SUNT GRAV BOLNAV PSIHIC! Cred ca a venit momentul sa recunosc asta.Si cred ca am nevoie de ajutor. Si daca ai rabdare sa-mi citesti probleme, iti voi ramane recunoscator.TE ROG SA CITESTI TOT (conteaza pentru mine)
Am 29 de ani, sunt casatorit si am si un copil de 2 ani.
-Provin dintr-o familie cu 5 frati, un tata alcoolist si bataus, si o mama rece ca gheata. Fiul meu s-a nascut bolnav de Hirschprung(o boala la colon) si zilnic are crampe abdominale(normale pentru problema lui),, mai tarziu a suferit un accident, in urma caruia a ramas cu semne pe fata. sper ca printr-o operatie sa se poata rezolva.(ca nu vreau sa sufere mai tarziu)
-La scoala si la liceu am fost bataia de joc a colegilor. La munca cam acelasi lucru.
-Am fost mereu preocupat de faptul ca sunt prea slab.
-Pe parcursul vietii m-am integrat cu greu in societate mi-a fost teama de boli, am avut nenumarate atacuri de panica, am cazut in depresii, si am avut lungi perioade de insomnii.
-La 19 ani am fost diagnosticat (incorect cu hipertensiune arteriala si ventricolul stang dilatat)probleme pe care am crezut ca le-am avut timp de 10 ANI ZI DE ZI!-care mai tarziu s-au dovedit a fi minciuni- erau doar simptome legate tot de sistemul nervos
-Anul trecut un medic cardiolog si-a dat seama ca n-am absolut nimic la inima si ca e PERFECTA si din acel moment n-am mai avut nimic.
-Am avut nenumarate perioade in care am incercat cu tot dinadinsul sa fac totul perfect, aceste perioada au alternat cu perioade cu delasare totala, in care mi-am dat demisia de nenumarate ori de la locul de munca si m-am inchis in mine.
In general nu am incredere in oameni, iar glumele m-i se par rautati, iar oamenii rai.
-Sertarul meu este plin de suplimente "anti-imbolnavire"
Am 25 de cutii si ieri am mai comandat inca 3 cutii
am omega3, spirulina, aloe vera, brocoli,mastic-gum,multivitamine, magneziu,calciu, silimarina, carbune medicianl,
-tot timpul liber mi-l petrec citind articole legate de probleme de sanatate, am teancuri de analize medicale in sertare facute in Romania dar si in Anglia.Momentan am reflux esofagian, si senzatii de caldura in zona pieptului zilni, uneori dificultati la inghitire, alte ori ma doare gatul, alte ori ma balonez si ma simt plin dupa mese. Am facut analize la sange, endoscopie, raze x..si n-au gasit nimic. decat o gastrita usoara. Am tinut tratament cu lansoprazol si domeridon si simptomele n-au disparut. nu ma doare stomacul. La un moement dat m-au chemat din nou sa fac endoscopie fara explicatie si m-am speriat sa n-am cancer. Problemele mele nu dispar. indiferent cate diete tin, indiferent ce stil de viata am, indiferent ce suplimente iau. Poate sunt pe sistem nervos, poate doctorii n-au fost suficient de buni sa descopere problema, dar eu sunt pe zi ce trece mai DEZAMAGIT dar si DISPERAT.
-azi am jucat tenis cu niste prieteni si am plecat suparat datorita glumelor.
-seara cand vin de la munca n-am chef de baiatul meu, si nu ma pot bucura de el, de multe ori ma dispera cand plange, si chiar nu-l suport (IMI PARE RAU!) dar asta e adevarul.
-Ma cert destul de des cu sotia mea, si o vad si prea proasta pentru mine( IMI PARE RAU!)-uneori imi schimb parerea.
-Credinta mi-am pierdut-o aproape de tot( imi pare rau!)
-Momentan sunt preocupat de mine, si de problemele mele de sanatate, si nu reusesc sa ma bucur de familie, de job, de viata. Dar ma prefac perfect -colegii de munca, sau alte persoane nu stiu ce am inauntru. La munca le zambesc colegilor, si dau de inteles ca am o viata buna.
-Nu tiu cum am reusit, dar desi in generala am fost corijent de 3 ori pe vara la matematica, momentan lucrez ca inginer topograf in Londra- in constructii., desi nu reusesc sa ma integrez social, am reusit sa apar la tv cu niste melodii. Dar lucrurile astea le-am facut pentru a arata familiei si colegilor de scoala, ca nu sunt atat de slab.(cu astea sunt mandru),dar cred ca sunt prea mult pentru mine nu stiu.
-Cert e ca infiferent ce-mi spun medicii -problemele mele nu trec, nu se rezolva, am si nasul infundat permanent, refluxul nu-mi trece, analizele nu spun nimic, si nu ma ajuta cu nimic, tratamentul nu m-a ajutat cu nimic, iar eu nu ma mai vindec, ma trezesc, si-mi petrec toata ziua gandindu-ma la aceste probleme. (pot spune ca simptomele se amelioreaza cand dorm, si uneori cand mananc ceva dulce).
-Sunt slab si poate din cauza ca ma consum.
-Ce am oare la esofag? de ce simt caldurile alea in zona pieptului, de multe ori nod in gat, de multe ori simt durere in gat, si dificultatea de a inghiti-dar nu conteaza ce anume mananc. Se intampla sa mananc prost si sa n-am nimic,, se intampla sa mananc foarte sanatos si sa am simptomele.
Ce sa fac oare? Ce am oare? De data asta nu mai e cum a fost cu inima. De data asta simptomele NU-MI TREC indiferent ce fac. si eu M-AM SATURAT!

