Hello, cum recunosti anxietatea? Astazi am mers la pregatire care e la vreo 20 de minute de mine.Am mers pe jos singura. Evident ca am plecat cu frica sa nu ma vada vreunu daca am nu stiu ce pe fata daca mi-s rupti pantalonii...ma rog. Dupa ce am plecat de la prega trebuia sa merg cu mama acasa deci eram foarte linistita, insa m-a sunat sa-mi spuna ca sa merg singura. M-am facut instant galbena si m-o luat o frica de am crezut ca mor.(stau intr-un oras mic si is niste oameni oribili aici.)Mi s-a facut extrem de rau iar dupa 10 minute m-am pus pe jos ca am crezut ca mor.Am stat vreo 5 min jos si mi-am continuat drumul.Intre timp o inceput durerea de cap evident si ce sa vad colegii mei, instant am crezut ca mor.Imi era o frica de zici ca voiau sa ma manance.Am trecut pe langa ei dupa am inceput sa plang fara motiv.M-am intalnit si cu o ruda si pana si cu ce ea simteam frica sa vb, eram balbaita.A fost o zi super naspa nu stiu de ce am reactionat asa.

PS:Nu prea ies din casa din cauza fricii asteia.

Ce credeti? Este anxietate? Ce as putea face?

Anxietatea are la bază frica atâta tot.

Frica nejustificată, irațională

Pai ma gandesc ca toti au frici. deci cum o recunosti detaliat

Nu au toți frici. Pai depinde că sunt mai multe tipuri de anxietăți
De exemplu cea de tip social când o persoană se simte neliniștită mereu nesigură,tensionată sau îngrozită in anumite situații sociale sau chiar în majoritatea situațiilor deseori nu poate articula cuvintele corect se balbaie,tremura necontrolat,se simt copleșiți in mulțimea oamenilor,gura uscata,transpirație spontană au tot timpul frica că li se întâmplă ceva rău sunt foarte timide pudice nu au curajul să vorbească în public de frica de a nu se face de ras,sunt îngrozite de ridicol,de posibilitatea că se vor face de ras,nu răspunde la invitațiile celorlalți de a ieși în oraș,de scuză că nu se simte bine doar că sa evite întâlnirile,sta in colțul camerei la o petrecere,sta cu ochii în pământ când vorbește cu ceilalți, roagă pe altcineva să vorbească la telefon in locul lor etc...
Sunt tipuri de anxietăți când persoana respectiva nu poate ieși de una singura din casa sau o face cu foarte mare dificultate și are mereu impresia că i se întâmplă ceva rău ei sau celor apropiați ei, sunt ipohondrice și așa mai departe, sper că te-am ajutat, îți doresc multă sanatate

A fost doar un atac de panică.

Mama ta... tatal tau ...stie despre aceste probleme?
Apropo prieteni prietene ai? Banuiesc ca esti retrasa si te simti si foarte complexata ...Apropo...cand mergi pe strada ai cumva impresia ca te urmareste cineva?

Probabil dar ma sperie faptul ca nu pot sa ies afara de frica sa nu ma intalnesc cu cineva

Mi am lasat prietenii sunt retrasa dar tot timpul am fost rece si tot timpul am inventat scuze ca sa nu ies deoarece in casa ma simt foarte bine.Impresia cu urmaritu o am chiar exagerat si in casa cand ma rog imi aprind becul, nu pot dormii singura de frica ca vine cineva dupa mine, dar da pe strada o am.Azi mamei i-a spus cineva ca nu sunt ok dar mama evident ca morala ca.Prefer in casa deoarece eu sunt singura de dimineata pana seara ca parintii sunt la servici

Multumesc mult...in cazul meu de mai sus crezi ca as putea intampina anxietatea?

Hei! Schimba ti stilul de viata pana nu i prea tarziu! Iesi afara fara frica! Fa-ti prieteni iesi cu ei!

La anxietatea generalizata apar simptome in urma fricii,emotiilor intense,ganduri negative:dureri de cap intense(migrene) sau mai putin intense, greata, varsaturi, rigiditatea brate, atac de panica

Atât timp cât vei fi interesata de ea da.ea există fiindcă tu ești interesata de ea din cauza gândurilor și fricii nejustificate.

Eu am fost mai rau ca tine..m.am schimbat mult, dar inca incerc sa-mi schimb stilul de viata.Am inceput prin sport acasa:yoga, cardio etc.
Mi.am luat o carte"Puterea extraordinara a subconstientului" ma ajuta sa-mi schimb gandirea ca sa scap de frica sociala din cauza gandurilor negative.
Plimbari, iesit cu familia, singura, cu prietenii, citit
Ideea este sa faci ceva care sa.ti creasca stima de sine, sa te incurajezi

Cati ani ai? Poti sa mergi la psiholog, daca gasesti unul bun care sa ajunga la sufletul tau.Peste 5 ani o sa.ti para rau ca n.ai facut ceva.
Pas cu pas in fiecare zi incepi sa faci ceva pentru tine.
Parintii tai sa te incurajeze la lucruri mici si obsinuite.
Fa-ti o lista cu ce esti recunoscator
Afirmatii pozitive repetate de 3 ori /zi
Sa incerci sa nu te identifici cu emotia, las-o sa treaca.Tu nu esti emotia.Esti mai puternica decat emotia, tu comanzi gandurile.Asta a functionat la mine, acum depinde de fiecare.

Am incercat cu carti, fitness de toate nu pot

Am 14 ani si nu pot merge la psiholog deoarece mama nu considera ca am nevoie de asa ceva

Sa ai o dorinta puternica sa te faci bine..eu dupa multe intamplari..am
Probabil ai frica de ce se va intampla daca ramai singura si mai.e si ce vor zice despre tine si asta accentueaza
Psihoterapeutul; psihanalistul poate sa lucreze pe tine si sa vada din trecut ce nu ai rezolvat legat de emotii, trairi.(ascunse sub pres)
Ai nevoie sa zici ca poti chiar daca crezi ca nu poti, universul o sa-ti arate ca poti
Si sa ai rabdare
Sa zici ca tot ce faci bine e spre binele tau
Si mie mi se pareau banale cand auzeam de la ceilalti...dar acum imi zic ca pot si am incredere in procesul de vindecare

Ce varsta ai?