Am 18 ani si jumatate. Sunt o fire sportiva, vreau sa intru la academia tehnica militara. Probele sportive includ 2 km rezistenta intr-un timp ce am vazut ca necesita un ritm mai accelerat decat imi imaginam. Nu obisnuiesc sa alerg, dar am inceput sa ma antrenez, am ajuns sa alerg 5 km pe zi fara oprire sau cu mici pauze de cateva secunde. Am un fizic peste un om normal si o conditie fizica la fel (nu foarte mult). Am facut analizele la sange necesare pentru fisa medicala, inclusiv ECG si tensiune, etc. Toate au iesit bune. Insa, acum 2 zile am alergat aproximativ 2-3 kilometrii astfel: 1 minut alergare usoara urmat de 30 secunde alergare rapida si tot asa, 2 serii de cate 4 repetari, cu 1 minut de mers intre ele. Dimineata urmatoare am simtit o durere cand am inghitit apa, si cam toata ziua cand incercam sa respir profund, acum vad ca durerea este aproape inexistenta, nici atunci nu era foarte mare dar m-a pus pe ganduri. Pare ca totul sa revina la normal, dar as vrea s astiu ce s-a intamplat. Antrenamentul respectiv este pentru marirea capacitatii pulmonare, presupun ca a fost prea solicitant pentru nivelul la care eram. Astept raspuns, multumesc anticipat!

Fiind anotimpul rece, nu a fost nimic anormal in ce ti s-a intimplat. Alergind, ai tras aer rece in plamini, ceea ce a dus la o mica, mica raceala, sau mai bine zis o inflamatie a cailor respiratorii. Dar va trece in timp, pe masura ce organismul se va obisnui. Un lucru extraordinar: odata ce a trecut, fiind obisnuit cu aerul rece tras in plamini, vei deveni mai rezistent la frig, deci vei raci mult mai greu, organismul se va apara mult mai bine impotriva frigului, incit abia de il va mai simti.
Nu cred ca antrenamentul a fost prea solicitant, cit timpul rece in care l-ai facut. La un antrenament prea solicitant, nu cedeaza plaminii, ci intervine oboseala, semnul ca organismul se apara pentru a nu fi suprasolicitat.
Oricum, felicitari pentru ce faci! Tine-o tot asa, si fie ca sa reusesti la admiterea la acea academie militara.

Multumesc pentru raspuns. Stiu ca efortul nu a fost pentru musculatura, ma refeream ca imi era teama sa nu imi fi ranit plamanii sau muschii din jurul lor, nu am tangente cu biologia/medicina. Deja ma simt mai bine, si este a 2 a zi. Nu mai simt decat o mica jena, probabil ramasa in subconstient mai mult. Multumesc pentru raspuns din nou. Bafta

Cu placere! Si alta data, cind va mai fi nevoie!

As mai avea o problema. Am practicat parkour si freerun. M-am accidentat la genunchiul stang de 3 ori pe parcursul a 2 ani. Prima data o entorsa, a 2 a oara o entorsa mai usoara, iar a 3 a oara m-am lovit in 10 minute de 2 ori, avand picioarele obosite dupa un antrenament de forta si aceasta s-a intamplat la aproximativ 3 luni de la ultima entorsa, deci nu eram refacut 100%, si mi s a umflat puciorul foarte tare, am fost la spital, mi-au spus ca am sange acumulat si ca o sa mi l puna in gyps 2 saptamani sperand sa se retraga sangele. Nu s-a retras in totalitate, asa ca am facut punctie, apoi am stat inca 2 saptamani in gyps. Niciodata nu mi s-a recomandat recuperare, asa ca m-am recuperat acasa singur, problema e ca eu cred ca mi-a luat prea mult timp deoarece nu fortam decat putin (mobilitatea si forta genunchiului) pentru ca nu credeam ca este bine sa resimt dureri mari. Totul a fost bine, pana cand, dupa cateva luni am aterizat de la un flic pe spate pe zapada si mi a alunecat putin piciorul si genunchiul s-a miscat putin inspre interior, nu rotula, ligamentul, la care probabil am avut probleme de fiecare data. dar nu tare, nu am resimtit soc sau sa aud vreo pocnitura, dar m-a jenat la mers cam 3-4 zile, putand sa merg schiopatat putin. De atunci, imi trosneste cand il indoi de cele mai multe ori, si mai ales cand fac genofleiuni, desi le execut corect, cand ajung aproape de 90 de grade pocneste, desi nu resimt dureri in mare parte din cazuri. Doar cand oboseste. Am luat si o pauza de la a imi mai antrena picioarele din cauza asta...dar nu s-a schimbat nimic. Daca aveti vreo idee, astept raspuns. Scuze pentru lungimea mesajului