Cu tot respectul, dar cred ca pe noi o astfel de problema ne cam depaseste si nu aici trebuie exprimata.Du-te la un psihiatru, spune-i ce ai pe suflet si te va ajuta daca cooperezi Bafta!

Fa-ti cativa prieteni adevarati care sa tina la tine.

Hey, eu am o varsta frageda, poate prea frageda si deja sunt indopata cu pastile. Eu ma uit pe Youtube la "Levii (Friends Show) " tipul e genial si te asculta, poate ii trimiti un mesaj, dar mai intai uite-te la videclipurile lui (macar ultimele 5), mie mi-a schima viata omul asta, doar ascultandu-l

Nu esti atat de bolnav psihic, esti doar ipohondru si somatizezi totul. E chinuitor pentru tine, dar nu atat de grav. Apeleaza la un psiholog, te poate ajuta foarte mult. Si apeleaza la vointa, aminteste-ti ca nu tu esti cea mai importanta persoana din viata ta, c fiul tau si ca pentru el ar trebui sa iti sacrifici mofturile. O sa te ajute, daca reusesti sa fii mai putin egocentri si egoist. Mare parte a problemelor tale sunt de faptul ca ai raspuns la lipsa de afectiune a parintilor tai prin egoism si acum nu poti scapa de asta. dar psihologul te poate ajuta si in acest domeniu. Un efort de vointa este insa absolut necesar, un efort de vointa care sa te faca sa uiti de tine si problemele tale si sa te ocupi de fiultau care este cu adevarat important.
Cu esofagul poti avea fie o afectare somatica (adica o descarcare a problemelor tale psihice), fie o esofagita cu eozinofile care este strans legata de ipohondrie (nu se stie de ce). cand vei reusi sa te concentrezi pe ingrijirea copilului tau si n-o sa-ti mai pese de simptomele tale, cand o sa zici: nu-mi pasa ce ma doare pe mine, copilul sa fie fericit, atunci iti va trece ca prin minune.

Eeste destul de trist si pot sa imi dau seama cat suferi chiar daca sunt un copil de 15 ani, imi pot da cu parerea, ai incercat vreodata sa te duci la un psiholog, poate ai probleme si psihice dar in genul ca te gandesti numai la boli, la ce poate ai tu, la cat de slab ai precizat ca te crezi, psihologul iti poate da o alta viziune, te poate ajuta sa treci, incearca sa te bucuri de prieteni de familie, iesi afara, relaxeazate, din cate am inteles, a probleme cu integrarea in societate, incearca sa inveti ca nu toti oameni sunt rai, asta iti poate demonstra psihologul.
te-ai gandit vreodata ca poate nu ai nimic, si ca asta crezi tu ca ai, poate creierul tau, fiind obisnuit sa gandeasca pesimist afecteaza si el trupul, incearca sa faci excursii, sa faci activitati sper ca te-am ajutat, sunt un copil de 15 ani si probabil, ca mojotitatea adultilor, cred ca noi copii nu suntem constienti de problemele vietii, o zi buna

Salut,chiar daca nu-ti cunosc suficient istoria este clar ca tot ce patesti este pe baza neurologica, ai o gandire negativa si bagi in tine otravuri, cand am citit problema ta mi-am regasit 2 ani de liceu, si eu am primit multe diagnostice gresite, ce este in sufletul tau nici un medic nu poate sa faca, eu zic sa cauti aceasta carte http://www.google.ro/......http?/url gandesc ca la televizor nu apare oricine,si poti mai mult decat ai crede tu sa faci,vad ca incepi sa urasesti rasa umana,probabil se trage din copilarie,trebuie sa renunti la limitarile convingerilor si sa lasi trecutul in spate,sfatul meu citeste despre depresii,fi prieten cu ea,iubeste-o,si fa-o sa dispara,si lasa otravurile omule, si da gastrita se face pe baza nervoasa, si totul tine de cum mananci nu de mananci, cat de calm esti tu in acel moment, bafta omule

Te inteleg perfect! Nici mie nu imi plac glumele proaste.Si eu simt de multe ori nevoia de a ma izola si am probleme cu ipohondria(cred ca sunt bolnav cand nu sunt). Viata mea este oarecum banala.Singura mea activitate in societate fiind sala pe care o fac de ceva timp, lucru care mi-a dat multa incredere si m-a facut un om impunator in fata caruia nu ulti isi permit sa-i comenteze si desi de multe ori imi refuz prietenii atunci cand ma invita undeva si stiu ca nu vreau sa merg cu ei, nu imi cer alte explicatii.

