Daca luati doar vimovo nu prea se pune probleme de reactii adverse la tratament. Daca ati fost la control la reumatolog, i-ati spus problemele, v-ati facut investigatii si pare totul in regula, probabil ca nu exista un motiv real de ingrijorare la dumneavsoatra si simptomele sunt generate de o forma de anxietate. Poate ar ajuta sa va adresati unui psiholog/psihiatru, mai ales daca aveti si alte probleme e.g. insomnii, agitatie. S-ar putea sa dispara toate treptat sub tratament. Iar SpA in ziua de azi poate fi tinuta sub control destul de bine cu tratamentul corect, ajustat continuu si fizioterapie. Si poate ar fi indicat sa incercati un sport cum e inotul, daca va permit timpul si resursele. Veti constata ca aveti o capacitate de efort mai buna decat credeti.
Probabil ai atacuri de panica.
Ideea e ca în urma unei vesti de genul, sau a unei orce fel de traume poți sa dezvolți atacuri de panica.Si eu am experimentat asta în urma unor accidente, iar mai târziu după ce am mai scapat de ele m-a luat din cauza unui disconfort în piept ce ma făcut sa cred ca e inima, ca fac infarct etc.Ani de zile am mers pe la ekg-uri.
Mai sunt oameni ce fac atacuri de panica din probleme mai banale, dar în general toate duc la acelasi gând "voi muri".
În primul rand vreau sa îți spun că din cauza atacurilor de panica nu mori.Intr-adevar,sunt nasoale, îți provoacă stări urate, te stresează și pot sa te îmbolnăvească psihic o data ne tratate, dar fizic nu pățești nimic.Asa ca măcar pe partea asta sa încerc sa te liniștesc chiar dacă e pe moment.
În al doi-lea rand sunt greu de controlat.Mai sunt oameni ce le țin în frâu uneori, dar majoritatea nu prea pot, de aceia nici nu ajuta sa ți se spună sa te calmezi și alte lucuri. Daca nu se disperseaza le lași sa se exteriorizeze și aia e.Majoritatea vin oricum ne fondat cum ai spus tu.Analizele sunt bune,fizic ești ok, dar dintr-o data te ia starea respectiva.
Sfatul meu este sa încerci sa cauți un psiholog, psihiatru cu care sa vorbești și poate te poate ajuta fără tratament sa le depășești, dacă nu, el îți poate prescrie o pastila pentru a te liniștit deoarece încă nu sa găsit un remediu exact ce sa te poată face sa scapi de asta decât propria minte.
Pana una alta (pana ajungi la medic)deși va părea dificil, încearcă sa te "resemnezi" cum s-ar zice.Accepta ce se intampla cu gândul "fizic mi s-a spus ca nu am nimic, mi sa garantat ca sunt ok, dacă e sa mor aia e" (nu o sa mori pe bune, dar o data ce te împaci cu situația exista posibilitatea sa se mai disperseze și diminueze treaba).
Simptomele par mai mult legate de anxietate. Sacroileita la ce s-a vazut, la RMN? Febra a cedat? A mai revenit de atunci? Alte articulatii cu probleme?
Mai am asa dureri de spate, intre omoplati si lombare.
Febra a cedat indata ce am luat tratament.
Acum simptomele sunt/ slabiciune n-am dispozitie mai mereu sentimentul de lipsa de aer(saturatia de oxigen in sange o masor mereu am 97/98%). Tremur de mini, furnicaturi in picioare si tot corpul si am inpresia ca voi cadea pe jos.
I-mi e frica sa ramin singur cu copilul acasa am inpresia ca mi se va face rau si copilul se va speria.
Dacă iei tratament și ai o problema de sănătate e normal sa îți faci analize și controale, e bine sa îți ți problema sunt control dar trebuie sa gândești și un pic pozitiv.
O data ce tu ești încrezător ca indiferent ce se intampla o sa fie bine, o sa iti faci mult mai suportabile stările.
Încearcă sa nu cazi în extreme.Adica,probabil disconfortul tău din zona bolnava e acolo, chiar îl ai și trebuie tratat și nu neglijat, trebuie sa mergi la controale, sa vorbești cu medicul ca asa e bine.Dar, sa încerci nici sa nu devi ipohondru.Adica la orce mic junghi, stare mai proasta sa te duci cu gândul la o boala grava sau moarte.
Se cheama IPOHONDRIE ce ai tu, adica inventezi boli si simptome din cauza ca ai frica de moarte, dar in realitate nu ai nimic, fiind doar imaginar,
anonim_4396 întreabă: