Îmi știe cineva recomanda un medic psihiatru în Alba Iulia?
Am găsit ca și prim rezultat pe net http://www.romedic.ro/dr-florin-busuioc-cabinet-medical- psihiatrie
Am și trimis un mesaj la contact legat de o viitoare consultație însă nu am primit răspuns până acum.
Doresc să consult un medic psihiatru ca să pot vedea exact cum stă treaba cu mine, dacă, chiar am o problemă sau nu. Am fost dus anul trecut odată la psihiatrie în Alba Iulia unde am stat 2 săptămâni și mi s-a pus diagnosticul de tulburare de personalitate de tip emoțional instabil. Mi-a dat să iau Olanzapină și nu mai știu ce însă nu am urmat deloc tratamentul. Abia am apucat să scap de acolo, la sfatul fratelui meu, care mi-a zis că locul meu nu e acolo și deci "Ieși cât mai repede!". La psihiatrie m-au dus fără voia mea, când a venit după mine o ambulanță care, după ce m-a dus la spitalul de urgență, m-a dus acolo, după ce i-am zis asistentei de pe ambulanță că am avut deseori gânduri sinucigașe. Iar ambulanța a venit după mine fiindcă am avut o criză de tremurături (probabil de la oboseală și stres și fiindcă nu prea mâncasem în ultimele zile).
Starea mea de sănătate mentală mă preocupă destul de mult. Psihologul de la universitate, la care am fost la ședințe aproape timp de 2 ani mi-a recomandat de multe ori să văd un psihiatru. Am tot refuzat. Însă deja nu mai vreau să refuz. Când începe facultatea în octombrie vreau să vizitez un astfel de medic. Psihologul mi-a zis să cer niște recomandări, să văd unul bun.
M-am tot întrebat dacă, chiar am nevoie de un medic psihiatru. Deși frate-meu și mama sunt de părere că doar nebunii merg acolo, eu vreau să văd pe pielea mea cum este.
Nu merg fiindcă mi-este prea bine. Aproape toată vara am avut perioade de neliniști.De multe ori, nu doar anul ăsta, mi-am prevenit, să spun așa, propria sinucidere. Trăiesc fiindcă am ales eu mereu să trăiesc. Nu sunt prost, știu că sinuciderea este permanentă și că doar o viață am. Am multe de făcut. Dar am nevoie de un echilibru. Și nu pot să nu observ pe zi ce trece că am ideații suicidare.
Așadar, mă poate ajuta cineva să-mi recomande un medic bun? Nu știu dacă o să îmi dea medicamente și, indiferent de cât costă o consultație, vreau să văd ce este cu mine. Am nevoie să știu ce este cu mine.
Mulțumesc anticipat pentru răspuns și sper că am fost clar în exprimare. Dacă nu, reformulez dacă este cazul.

In primul rind, autoeducatia si autocontrolul face minuni (nu din alea popesti ). De ce te gindesti mereu la sinucideri si lucruri rele cand deja esti student si ai familie iubitoare?
Am patit si eu o "gluma" din asta cu ambulanta. Mai bine fa-ti niste analize sa vezi daca nu ai lipsa de calciu, magneziu, din astea de-ale tineretii. Maninca! Esti adolescent, arderile sunt puternice. Maninca mereu ceva ce are magneziu (cacao de ex.) si calciu, vitamina C. Ai si un mesaj privat. Sanatate si bafta la scoala!