Ceea ce este obliagtoriu pentru tine este Dumnezeu is BISERICA.Du-te la o biserica crestin-ortodoxa, si nicidecum la ceva secte care iti vor bate capul cu tot felul de tampenii.Cauta-ti un duhovnic(un preot la care sa te impartasesti si caruia sa-i spui tot ce ai pe suflet). Viata aceasta este trecatoare. Gandeste-te ca va urma judecata de apoi unde vom fi judecati pentru. faptele bune, iar dupa aceea daca am respectat porunciile lui Dumnezeu vom ajunge in rai, acolo unde vom trai fericiti pentru totdeauna FARA VREO BOALA.Si daca o sa ma intrebi de ce ortodoxia,atunci iti voi raspunde ca este singura religie complexa,care merge pe adevar, in care iti pot fi iertate pacatele prin Sfanta Taina A Spovedaniei si A Impartasaniei, si pentru ca este singura religie la care conteaza si harul nu numai morala asa cum sunt alte secte!

In cocnluzie, daca locuiesti in Londra, cauta pe Google o biserica ortodoxa din Londra si du-te la ea.Vei vedea ca preotul va fi in stare sa te ajute si sa te asculte.

E bine ca esti constient ca ai o problema de natura psihologica si mai putin medicala. Cred ca problema ta vine din subconstient si ca nu ai cu adevarat o problema medicala! Sfatul meu este sa mergi la un psiholog si gandeste-te ca ar fi un terapeut sau un medic pentru suflet, cred ca el ti-ar face mult mai mult bine decat un medic!

Stimate, ti-o spun cu tot respectul ca anxietatea pe care n-ai putut-o elimina din timp te-a agravat. Nu inteleg de ce iti pasa asa de mult de trecut. Pastreaza numai momentele frumoase, insa conteaza foarte mult viitorul pe care-l ti-l poti modela in functie de prezent. AI spus ca ai un baiat. Felicitari multe si iti doresc sanatate! Esti intr-adevar un om binecuvantat ca ai o familie, ai o sotie. Ramai alaturi de ei! Iubeste-i. Esti barbat pana la urma. Desi, eu cred ca mai mult din cauza anxietatii, devii putin ( SUBLINIEZ ACEST TERMEN) paranoic. EU tind sa cred ca este vorba de o ipohondrie, deoarece ai spus ca-n ultima perioada ai asimilat informatii din domeniul medical si care ti-ar putea da falsa impresie ca detii acele simptome.Nod in gat? Calduri in zona pieptului? Este vorba de o problema emotionala. Nu te izola in tine. Noi oamenii, fiind fiinte SOCIALE avem nevoie de ajutorul CELORLALTI. Fiecare om detine rolul sau in acesta viata lasat de Dumnezeu ( preotul- care subliniez ca ai mare nevoie si nu te incapatana- sprijin spiritual, doctorul ce-ti ofera sprijin, familia, prietenii, dar si iubirea). EI nu pot decat sa-ti redea farama de iubire si incredere.
Sa-ti amrturisesc ca si eu am fost odata anxietetic si ca sufar de miopie? SI eu am fost tinta ironiilor, dar totusi am continuat sa traiesc si cu ajutorul Domnului sa ma pot bucura de viata si de ceea ce-mi ofera.


NU te lasa infrant de anxietate. Confortul psihic, stima de sine, INCREDEREA CONTEAZA FOARTE MULT. Inceteaza sa te mai simti descurajat din cauza unor presupuneri si capata increderea de sine. Incurajarea este incurajare, dar si mustrarile ar fi binevenite si imi pare rau.
Starea in care te afli este amplificata mai ales de faptul ca te-ai adaptat cu greu la societate. Desi, nu inteleg de ce. Este vorba doar de societate, fiecare persoana cu problemele ei, asa ca iti doresc mult curaj pentru reintegrare. Renunta sa citesti articolele legate si iti sugerez PENTRU UN PRIm-PAs, o iesire in aer liber cu familia. Iti doresc multa sanatate tie si copilului tau, si foarte important, credinta statornica impletita cu iubire in Dumnezeu! O seara linistita iti doresc!

