cum pot sa stiu daca sunt bipolara? Dar daca sunt, e o problema chiar grava, adica...ar trebui sa merg la un pshiholog? Va rog sa ma ajutati. Stiu foarte putine lucruri despre asta.

DAU FUNDA.

MULTUMESC.

Ar trebui sa mergi la psihiatru, nu la psiholog. Nu prea ai cum sa stii sigur tu daca esti bipolara. E o boala complexa, din cauza asta si un specialist are nevoie de un pic de timp pentru. a cunoaste pacientul, inainte de a pune diagnostic.

Conform Wikipedia - Simptomele:
Se caracterizează prin repetarea acceselor de depresie (care iau o forma "clasică") sau de exaltare patologică (accese maniace). În limbajul curent, cuvântul "maniac" este utilizat pentru a desemna o persoană ordonată, scrupuloasă și dependentă de obișnuințe mărunte, puțin ridicole.

Articol complet: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tulburare_bipolar%C4%83

Bipolaritatea nu exista la oamenii care se tem de ea, la modul ca isi fac griji pentru asta. Hai sa te lamuresc altfel. Oamenii care sufera de bipolaritate au schimbari comportamentale radicale. De obicei sunt oameni de treaba, chiar amabili, dar atunci cand vine vorba de ceea ce vor ei, devin agresivi, intoleranti si nepasatori. Nu cred ca la tine este cazul de bipolaritate. Daca iti faci griji din cauza asta(chiar as vrea sa stiu care este motivul pentru care tu crezi asta), iti spun ca o poti confunda usor cu o exagerata stima de sine si un subiectivism nociv. Eu am in familie o astfel de persoana, care nu suporta absolut nimic rau despre ea, incepe sa spune vrute si nevrute. Daca o vorbesti de bine ii creste inima vizibil. Este falsa ca om si intotdeauna vrea sa lase o impresie placuta celor din jur, dar nu la modul sincer. Nici asta nu e bipolaritate, e altceva. Totusi, care e motivul pentru care tu crezi ca suferi de bipolaritate?

Pai de exemplu acum sunt fericita, iar dupa cateva secunde sau minute devin imediat nervoasa, chestea asta mi s-a intamplat de multe ori. Ma enerveaz foarte rapid, mai ales cand cineva spune ca nu am facut ceva bine. Nu stiu daca ai inteles ce am vrut sa zic, dar totusi sper ca ai facut-o.

Pai imi schimb foarte rapid starea, acum sunt fericita si peste cateva secunde devin nervoasa si ma inervez foarte foarte usor, de cele mai multe ori ma inervez cand mi se spune ca nu am facut ceva bine.

Draga mea, cunosc oameni care au aceleasi stari ca ale tale si nu au nicio problema de bipolaritate, ei sunt doar nervosi din anumite cauze. Exista posibilitatea sa ai o stima prea mare fata de tine, si nu poti accepta cand cineva incearca sa te corecteze, fie pe drept sau pe nedrept. Acum, drept vorbind, in scoietatea noastra, cine nu se enerveaza cand ii spui ca nu a facut ceva bine? Eu am avut o prietena ca tine, care a avut cateva tentative de suicid, ma intreba daca ea nu e cumva psihopat. Eu i-am spus clar ca psihopatii nu vor sa se sinucida si a bufnit-o rasul. Inteleg perfect ce vrei sa spui, am si eu in familie oameni ca tine. Bine, cu cei din familie trebuie sa te comporti ca si cu globul de aur. Ce anume iti determina starea de fericire si ce anume de nervozitate? Cum mai exact se face trecerea? Adica din zambitoare devii agresiva si tipi fara motiv? Ai incercat sa te calmezi, sa iti impui singura o stare de liniste? Ai avut deceptii in dragoste si inca ai ramas cu "sechele"? Ai fost maltratata sau abuzata cand erai copil? A profitat cineva de tine? Iti place sa profiti de oameni? Vrei sa iesi in evidenta? Iti place sa fii in centrul atentiei?

Ok, am sa iti raspund la fiecare intrebare pe rand.
Starea mea de fericire este antunci cand sunt cu prietenii mei sau cand vorbesc cu crush-ul meu, dar uneori ceva intervine in fericirea mea, de exemplu un gand care ma face sa vreau doar sa dispar sau alteori intervin persoane pe care nu le suport si imi vine sa le dau cu capul de primul perete din fata mea. Nu stiu sa iti spun cu devin asa instant nervoasa, devin instant cand, de exemplu, imi trece un gand negativ prin minte, e complicat. Da cam asa se intampla, acum rad si zambesc, iar peste cateva secunde/minute devin nervoasa si ma cert cu toata lumea, arunc cu lucruri sau plang pentru am elibera nervi, dar nu incepeam pe moment sa am nervi, totul se intampla pe parcurs. Da am incercat de cateva ori sa ma calmez, dar nu a prea mers, ma mai linisteam un pic, dar nu mult. Nu, nu am avut deceptii in dragoste. Nu, nu am fost mici maltratata sau abuzata cand eram copil. Nu, nu a profitat nimeni de mine in nici un fel. Nu, nu imi place sa profit de oameni. Da si da imi place sa ies in evidenta cat mai mult posibil, crush-ul meu spune ca e un defect.