Cum se scapa de anxietate? Mereu am impresia ca ma judeca lumea si nici un comportament cat de cat normal nu prea am. Nu mai stiu sa socializez normal, d-apai sa fac tot felul de conversatii interesante sau glume. La 23 de ani! Sfat?

Cine ti.a pus diagnosticul de anxietate?

Zi o solutie

Dar de ce ai impresia asta falsa si ti-e frica de judecata oamenilor? ca asa imi pare. Nu vezi ca si ei sunt plini de greseli si frici, ai facut deja primul pas acceptarea anxietatii acum o sa trebuiasca sa te accepti asa cum esti si sa te dezvolti ca persoana, cum? citeste ca asa iti schimbi viziunea despre lume si o percepi altfel, baga-te si tu cu lumea in discutii interesante cu tupeu cand ai ocazia, dupa frica e satisfactia, mergi undeva incearca sa iti faci prieteni si crede-ma ca se fac super usor, adevarul e ca toata lumea are nevoie de comunicare si prieteni tocmai de aia am zis ca la socializare omul poate deveni foarte usor 'as' daca nu sta sa taca ca prostul, si cu ocazia asta cunoaste si o gramada de persoane, frica e doar in capul nostru si secretul ca sa ne-o vindecam e sa trecem peste ea, ca de exemplu ti-e frica de vorbit in public? Du-te de 10 ori si vb in public pana te obisnuiesti sau macar nu mai ti-e asa frica, altul ti-e frica de judecata oamenilor? Lasa-i sa judece pentru ca oricum nu patim nimic, a fost doar putina rautate aruncata spre noi de la persoane mediocre si incapabile sa inteleaga omul si cand il vad si diferit fata de ei deja se pregatesc sa scoata etichetele, no asa si multe alte exemple, rezolvarea e atunci cand incercam sa depasim situatia aia care ne creeaza celebra frica si conteaza sa o stapanim noi pe ea nu invers.
Deci esti tanar, ai 23 de ani, nu iti manca viata traind dupa parerea altora si sa nu-ti fie frica sa te comporti natural, las-o in bgiata ei de ea anxietate si traieste viata fara sa iti mai pese de ciocul oamenilor sau cum te vad ei, cei care tin la tine o sa te vada perfect, gandeste-te de unde a pornit anxietatea ta si de acolo incepe sa rezolvi ce e de rezolvat, la fel ca la un joc, dar cheia e sa te accepti si sa fii mandru de tine bafta!

Mersi, macar teoria sa o am. Practica urmeaza

Nu sunt medic. Soluția se gaseste in tine si in ce a zis CleanHeart. Din ce spui tu, suna mai mult a fobie sociala nu anxietate. Cea mai bună cale e lupta. Ai zis la o alta intrebare ca n.ai prieteni de 10 ani. De ce? Te.ai închis in casa? Te.ai închis într-un cerc? (Scoala-acasa, munca-acasa). Ai 1 job? Cum arată o zi din viața ta?

Anxietatea socială se trateaza psihiatric.