Bolnav psihic nu ai cum sa fii caci cei care detin o boala de natura asta nu recunosc a fi bolnavi psihic si neaga mereu.Suferi doar de ipohondrie si de stima de sine scazuta

Nu esti grav bolnav psihic, erai grav bolnav psihic daca auzeai voci si aveai un comportament delirant.
Fie ai hipertiroidie fie ai anxietate generalizata (cu atacuri de panica) si depresie. Daca ai facut analize de sange pentru prima problema nu ramane decat a II-a.
Mergi la medicul psihiatru pentru un tratament, la cum te vad eu pe tine acum esti candidatul ideal pentru sertralina (zoloft). Probabil ca o schema cu xanax si zoloft ar merge perfect pe problemele de mai sus.
P.S: De cand ma stiu n-am vazut bolnav psihic sa recunoasca faptul ca e bolnav, de regula e internat ''cu arcanu'' si tinut in camasa de forta pana apar imbunatatiri ale starii psihice (ori nu e cazul tau)

Sincer in problemele tale de santate,noi nu suntem in masura sa ne dam cu parerea,sau sa iti punem verdictul.
Iti recomand sa mergi la un psihiatru pentru terapie,nu o spun in parere de rau sau pe ideea "o nu,esti nebun,la spitalul de nebuni ajungi" sau chestii de genul,ci pur si simplu cred ca suferi de nevroza ( nu sunt medic,dar chestile pe care le ai spus ),Se poate sa ca tu sa fi suferit o trauma psihica,sau mai multe,Iti recomand de asemenea sa citesti carti motivationale,Trebuie sa iti ridici respectul de sine,conteaza foarte mult,Se vede usor din randurile tale ca nu ai respect de sine deloc,Daca tu si sotioara ta ca certati des,de asemenea ar trebui sa vorbiti si fiti de comun acord ca amandoi sa faceti sedinte terapeutice de cuplu,Cand spui ca iti urasti copilu,nu cred ca o simti cu adevarat,e creatia ta pe pamant,el este mostenirea ta pe care o lasi.
"La scoala si la liceu am fost bataia de joc a colegilor. La munca cam acelasi lucru" Nu esti singurul care intampina probleme de genul,fiecare din noi au diferite probleme la un moment-dat,Ai fost bataia lor de joc pentru ca tu ai acceptat-o,Si nu ma refer ca trebuie sa te impui cu violenta,Vezi tu,oamenii de multe ori isi revarsa propiile lor fustrari si neajunsuri pe alti mai slabi ( Si ei aveau problemele lor,si se luau de tine sa mai uite din propia nefericire ) Ai fost bataia lor de joc,pentru ca tu ai pus la suflet ceea ce ti au zis ei,Nu trebuie sa iti pese de ce cred alti despre tine,ca indiferent ce faci si ce vei face,se vor gasi unii intotdeauna sa te critice,nu conteaza daca faci rau sau bine,ceva sau nimic,tot te vor judeca,Daca acorzi prea multa atentie parerilor altora despre tine,nu vei mai avea timp pentru tine.