Salut!
Am să-ți răspund aici fiindcă este întrebarea mea și nu o să mă ascund niciunde. Mulțumesc de recomandare însă este prea departe. Aș fi preferat dacă se putea unul în Alba Iulia, că tot voi sta în timpul săptămânii în Alba Iulia după ce începe facultatea.
De ce mă gândesc la sinucideri? Ca să-ți dau un răspuns scurt: Cred că am mari probleme cu gestionatul emoțiilor. Când dau cu capul de ceva sau ceva nu-mi iese deloc bine deja îmi amplific stările negative. Abia când am conștientizat asta am reușit să mi le mai controlez. La psihiatrie am fost întrebat de doctoriță de ce aș fi făcut așa ceva (de ce mă gândesc la sinucidere) și a pus printre variantele de răspuns să atrag atenția. A zis apoi o persoană din sală cum că îmi lipsește afecțiunea. I-am spus că da, fiindcă ăsta era adevărul.
Familia mea, da, e iubitoare, însă nu am primit și nici nu primesc afecțiunea la nivelul la care eu m-aș aștepta. Pot depăși această nevoie însă uneori nu de tot.
Ai zis de analize. Nu știu ce analize să fac. Am făcut odată niște analize de sânge iar rezultatele au rămas la medicul de familie, urmând să-mi fac un set complet de analize la Alba Iulia, cu bilet de trimitere. Însă biletul a expirat iar alt bilet îmi poate da doar anul viitor. Iar toate analizele să mi le fac mă costă câteva sute de lei parcă.
Ai zis de calciu, de magneziu. Fix așa să cer la un laborator sau de care? Sunt de ajuns? Costă mult?
Mă mai poți ajuta, te rog, cu vreo sugestie anume? Mersi.

Am inteles. Incep cu sfirsitul. Da, ceri analize pentru lipsa de calciu si magneziu. Diferite laboratoare au diferite preturi, Cauta unul mai ieftin. Acest tip, nu ar trebui sa fie scumpe. Tote, da, ar fi foarte scumpe. Ma mir ca imi spui ca iti da trimitere abia anul viitor. Eu stiu ca avem dreptul la una pe luna. De fapt 2-3---8 dar eliberate intr-o singura zi.
Recent am avut un caz de "gestionare"...
Imi spuneam: daca nu ma ducem, daca nu ma imbracam, ce prostie sa fi facut... Hop! mi-am zis. Ce am facut, e bun facut, vezi ce ai de facut ca sa repari. Am stat si am reactionat calm doua zile iar problema s-a rezolvat neasteptat de repede si de bine. Esti la varsta cand toti sunt emotivi. Mai ales baietii, cand e vorba de fete. Calm! In ziua de azi, fetele sar pe baieti, asa ca ai sa-ti gasesti petecul. Poate pe cel bun, daca nu te grabesti.
Mie imi vine sa ma omor (sincer si real) doar cand am dureri mari de cap. Atunci nu mai suport. Si nimic nu ma ajuta, aici e problema.
Uf, afectiunea! Cred ca esti mai sensibil decat ceilalti. Viata are sa-ti mai dea ghionturi. Nu te lasa! Eu, din cauza lipsei de afectiune, nu am ales sa merg la baut, nici la prostituate, nici la droguri, nici alte chestii anormale. Mi-am cumparat un aparat foto (ieftin) si umblu brambura facind fotografii frumoase. Nici nu stii ce multumire am! Cauta-ti si tu un hobby. E posibil ca prin intermediul lui sa gasesti persoane care sa-ti dea ceea ce ai nevoie.

