Sunt disperată si as vrea tare mult să mă ajutați. Am 17 ani si am aflat ca sunt însărcinată. A facut cineva in Iasi avort fara acordul părinților? Tind sa mentionez ca o am doar pe mama si nu sunt in relatii bune cu ea. Multumesc

Multi înainte si sanatate! Mergi si discuta cu medicul tau de familie sau cere i direct sa te trimită la ginecolog pentru o posibilă sarcina. Nu are rost sa ascunzi în momentele astea ca ai o viata sexuala. Parerea mea e că ar trebui să i spun si mamei, este femeie, ba chiar una in toata firea, care a trecut printr o sarcina si a trăit toate astea, nu are de ce sa te judece. Daca te judeca iar tu te superi, e fix problema ta. Ar trebui să ti asumi ca asta esti si ca mama ta gândește asa. Nu poti schimba nimic in felul dat de tine. Oricum timpul va trece si daca vei rezolva problema vei scapa de disperarea asta.

Nici eu nu as fi intr-o relatie buna cu fiica-mea daca as stii ca e ca tine

Ti-am scris o solutie in privat, te rog sa citesti cand ai cateva minute, s-ar putea sa te ajute

Dacă nu ai un raspuns la intrebarea mea, te rog nu comenta. Nu esti in masura sa ma judeci

Nu ascund faptul că mi am început viata sexuală. Mama e conștientă de asta. Însă o sarcina e prea mult. Iubesc copiii si mi se rupe sufletul cand stiu ca nu il pot aduce pe lume fiindca nu am ce sa îi ofer. Nici macar nu mai stau acasa. Stau la o prietena. Cu acel băiat nu mai vorbesc, a devenit agresiv si nu cred ca ma va ajuta nici cu banii pentru avort.

Nu are voie să fie agresiv. Spune i sa ti dea bani si daca devine agresiv,anunta l ca l vei reclama la poliție pentru violență sau amenințare. Rămâi la prietena ta dar informează ti mama fiindca ai nevoie de ajutorul ei. Te va intelege,cu atât mai mult dacă știe de viață ta sexuala. Cum ar fi sa l aduci pe lume? Atunci ar fi șocant si poate nu te ar ajuta sa l crești,fiind aproape majora. Sau poate nu. N ai de unde stii daca nu discutați.
Nu ti face griji in legatura cu avortul. Nu va durea iar recuperarea e rapida. Suferința psihica(depresia) este normala in cazul in cazul tau dar va trece, sa nu crezi ca te vei simti asa o viata ca nu e asa! hai, curaj, asta e viata, cu bune si rele. Gândește te cati oameni sunt bolnavi cronic sau au accidente si nu mai pot de durere sau cati n au depresie in lume... Iti vei depăși si tu greutățile tale

Multumesc ca încercați să mă ajutați. Însă am luat aceasta decizie. Imi este extrem de greu să renunț la copilașul meu, crede ti ma. Sunt intr o situație grea. Mamei nu îi pot spune fiindca as ramane pe drumuri de tot. Sper sa gasesc un medic care sa ma ajute fara semnatura mamei, sa ma inteleaga. Ma puteti îndruma spre niște cabinete?(am incercat sa va trimit in privat însă nu am reusit)

Nu va pot raspunde in privat. Nu stiu de ce nu se trimit mesajele.

Le-am primit, ti-am raspuns si eu, ti-am acceptat si cererea de prietenie