-La scoala si la liceu am fost bataia de joc a colegilor. La munca cam acelasi lucru.
"Am fost mereu preocupat de faptul ca sunt prea slab" Esti slab pentru ca tu te crezi slab si inferior,tu esti cel care se eticheteaza ca "slab".
Ceea ce suntem pe dinauntru,suntem si pe dinafara,Daca tu te simti slab si neajutorat in suflet,asta vei expune,
Pai daca tu nu ai respect de sine si iti spui ca esti slab si asa,si aia etc,atunci cum cei din jurul tau vor avea o parere buna despre tine,daca tu insuti nu ai?
Imagineaza-ti pe sotia ta in momentul asta,arata cu degetul catre ea si spune in gand "Esti proasta!" Ia vezi, cate degete arati spre ea? Unul, iar celelalte 3 catre cine sunt indreptate? Da,spre tine,Cand noi ne simtim prosti,slabi etc,simtim nevoia sa aruncam aceste defecte catre cei din jurul nostru,Insa nu asa merge treaba,
Calitatile tale "rele" nu dispar incercand sa le arunci pe alti,Cu intuneric nu poti face lumina,la fel cum cu lumina nu poti face intuneric,Accepta-ti probeleme si gresilile ca sa poti sa incepi procesul de transformare,Exemplu : Nu pot face bine unei persoane,gandind rau despre ea. Ceea ce cred eu despre tine,e faptul ca tu te auto-sabotezi pe tine insusti,te concentrezi pe neajunsuri mai mult decat pe ceea ce ai ( Ai o viata,crede-ma viata e frumoasa daca stii cum sa treiesti,ai o sotioara,ai un copil,Ai poate un hobby,sport favorit,activitate care iti place etc,concentreaza-te pe astea,si nu pe ceea ce nu ai,ai spus ca ai aparut la tv,pai vezi? Incearca sa te bucuri sa te aliniezi cu lucrurile care iti plac si te fac fericit.
Ai atatea probleme,pentru ca pui accent prea mult pe ele,si uiti sa mai traiesti,Cu cat de gandesti mai mult la probleme,cu atatea vei avea mai multe,Cu cat de gandesti mai putin la ce cred alti despre tine,cu atat iti va pasa mai mult de zice cutare si cutarica despre tine.
Pretuieste viata si bucura-te de ea,nu trebuie sa porti masti si sa te prefaci ca esti fericit,Ca nu esti tu mascota nimanui,Si de ce trebuie sa te prefaci ca esti fericit,cand de fapt poti fi fericit si poti simti asta?
Copilul sa iti traiasca,fa-ti timp pentru el si pentru sotia ta,El e realizarea ta,Ea e femeia care iti va fi alaturi, ea este cea caruia i-ai cerut mana, Sunt 2 lucruri frumoase si caruia trebuie sa le dai mai multa atentie,da copii sunt plangaciosi,si poate par enervanti cateodata,nu uita,si tu ai fost la fel,si eu am fost la fel,cu totii am fost copii la un momendat,Cred ca e o mare frumseste sa vezi propia roada cum creste pe pamant,sa iti vezi copilul crescand,trebuie sa fie o senzatie frumoasa,Iubeste-ti copilul,caci e creatia ta,asa cum natura isi iubeste creatia,Fi alaturi de el si de sotia ta,Asa cum e baietelul,nu uita,e al tau,Ar trebui sa fie totul pentru tine,crede-ma baiatul va suferi mai mult de pe urma faptului ca tatal sau nu e acolo pentru el decat problemele sale medicale,Deja a trecut prim multe,asta spune cat de mult are dorinta sa traiasca,cand va fi mare,va avea nevoie de un exemplu,va avea nevoie de o mama si un tata,are nevoie de tine,el va are doar pe voi doi. Iar daca tu mergi pe ideea ca simptomele tale nu trec,ei bine nici nu vor trece,Esti foarte pesimist,ceea ce e total gresit,si acesta este unul dintre motivele care te duc spre marginea prapastiei.
Oamenii privesc lucrurile dupa cum inteleg ei si le convine lor, fara sa le pese daca perceptia lor e corecta sau gresita, Fiecare poveste are 2 "sides", cea reala si cea inventata,depinde te tine sa crezi care versiune se potriveste povestioarei,Tu care parte o crezi? Ceea in care unii iti isi bat joc de tine si incearca sa iti faca rau sau ceea in care eu iti spun ca tu ai potential mare,si poti ca sa faci totul sa stergi cu buretele,si sa fi fericit cum nai mai fost pana acum?
Cand judeci un om,inconstient judeci o parte renegata din tine,Gandeste-te la o prietenul tau cel mai bun,negresit vei gasi o calitate pozitiva pe care tu o apreciezi,si poate ca la randul tau ai insusit-o si tu,Acum gandeste-te la o persoana pe care o dispretuiesti,negresit vei gasi o calitate negativa pe care tu o dispretuiesti,sau poate chiar si tu o ai. De cele mai multe ori,oamenii refuza sa isi accepte propiile defecte,si le atribuie asupra altora decat sa si le asume.
Cred ca multe la tine se petrec la invel inconsitent,toate depresiile,sentimentele negative,si totul vin din interior.
As mai avea multe sa iti spun,exemple sa iti dau,insa nu este timp,si nici spatiul necesar.

Asadar pe final,iti doresc tot binele din lume,consulta un psihiatru pentru terapie, ai nevoie, de asemenea iti recomand cateva documentare care te vor face sa privesti lucrurile din alta perspectiva :
1) Secretul - http://documentare.rightbe.com/......lat-romana

2. Efectul Umbrei - http://documentare.rightbe.com/......dow-effect

3. Pastila sau Perceptie? (Puterea gandurilor) - http://documentare.rightbe.com/......-perceptie

4. Marele Mister http://documentare.rightbe.com/......e-apa-2006

5. Poti sa-ti vindeci viata - http://documentare.rightbe.com/......louise-hay

Iti recomand cateva carti de lectura motivationala care iti pot prinde bine mai mult decat crezi, si anume :
1) Cei sase stalpi ai increderi de sine, de Nathaniel Branden, 2) Foloses-ti mintea pentru a te imbogati de Napoleon Hill,
Cauta pe google Pera Novacovici ( Personalitate alpha ) Aboneaza-te la site-ul sau,e gratis,si asculta,citeste materialele sale.
Asculta-l pe tipu ala Levi,care ti l-a recomandat tipa de mai sus,e tare,si are dreptate in multe privinte.
Cam atat e ceea ce pot sa fac eu,si iti doresc succes in toate,n-ai nimic de pierdut daca incerci sa faci ceea ce ti-am zis, Bafta si ai grija de tine, fiindca nimeni altcineva nu o va face. Pace! :))