Și eu am avut probleme grave cu anxietatea de abia ieșeam din casa și acum am da sa mai ameliorat de la sine în schimb depresia îmi da mult de furca... Asta cu mereu am impresia ca ma judeca lumea pare ceva mai grav îmi suna a episod psihotic da poate fi și un simptom al anxietății cu timpul se va transforma în paranoia trebuie sa tratezi anxietatea vb în public vezi ce se întâmplă nici măcar nu ai încercat nu trebuie sa te intereseze părerea lor asa mult nici ei nu sunt perfecți și eu sunt tot asa pun la corason tot dacă te vede tăcut poate e mai rău nici asa sa nu crezi ca au o impresie buna oricum o dai nu e ok asa ca încearcă sa socializezi găsești tu un subiect sau băgate cu ei în seama. Poate doar ai impresia și nu te judeca, poate ei nu au nici o părere încedata nu prea comunici... Eu zic ca cel mai ok e un psiholog ai niște blocaje nu știu ori în trecut încercai sa vb și se râdea de tine sau vb prostii anxietatea asta provine de undeva găsește cauza.
Vad ca mulți se plâng de anxietate și depresie da eu nu am văzut pe strada nici unu cu anxietate sau depresie ori știu ei bine sa ascundă chestia e ca mie nu îmi reușea și tot ieșeam afara deși ma simțeam rău când aveam contact cu oamenii anxietatea asta zic eu provine din niște frici, probabil ai fost pus într o postura urata sau umilitoare și ai impresia ca ți se poate întâmpla din nou. Sau dacă încerci sa vb toți vor zice ce prost e mai bine tăcea dar tu poate nici nu ai încercat sa comunici deci nu ai de unde sa ști ce părere vei lasă... Deci ai nevoie de atitudine și mai multa încredere în tine dacă înainte erai ok și socializa poți fi și acum numai trebuie sa treci peste acele blocaje și dacă taci și nu faci nimic tot amâni pana se agravează și din anxietate o dai în tulburare anxioasa deci tu ai un început de anxietate dar mai târziu vei avea mai multe simptome ale anxietății și atunci e mai greu de tratat. De început ai putea lua niște anxiolitice sa vezi cum te simți e posibil sa ai și depresie și depresia sa îți genereze anxietatea dacă nu ai sprijin moral și ești singur e complicat sa depășești aceste frici natural eu îți recomand tratament medicamentos anxiolitic. Angajează-te acolo vei fi nevoit sa socializezi fie ca vrei fie ca nu vezi ce se poate întâmpla poate daide colegi care rezonează cu tine care au ceva în comun. Eu unu nu știu dacă ai anxietate eu cred ca ești introvertit sau foarte timid de fobie sociala nici nu cred ca de abia poți sta între oameni o iei la sănătoasa te simți sufocat transpiri, tremuri ai gura uscata mergi la un psiholog și vezi ce se poate face nu cred ca ești un caz pierdut.

Din cauza ca taica-meu a plecat cand aveam 12-13 ani de acasa am avut aceeasi senzatie pe care o am si acum. Un gol lasat, faptul ca nu am ce cauta intre oameni, panica, frica de oameni, etc. Colegii de la liceu faceau misto ca ma imbracam aiurea si m-am inchis in casa pana la urma. Deja la facultate senzatia de separare de ceilalti era ceva permanent.

Pot sta intre oameni insa imi simt mintea blocata cand trebuie sa vorbesc cu ei, mi-e rusine, nu imi vin ideile de spus ceva interesant, ma rusinez daca sunt luat prin surprindere, etc.

Imi e rusine sa fac contact vizual uneori. Modul "fight or flight" e cam activ la mine.

Mergi la un psiholog și dacă el considera ca nu te poate ajuta te trimit la alt specialist. Dar dacă ți se va da tratament evitale sa le iei pe termen îndelungat fiindcă au efecte secundare. Încearcă sa faci voluntariat cred ca te va ajuta am văzut într o alta întrebare de a ta ca vrei sa te îmbraci cu haine îndrăznețe în întrebarea asta reiese ca sa făcut mișto de tine ca te îmbracai într-un mod nu tocmai ok... Dacă îți vei schimba stilu vestimentar nu vei trece peste acea perioada nu tocmai plăcută trauma e prea mult spus schimbarea vine de la tine de la tiparul tău de gândire nu de la haine trebuie sa treci peste momentele acelea nu te mai gândi în trecut ramai în prezent proiecția ta mintala despre ce s-a întâmplat.în trecut și ce e posibil sa se întâmple în viitor te afectează și ai un tipar anxios din cauza imaginației tale îți imaginezi ceva ce nici măcar nu ți s-a întâmplat.sau nu e real nu e în fata ochilor tai
Cu taicatau la fel ai impresia ca se va întâmpla din nou la fel mintea și corpul retrăiește ceea ce tu gândești ceva fictiv e posibil sa fie la mijloc în stres posttraumatic asta ți o declanșat fobia sau anxietatea încearcă sa nu mai gândești negativ și cum alții au ce cauta între alți oameni asa ai și tu.
Psihologul te va ajuta sa îți reiei încrederea și sa treci peste aceste blocaje. Da ai o adrenalina nejustificata. Și eu o sa merg la psiholog și eu am probleme dar gândește-te ca sunt oameni ca tine ce ar putea sa îți facă?