Dar de ce este atât de important calciul și magneziul în corp? Că pentru mine momentan nu ar reprezenta decât două tipuri de analize diferite. Îmi poți explica, te rog? Astea fac ceva în corpul uman? Te fac mai fericit? Iar dacă nu le ai în corp vei suferi de diverse probleme?
Sunt habarnist aici și-mi cer scuze pentru asta însă biologia și anatomia umană nu mi-au fost niciodată dragi. Iar acum dacă am să caut ca disperatul pe net după informații despre calciu și magneziu cel mai probabil mă pierd prin articole și pierd și ipoteza de la care am plecat (în cazul meu la ce sunt bune). Și vreau să rămân pe ceea ce mă interesează acum. Am mai pățit să mă pierd căutând ceva de sănătate și de-aia prefer să te întreb pe tine, dacă tot mi-ai spus de aceste analize și dacă mă poți lămuri.
În privința sensibilității așa este. Dar ăsta nu mai este pentru mine un lucru atât de tragic precum era în trecut.
Ai zis de hobby. Momentan lucrul pe care-l fac cu drag foarte des este să scriu. Scriu în notițe. Însă cum am scris multe lucruri personale în el și frustrări și necazuri și alte cele mi-am zis că e mai bine să rămână în notițe. Altfel tot blogul ar fi unul deprimant poate. Am avut astfel de articole pe un blog după care le-am șters pe toate. Așa este cel mai bine. Acum dacă ar fi să încep bine cu bloggingul aș vrea ca mai întâi eu să fie perfect ok și apoi să postez articole mai faine, mai sănătoase mintal să zic așa. Fiindcă bloguri despresive...cine ar avea chef să le citească?

Ai pomenit de tremuraturile pe care le-ai avut cand te-a luat ambulanta. Asta e de la lipsa de calciu: tremuraturi si amorteala membrelor. Poate fi confundat foarte usor cu alte boli cu aceleasi simptome: epilepsie (nu e cazul din ce spui) sau psihicul. Apoi, lipsa de magneziu da o stare de oboseala cronica. Si cand esti obosit, pe fondul unor probleme si griji, devii nervos si... gata! Iti vine sa renunti la tot si la toate. Nu ai citit ca "ciocolata iti da o stare de fericire"? De fapt, magneziul din cacaoa ce o contine ciocolata, inlatura starea de stres.
Daca iti place sa scrii, scrie. Cum spunea Heliade-Radulescu: „Scrieți, băieți, orice, numai scrieți!" E drept, ca lucrurile triste nu sunt cautate, lumea si asa are destule necazuri. Dar tu ai putea sa scrii si povestiri vazind hazul din orice patanie a oricui (nu numai ale tale). Acum, cu internetul, e usor. Oricine scrie, oricine citeste. Curaj!

Am citit ceva despre lipsa de calciu și de magneziu în organism. Deci calciul se ocupă mai mult cu sănătatea oaselor (cică avem 1 kg de calciu în organism) iar magneziul...cam ce ai zis tu.
Am citit niște articole și m-am regăsit în faptul că m-am trezit de multe ori cu junghiuri în mâini, spre exemplu. Maică-mea îmi zicea că ar fi de la răceală. Dar ce răceală durează ani de zile? În schimb astea ar părea să aibă mai mult sens.
Am văzut două clipuri pe Youtube, unul despre lipsa de calciu iar celălalt despre magneziu. La lipsa de magneziu m-am regăsit cel mai mult în probleme de concentrare și schimbări de dispoziție.
Am căutat pe net ce analize s-ar face și cât ar costa. Am rămas cu trei rezultate: calciu seric, calciu ionic și magneziu seric. Am găsit că se pot face în două laboratoare din Alba Iulia, iar prețul e pe la 30 de lei per total.
Știu că am făcut odată niște analize însă nu mai am nicio poză la mine (îmi trimisese un prieten) deci doar la medicul de familie ar mai putea fi.
Dacă este nevoie îl voi contacta ca să-l întreb de analize (chiar la acest gând se activa ideea de a fugi, de a nu întreba, fiindcă mai am unele tendințe sociofobice), însă, nu e el medic de familie? Ăsta este rolul lui doar.
Dacă nu are acele rezultate astea trei ar fi de ajuns?
Sau să nu aibă rost să le mai fac și să mă bazez pe faptul că m-am regăsit printre simptome așa că să caut ceva măsuri ca să-mi reintroduc aceste vitamine în organism?
Este bine măcar că am un punct de start, de știu ce să fac, dacă la starea mea contribuie și felul cum îmi funcționează corpul.
Iar aceste analize nu știu dacă scutesc de opțiunea de a consulta un psihiatru, unde să mă asigur că nu mai este nimic grav.

