un timp sa nu le mai iei, ca sa vezi efectul. Eu cred ca peste un an doi, cu grija la viata ta, poti sa traiesti din nou fara tratament si fara a mai face vreo criza. Dar de acum, cel putin cateva luni, sau chiar un an sau doi, trebuie sa il iei. Mai multe poti afla, si e sursa mult mai sigura, de la medicul care ti le-a dat.