Nu stiu daca sunt chiar in masusa sa-mi cu parerea avand in vedere ca sunt cu mult mai mica decat tine, mai exact cu 10 ani.
Cel mai bun ajutor consider ca o sa vina din partea unu psiholog. Daca vrei cu adevarat sa fi ajutat, apeleaza la un psiholog bun. Si inainte de toate vorbeste cu sotia ta despre tot ceea ce te macina. Ea ar trebuie sa fie prima persoana careia sa ii spui ceea ce se intampla cu tine si ceea ce simti. Familia ar trebuie sa fie pentru orice om un sprijin. Umarul pe care sa fie sa plangi. Membrii familiei ar trebui sa fie singurele persoane in care sa ai incredere.
Nu trebuie sa te mai gandesti la ceea ce s-a intamplat in trecut. Da, el face parte din viata ta, dar trebuie sa fi impacat cu el si trebuie sa-l accepti asa cum e.
Trebuie sa te accepti pe tine asa cum esti gras sau slab. Crede-ma mai bine sa fi slab decat gras. Macar poti manca fara grija. Vezi si partea buna a lucrurilor, nu doar partile rele. Sunt persoana care ar vrea sa fie slabe si sa manance orice fara sa se spuna nimic. Sper exemplu: eu .
Simptonele pe care le-ai spus tu mai sus sunt exact ca ale unei colege de a mea. Este de vreun an in depresie si nu vrea sa fie ajutata sub nicio forma si asta este grav. Ma bucur insa ca tu ai cerut ajutor, chiar daca este virtual.
Sunt de acord cu tine ca nu trebuie sa ai incredere in oameni, dar asta nu inseamna ca trebuie sa fim izolati.
Timpul liber ar trebuie sa ti-l petreci cu fiul, sotia, prietenii, in parc, citind, uitandu-te la filme etc. Incearca sa faci asta. Incearca sa socializezi, dar cu o limita. Esti foarte preocupat de sanatatea ta pentru ca ai niste simptome, iar medicii de fapt nu ti-au gasit nimic. Exact asa si e si colega mea. Spune ca are diferite simptone, dar asta e de fapt doar in mintea ei. Se indoapa cu anti-depresieve si nu vrea la psiholog. Sta mereu izolata si nu se implica in nicio activitate. Nu este deloc ok asa.
Nu trebuie sa faci totul perfect pentru ca perfectiunea nu exista, dar da trebuie sa dai tot ce e mai bun din tine.
Unii oameni da sunt rai, dar mai sunt si oameni buni pe lumea asta. Putini, dar exista. Nu pune la suflet ceea ce spune lumea. Nu stiu ce fel de glume fac prietenii tai ca sa pot pune daca ar trebui sa te deranjeze sau nu, insa poate le interpretezi tu gresit sau poate chiar sunt rautacioase si in acest caz ar trebuie sa nu le dai atentie. Oamenii spun multe lucruri rele sau bune. Fiecare te vede intr-un mod diferit. Tu trebuie sa le respecti modul in care te vad, DAR deciziile si parerea ta despre tine trebuie sa nu fie influetate de ei.

Du-te la biserica. Vorbeste cu un preot. Gaseste o biserica unde preotii sunt ok, adica nu materialisti. Incearca sa treci cat mai des pe la biserica, sa te spovedesti, impartasesti. Poate te va ajuta in vreun fel. Incearca sa te inchini cand treci pe langa o biserica. Personal am intalnit persoane care nu cred in Dumnezeu. Nu stiu daca esti una dintre ele.
Oamenilor din jur trebuie sa le arati respect, iar familiei iubire. Tot ce faci trebuie sa faci pentru tine, pentru familia ta. Nu trebuie sa arati nimic nimanui. Si daca esti slab, care e problema celor din jur? Ei cu viata lor, tu cu viata ta. Toate realizarile tale trebuie sa le faci pentru tine, pentru satisfactia ta, nu a celor din jur.

Viata este dura, tu cu siguranta sti asta mai bine decat mine. La mine abia incepe. Dar trebuie sa faci fata tuturor situatiilor, pentru ca daca nu Doamne fereste sa ajungi mai rau decat esti acum. Ai o familie, un copil. Acel copil are nevoie de tine. Tu esti un exemplu pentru el. Si trebuie sa fi un exemplu bun, pozitiv. Are nevoie de atentia ta. Are nevoie sa-ti petreci timp cu el. Tu singur ai spus cum a fost mama si tatal tau. Ceva de genul vrei sa fi si tu pentru fiul tau? Nu cred ca vrei asta.
In concluzie, parerea mea este in primul rand sa conculti un psiholog bun. Apoi sa incerci sa te bucuri de lucrurile aparent marunte din viata, dar care au o mare importanta.
Multa sanatate!

Te cred ca nu stii ce ai de suferi si lucrurile in viata ta nu merg asa cum ti-ai dori.

Totusi, nu esti grav bolnav psihic. Ai niste dificultati si probleme, dar sunt mai comune decat crezi. Ti-as recomanda sa faci o psihoterapie pentru ce ne-ai descris aici, sa mergi la un psiholog.

