Care e varsta medie in care moare o persoana alcoolica care bea 2 sticle de vin pe zi si 4 sticle de bere? + fumeaza. Dar o persoana care bea 2 sticle de vin si maxim 2 de bere fara fumat.

50-70 ani

Depinde de fiecare om in parte si de organismul sau, nu exista un raspuns generalizat. Fiecare corp e diferit, prin umare si rezistenta acestuia la alcool si tigari e diferita.

Intreaba pe cineva care bea atata! DACA exista asa persoana

Parintii mei din pacate, nu vad ca isi fac rau si se mai fac de ras printre straini cu scandaluri.

Nu exista o medie,dar cei care fac excese in timp se imbolnavesc de plamani, ficat, stomac, depinde, nu e o regula

Am cunoscut o persoana, bunicul unei cunostinte, care a baut o juma' de vodca si a fumat cate un pachet de tigari zilnic. A fumat de la 14 ani, de baut ceva mai tarziu s-a apucat, asa serios... a murit la 94 de ani, a alunecat pe gheata si s-a lovit la cap. Il cam dureau picioarele, de vreo cativa ani

1.daca face asta in fiecare zi, inca un an de la incepere

2.cam la 2 ani!

Nu inteleg.

Ei chiar beau atata? La inceput am luat-o in ras intrebarea ta, dar vad ca e serios!

Da sa fi roman se pare ca si mintea e cam dusa pe apa sambetei. Macar sa stiu in mare cand le vine ceasul ca daca le zic sa mearga la un centru de alcoolici anonimi fac urat.

1. da un an dupa ce incepe sa bea si sa fumeze

2.la 2 anidupa ce incepe sa bea

(sunt chestii din biologie...depinde si de organism)

intrebare:cati ani ai?

1.la...

22 stau si suport multe belele din partea lor sant parintii mei care au problema asta mai ales maicamea la cateva pahare daca vede o firmitura pe jos ma face in toate felurile, face scandal fara rost se crede inteligenta si ca nimeni nu-i ca ea, iar taicameu un nepasator la fel ca masa se enerveaza repede din orice prostie. Au putine momente cand sant calmi mi-e sila sa mai stau cu ei mai aduc romani sa faca chefuri cateodata nu pot dormi bine am ramas si fara servici nu pot pleca de acasa nu am de ales de ei depind dar cand iesim din criza si voi munci o sa le arat eu cine sant cu adevarat.

Cum un an si 2? nu ma prind deloc.

Ce vrei sa zici?

Mai întâi de toate, încearcă să priveşti problema în profunzime. Ți-ar prinde bine să înţelegi ce este dependenţa, ce tip de persoane cad pradă alcoolului şi din ce cauză. Deşi unii oameni sunt mai predispuşi decât alţii la alcoolism, se pare că şi factorii emoţionali au un rol determinant în această problemă. De fapt, mulţi alcoolici gândesc negativ despre propria persoană. Unii au avut părinţi alcoolici. În cazul acestora, alcoolul poate fi un soi de balsam pentru rănile emoţionale suferite în copilărie. Aceşti factori sunt valabili şi în cazul celor dependenţi de droguri. În realitate, consumul excesiv de alcool agravează problemele. Alcoolul distorsionează modul de a gândi şi de a simţi. Mama ta sau tatăl tău are, aşadar, nevoie de ajutor de specialitate ca să scape din lanţurile acestui viciu. Fireşte, simplul fapt de a înţelege de ce tatăl tău sau mama ta se poartă atât de ruşinos nu va face ca problema să dispară. Totuşi, înţelegând mai bine cauza dependenţei sale, îţi vei putea privi părintele cu mai multă compasiune. De exemplu, dacă tatăl tău ar avea un picior rupt, te-ai aştepta ca el să joace fotbal cu tine? Ce-ai face dacă ai şti că şi-a rupt piciorul din cauză că a făcut ceva nesăbuit? Fără îndoială că ai fi dezamăgită. Totuşi, îţi dai seama că, până nu se reface, tatăl tău nu va putea juca fotbal cu tine. Înţelegând acest lucru, nu vei avea aşteptări prea înalte de la el.În mod asemănător, un părinte alcoolic este grav afectat pe plan emoţional şi mintal. E adevărat că şi-a provocat singur „rana". Şi, pe bună dreptate, deteşti conduita lui greşită. Însă, până când nu va primi ajutor pentru a scăpa de acest viciu, nu se va putea îngriji de tine cum trebuie. Dacă îi vei considera viciul drept o problemă de sănătate debilitantă, atunci nu vei avea aşteptări prea înalte de la el. Ce poţi face? Nu te considera vinovată. Încurajează-i să ceară ajutor. Dacă te pândeşte vreun pericol, pleacă. Acceptă-ţi sentimentele. Caută prieteni încurajatori. Cere ajutor! Și nu uita că sunt totuși părinții tăi, nu îi considera o cauză pierdută...