Pentru inceput, acele analize ar fi de ajuns. Medicii sunt si ei oameni, de ce sa ne temem de ei? Fosta mea doctorita, era mereu plecata la stomatolog si o inlocuia cineva asa ca... stiu si ei ce e "durerea". Da, ca sa fii tu sigur ca ai sau nu ai ceva, consulta si un psihiatru. Nesiguranta e greu de suportat. Sanatate!

Gata, le-am făcut https://www.dropbox.com/s/mpufhrgkm3g6hts/2016-10-14%2010.06.23.jpg?dl=0
Și se pare că nu stau rău cu ele. Totul e ok, în interval.
Chiar azi mi-a venit în minte să caut despre tipurile de personalitate, fiindcă mi-a zis cineva de termenul "melancolic", referitor la mine și m-a pus acum puțin pe gânduri, fiindcă știu că e tip de personalitate.
La psihiatru nu am momentan mulți bani ca să mă duc. Cred că amân această idee.

Din ce vad, te incadrezi in normal. Fii fericit ca nu ai Giardia (paraziti intestinali). Ma bucur pentru tine. Mai lasa psihiatrul, iesi cu baietii, stai de vorba cu oamenii. Asta ajuta mai mult decat sa auzi "tu esti vinovat" ca esti... sensibil. Chiar daca la inceput doar ai sa-i asculti, mai tirziu te vei angaza in discutii. Si, te vei "dezgheta". Curaj! Lumea e dura, daca nu ripostezi (nu cu violenta), te maninca de viu.

Salut. Intrebarea este destul de veche, dar vreau sa postez un raspuns in caz ca ii ajuta pe altii. Am experienta cu instabilitatea emotionala, la mine a inceput din adolescenta si a fost destul de serios. Am avut 3 tentative de suicid, m-au internat, m-au diagnosticat cu tulburare de personalitate borderline (care acum se cheama personalitate emotional instabil). Cand am scapat din internare am ignorat diagnosticul si nu am urmat nici un tratament (exact ca tine). Dupa cativa ani cineva m-a convins sa merg la terapie. Am mers si a ajutat (mult). Am luat si ceva medicamente si nu au ajutat. In sfarsit acum 2 ani am dat de un psihiatru care mi-a dat un tratament medicamentos care a functionat foarte, foarte bine pentru mine. Deci povestea are sfarsit bun, nu mai prea am treaba cu nimic acum.

Pentru cei care nu au experienta cu probleme psihice, va rog aveti grija ce sfaturi dati. Daca ai idei repetate de suicid si cineva se mira de asta inseamna ca nu intelege ce inseamna problema psihica. De exemplu daca e supra-activa amigdala in creier vei avea emotii foarte puternice si irationale si greu de controlat. Cu timpul ajungi sa distingi greu intre ce e rational si ce e irational. Asta nu se repara cu "iesit cu baietii" si "gandire pozitiva".

Uite pe scurt sfaturile mele, din propria experienta:

1. Daca ai idei repetate de suicid, du-te la un psiholog/psihiatru. Nu e foarte scump. Poate poti trai toata viata fara sa mergi la doctor, dar poti trai toata viata si cu ulcer la stomac. Ce sens are sa te chinui cand exista oameni care s-au specializat in rezolvarea problemei tale?

2. Daca esti instabil emotional o sa ai momente cand ti-e foarte rau, apoi momente cand totul e ok. Cand ti-e rau te gandesti sa cauti ajutor, cand ti-e bine te gandesti ca lasa, nu e asa rau. Fa un efort si cauta ajutor competent chiar daca o sa ia cateva saptamani.