Sanatate!

Daca nu pentru ei -atunci pentru cine muncesc? ca eu unul nu cred ca-mi mai doresc ceva, am de toate. Eu vreau doar sanatate -atat! am job, am bani, am familia. Eu vreau sa-mi vad sotia si baiatul feirciti. Dar daca nu reusesc sa-mi rezolv problema nu ma pot concentra suficient. Ies cu ei, tocmai am facut un bilet de Italia pentru o saptamana.-insa ma gandesc sa fiu sanatos sa pot merge.

Cel mai probabil este vorba de ipohondrie. Simptomele de care vorbesti chiar nu par a fi foarte grave, fizic vorbind. Mai ales daca niciun doctor si niciun tratament nu a avut rezultat este destul de clar ca nu a existat o problema reala.
Probabil simptomele sunt psihosomatice, nu somatice asa cum spunea cineva mai sus. Simptomele somatice sunt cele care au la baza o problema biologica, cele psihosomatice sunt declansate de o stare psihica. De multe ori, in momentul in care gandim ca avem o afectiune, mintea "va pacali" corpul sa faca anumite lucruri pentru a da acele simptome. Ceea ce explica brigaela mai sus este faptul ca este posibil sa crezi ca ai o problema la esofag, iar creierul tau sa provoace o crestere de eozinofile (celule albe, care apar in cazul infectiilor cronice), fara sa ai o adevarata problema in zona esofagului. De aici provine si acea esofagita, inflamarea esofagului. Starea de anxietate generala (provocata de ipohondrie) fizic poate provoca, de asemenea, probleme cu stomacul si implicit cu esofagului. Anxitatea creste ritmul cardiac si tensiune arteriala. Cand tensiunea si pulsul cresc, apar si alte probleme cu respiratia de exemplu, dar si cu stomacul, deoarece cresc aciditatea din stomac care poate provoca reflux si implicit probleme cu esofagul. Daca aveai aceasta stare si acum 10 ani este foarte posibil ca asta sa fi fost cauza diagnosticului gresit pe care l-ai primit.
Viziteaza un psiholog, psihoterapeut ori psihiatru. Ipohondria pe care o ai iti provoaca anxietate si stres. Esti foarte stresat, iar stresul imbolnaveste fizic. De aceea, nu mai astepta si viziteaza un specialist.
Stresul asta ridicat iti strica relatia cu sotia si cu copilul, pentru ca te face irascibil. De aceea, te certi cu ea, de aceea plansetele copilului, te irita.
Nu te mai axaza pe afectiunile fizice, pentru ca nu cred ca de aici porneste adevarata problema. Sper ca te-am putut ajuta. Multa sanatate!

Intr-adevar. Am facut endoscopie -si au zis ca nu am nici o problema pe esofag (banuiesc ca daca era o vedeau). Numai ca tot spre ghinionul meu -dupa ce mi-au spus ca nu am nimic m-au sunat sa ma duc din nou sa-mi ia biopsie din esofag (fara sa-mi spuna de ce). Le-am si plans la telefon. Ma gandesc zilnic ca am cancer oral, cancer de gat. Desi timp de 10 ani am avut adesea palpitatii si atacuri de panica, si la fiecare control imi gaseau hipertensiune. De cand mi-a spus acel doctor ca nu am nimic, chiar nimic n-am mai avut. O delcanasm pe moment, in momentul in care vedam doctorul. Acuma cand ma duc la doctor ma inrosesc pe gat pe fata si pe tot pieptul si ma incalzesc tot.
Sincer palpitatii nu mai am absolut deloc. Mai degraba sunt pe ganduri pierdute. Nu sunt agitat sunt asa pierdut in boala, ca si cum imi astept sfarsitul, ca un batran de 90 de ani. Numai ca il astept cu ingrijorare ca familia mea ma va pierde. si ce se vor face ei fara mine. Urmeaza sa ma duc gandela psihiatru -desi sincer inca ma gandesc ca doctorii au gresit la endoscopie ((((( si n-au vazut problema. Multumesc mult!

Brigaela -eu sunt constient de aceste lucruri. Si aud peste tot la toti prietenii ca pe primul loc le sunt copii., si sincer daca nu era el si sotia -eu cred ca eram acum la un ospiciu. Te-as intreba -esofagita cu eoszinofile nu s-ar fi vazut la endoscopie? Multumesc

Esofagita cu eozinofile nu da modificari macroscopice, vizibile cu ochiul liber. Este o boala rara care se diagnostcheaza numai pe biopsie, dar medicul trebuie sa ia biopsii. Fiind rara o suspecteaza numai la persoane care ii spun ca au probleme psihice, fiindca este strict legata de asta. daca tu nu i-ai spus medicului tot adevarul despre ipohondria si problemele tale psihice, el nu o putea suspecta si deci nu avea motive sa ia biopsii.

