Să zicem ca unei persoane cu bună dispoziție și chef de viață, îi dispare treptat dar repede acest chef, se delasă, începe să se refugieze în vicii, nu îi mai pasă de cei din jur, îi e lehamite de traiul actual, nu îi mai pasă de părerea celor din jur, se izolează dar nu manifestă o permanentă tristețe. Să zicem că această stare a aparut în urma unui colaps financiar și în urma morții unei rude dar de care nu a fost în mare proporție afectată. E vorba de depresie în cazul ăsta?
Normal! E vorba de o depresie aparent cauzata de factorul ala, real era oricum o predispozitie la depresie, ca altii in aceiasi situatie suporta mult mai bine treaba si trec peste ea cu bine, sau la probleme care nu trec, se adapteaza si traiesc cu problema cat de cat fara caderi.
Initial se incearca rezolvarea problemei, ar trebui sa treaca odata cu rezolvarea financiara, aia cu moartea rudei trece in maxim 6 luni, asa ar trebui.
Daca nu trece pana la urma chiar daca nu se rezolva treaba, atunci trebuie tratata cumva depresia, trebuie vizitat un medic sa se ceara o parere, daca el considera ca trebuie tratata, se trateaza, daca nu, nu, si se spera o revenire naturala.
Tine cont ca la tara in anii 30 oamenii erau saraci dar normali, umblau desculti, mancau ce se gasea, nici curent nu aveau, se bucurau de orice, indiciu asta trebuie sa-ti spune multe, nu decadeau deloc. Nu aveau cam deloc bani, ce mai vindeau din recolta anului trecut de mai luau o imbracaminte, o incaltaminte, in rest nimic.
Psihologu nu are ce face in afara sa ia banii aiurea. Sta de vb si incepe "aaa gandeste-te la altceva, hai sa vedem cum facem sa rez problema financiara (de parca tu nu stii ca trebuie facut asta, si parca nu ai incerca orice pentru asta), te ia cu copilaria si cu atele, banii curg.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Da, poate fi vorba de depresie.
Atașamentul sau afectul nu este întotdeauna așa cum pare din exterior. Doar introspecțiunea poate da un răspuns, fie ea și asistată.
Cu siguranță e vorba de o depresie și anxietate. Faptul ca nu îți mai pasa de cei din jur și te detașezi de toată lumea și te izolezi cumva sa fii singur.
Nu, exista si alte afectiuni care se manifesta asa.
Doar medicul psihiatru poate diagnostica depresia, care este o boala grava, el isi pune parafa langa diagnostic
si tratament.
Ăştia au inventat cuvântul depresie şi sunt gata să bage tot felul de chestii în aceeaşi oală. Dacă ai o stare de tristeţe, gata ai depresie. Eşti dezamăgit de ceva, ai depresie. Eşti nemulţumit de multe lucruri şi decizi să stai mai izilat, ai depresie. Eşti supărat...aţi ghicit, ai depresie. Apoi, dacă ai imprudenţa să apelezi la psihiatru, abia atunci te alegi cu o depresie. 
Ăștia nu știu ce e aia depresie, una e episod depresiv alta e depresie. când ai depresie ai o stare permanenta de tristețe și gânduri de sinucidere tu nu le ai așa că poți scăpa de starea asta cu ajutorul unui psiholog. Când ai depresie nici din pat nu îți mai vine să te ridici nu mai ai nici o motivație, interes nimic nu te mai interesează nimic. Depresia e o boala grava care lasă sechele pe viață
Pai si delasarea aia e permanenta zi de zi! Refugierea in vicii si tot ce spunea mai sus. Daca doua saptamani continuu ai tonusul jos si asa mai departe, deja e depresie.
Sau da, episod depresiv, dar daca nu trece, trebuie adresata la medic, intrebat macar.
Cu cat se sta asa, cu atata posibil sa se agraveze.
Cum am zis, cu rez problemei ar trebui sa treaca, dar daca nu rezolva, stam asa in negreala?! Tinand cont ca un om sanatos nu face episodul ala in aceiasi situatie, poate nu poti rezolva, ce faci?!
Decazi asa in degradare?
Pana la urma conteaza cum iti pica neurotransmitatorii din creier la acel factor, nu factorul in sine.
Mie imi place de una sa zic, nu ma place, si intru in depresie.
Altul in aceiasi situatie zice "aia e, nu ma place ce sa fac acu, imi pare rau dar merg mai departe", asta e sanatate.
-
anonim_4396 întreabă:
7 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