3. Am avut de-a face cu mai multi psihologi si psihiatri, in diverse situatii. Ai sanse destul de mari sa dai de cineva care nu stie sa iti rezolve problema. Asta nu inseamna ca nimeni nu te poate ajuta, doar mai trebuie sa incerci. Ca idee, daca se mira ca vrei sa te omori, poti pleca instant. Daca se asteapta sa iti pui tu singur diagnosticul si nu stie pune intrebari destepte, ca sa te inteleaga mai bine, poti pleca. Daca nu formuleaza un plan de bataie dupa cateva intalniri, poti pleca. Doar ca sa-ti faci o idee, am fost la 2 psiholoage din Alba Iulia inainte de prima tentativa de suicid, fiindca stiam ca ceva nu e bine. Nu au inteles nimic din ce-i cu mine, au pus tot felul de intrebari derutate, si dupa o ora mi-au zis ca face X lei si sa mai vin daca vreau. 0 explicatii ce e cu mine, 0 strategie pentru a descoperi ce e cu mine, 0 plan de bataie. Am crezut ca toti psihologii sunt prosti si nimeni nu ma poate ajuta. Nu e asa. Din fericire am dat si de oameni competenti dup-aia. Deci daca se intampla sa dai peste unul incompetent, lasa-l si mai cauta, ca sunt si competenti.

4. De obicei cand te duci la psihiatru te asculta 5 minute apoi iti prescrie niste medicamente. E normal, asta fac ei. Unii fac si terapie, dar ai grija, nu asta e formarea lor de specialitate. Ei au facut medicina. Pentru terapie ideal este sa faci psihologia. In schimb, daca un psihiatru are experienta multa cu terapie, poate a invatat ceva in timp si poate ajuta. Dar ai grija la distinctia asta intre psiholog si psihiatru.

5. NU. IGNORA. MEDICAMENTELE. M-am chinuit 13 ani de zile cu toti dracii sufletului, degeaba, cand puteam sa iau un tratament eficient si sa scap de mult de probleme. Din pacate nu stie nimeni ce medicament o sa functioneze pentru tine sau ce doza. Doctorul o sa vrea sa incerce tot felul. Si mai ales cu antidepresivele, povestea e tot timpul ca ia 3 saptamani pana incepi sa vezi efectul. Si daca esti instabil (=impulsiv), vrei efect imediat, cand te simti rau, asa ca nu te tii niciodata de nici un tratament, ca nu ai rabdare cu ele. Nu te chinui degeaba, incearca-le pana gasesti ceva ce functioneaza. Ah, si vezi ca psihiatrii tot vor sa te interneze pana iti incepi tratamentul. Cred ca din cauza ca nu sunt siguri cum o sa reactionezi la inceput, si vor sa te aiba sub supraveghere. E enervant, dar fa-le pe plac, daca numai asa vor sa-ti dea tratament. Iti iei vacanta cateva zile si rezolvi o problema si gata. Dar, du-te la privat, la stat risti sa te trateze prost, si e ultimul lucru de care ai nevoie.

6. Si in final, Florin Busuioc. Am avut o experienta foarte, foarte urata acum 2 ani cu el. Consider ca s-a purtat extrem de neprofesionist in situatia aia. Dar altii zic ca e om foarte fain, chiar am un prieten care zice ca e ok si il ajuta. Nu stiu daca l-as recomanda pentru instabilitate emotionala, dar cine stie, poate l-am prins eu intr-o zi proasta. Pe mine m-au ajutat Laura Catana (psihiatra) si Mihaela Ferlai (psiholoaga), deci asta ar fi recomandarea mea.

Daca mai citeste cineva asta, sper sa va ajute. Nu stati degeaba cu probleme cand exista specialisti buni si domenii intregi de stiinta dezvoltate ca sa va rezolve problemele. Si daca mergeti la doctori si aflati intr-un final ca nu aveti nimic asa grav, n-ati pierdut mare lucru. In schimb daca nu mergeti, puteti sa va chinuiti degeaba ani de zile, sau sa stricati relatii faine sau sa pierdeti oportunitati faine de joburi fiindca va tot tragea in jos o problema.