Cind vorbesti de genunchi, vorbesti de o zona sensibila, mai sensibila decit se crede in general. De aceea multi au probleme pe care pe parcurs si le agraveaza. Am cunoscut oameni care au patit ca tine, iar mai apoi, pentru ca nu au luat in serios lucrurile, au ajuns sa nu mai poata umbla normal, ce sa mai vorbim de practicarea vreunui sport! Cred ca in privinta asta trebuie sa iei lucrurile in serios, si sa mergi la un medic, la un ortoped. Doar el poate spune exact ce e si ce trebuie sa faci. Cred ca e vorba de ceva destul de grav, mai ales daca nu a trecut de pe urma pauzei ce ai luat-o (de regula, la chestii simple, organismul se reface dupa un timp de pauza, insa daca e ceva serios, el nu mai are capacitatea de a se reface). Grav in sensul ca poate sa duca la lucruri grave. Asa ca, cred ca indicat ar fi sa nu prea soliciti picoarele, in special genunchii, pina ce nu te vede un medic. Iar cind te duci, va trebui sa ii spui tot ce mi-ai zis mie in acest mesaj.
Sincer, imi pare rau pentru ce ti s-a intimplat. E trist cind iubesti miscarea si vezi ca ai probleme incit sa nu te poti bucura pe deplin de miscarea ce o faci.

Hmmm. M-ai pus pe ganduri. O sa merg in curand cred. Nu am nici cea mai vaga idee, cam cat costa o consultatie la ortoped?

Cred ca nu te costa nimic, daca mai intii treci pe la medicul de familie ca sa iti dea o trimitere. Banuiesc ca ai un medic de familie.

Am medic de familie. O sa ma duc, sper doar sa nu fie ceva grav. Multumesc pentru sfaturi.

Si eu sper sa nu fie ceva grav. Dar mai bine sa te vada medicul si sa iti zica ca nu ai probleme, decit sa te trezesti ca nu mai poti umbla si ca mergi la medic, care iti zice ca ai mers prea tirziu. Asa, mergind din timp, de nu e nimic grav, poti trage de picioarele tale linistit. insa daca e ceva, vei lua tratament, si se va rezolva, deci nu ai de ce sa te ingrijorezi, atita timp cit problema nu te afecteaza prea mult.

Psihic nu am vreo problema, nu sunt la nivelul mediocru de a nu vedea viata altfel decat asa cum vreau eu sa fie, si de a fi distrus cand se intampla vreo nenorocire mai mica sau mai mare. Doar am reinceput de la 0 de atatea ori dupa ce am stat in gyps desi parintii erau...se intelege. Chestia e ca acum, in 1 luna aproximativ incep probele sportive, si din cauza asta sper sa nu fie ceva grav si sa nu mai pot sa le iau macar sau ceva. Si, problema asta este de 1 an, cam 1 an am stat cu pocniturile si ce se mai aude in genunchi... Oricum, ce va fi va fi. O sa revin cu raspunsul de ma medic saptamana viitoare probabil. Un weekend placut iti doresc