Nu e suficient sa le dai chestii materiale, acestea sunt foarte putin importante. Daca ai tipat o data aiurea la sotia ta e ca si cum ai tine-o nemancata un an intreg, nu mai zic de copil. mancare si acoperis ii dai unui caine, nu unui copil. unui copil ii oferi, desigur, mancare si acoperis, dar asta e doar o parte infima din datoria ta de parinte. ii dai timp, atentie, rabdare, educatie, sfaturi, iubire, respect. La fel si cu o sotie.

Probabil au vrut sa verifice rezultatele ori au crezut ca au gasit ceva. Daca ar fi fost vorba de ceva grav, in momentul in care te-ar fi chemat pentru biopsie ti-ar fi spus. Probabil pur si simplu nu au vazut nimic. Daca ai impresia ca au gresit mai verifica un alt doctor. Daca nici el nu vede nimic atunci poti fi sigur. Insa nu are rost sa verifici peste 3 doctori pentru aceeasi afectiune, mai ales daca toti ajung la acelasi rezultat.

Simplu uite fa asta pe mine ma ajuta cand am probleme.Este ca un fel de terapie pe care o faci singur. Dimineata cand te trezesti te inchini, mananci, bei o cafea(daca iti place), pe parcursul zilei incearca sa nu te mai gandesti la toate bolile pe care le ai sau ca o sa faci vreuna, nu baga in seama lumea care rade de tine (uite un sfat:cine rade de cineva inseamna ca e ofticos pe el), incearca sa iti faci prieteni noi si care te inteleg, acasa cand vii acasa incearca sa nu mai fi asa de posomorat si gandeste-te ca ai un copil, incearca sa eviti discutiile contradictorii ca sa nu te enervezi, si eu m-ai aprind din cand in cand tamaie si tamaiez casa mirosul ei ma linisteste si asa parca e mai multa fericire in casa iar atmosfera este una placuta.Si din cand in cand m-ai treci si tu la biserica macar de aprinzi o lumanare si te inchini si pleci. Funda?

Hai să purtăm o conversație.
Tu nu ești disperat,sau nu ai nici o fobie,teama ta e doar o întrebare fără răspuns.Cea mai mare problemă a ta pe care am putut să o deduc că există o barieră.O barieră a propriei tale persoane,care odată depășită,mintea ta va da de oameni pe care îi iubești.
Momentan,cum ești închis după barieră,e și normal să nu poți iubi pe cineva.
Ceea ce te ține acolo este un ceva care încă încerc să aflu,dar nu cred că va fi nevoie atăta timp căt există o metodă de a o combate.
Așa-i că uneori ai chef să te pui în pat,să te întinzi pe o parte și să nu te mai trezești? Dar nu crei nici să visezi,fiindcă dacă visezi,te vei găndi la viața ta de zi cu zi și vei avea un somn tulburat.
Cum te simți în Anglia? E o țară frumoasă,mai ales răsăritul în parcuri,e fantastic.E o țară curată,iar eu cred că ție-ți place curățenia.
Dar locul de muncă îți place? Nu ți-ar plăcea mai mult să lucrezi pe timp de noapte la un birou,dar să știi că nu îți mai pui atăt sănătatea în pericol?
Am o impresie,așa instinctivă,că ție îți place curățenia (e penibil cum sună,dar așa e) și libertatea,dar nu le poți avea,iar asta te-a adus la o ușoară frică pentru boli.
Hai să facem un test acum: imaginează-ți că ai o problemă medicală neurologică iar în căteva săptămăni puf,totul dispare,va exista o soluție.Dar găndește-te mult la asta,vezi căți ți-au scris în comentarii că problema e neurologică? Eu cred la fel asta,sunt foarte convins.
Apoi du-te la un loc cu apă,un jacuzzi,o piscină și stai ore în șir în apă în timp ce te găndești copilul tău în viitor,cum îl înveți poate să cănte,îl înscrii la diferite lecții,îl ajuți tu sau soția ta la școală...
Mănăncă și măncare nesănătoasă,du-te la un KFC sau McDonalds și mănăncă ce îți place,delectează-te,nu pățești nimic dacă faci asta doar o zi,atăt.
Fă ce-ți spun, exact cum am spus-o. Măcar încearcă, altă soluție nu ai, fii convins că ce ți-am spus e o soluție superbă. Dacă nu ai de gănd să o faci, am să te rog eu.

Multumesc mult pentru raspunsuri Brigaela. Desi esti putin "dura" si directa in explicatii -ma ajuti foarte mult. Asadar am studiat putin aceasta boala (ESOFAGITA CU EOZINOFILE) si intr-adevar ma regasesc foarte bine in simptome:
1-am ipohondrie (asta clar, mi-e firca si de moarte si de caini)
- mancarea imi trece greu prin esofag, uneori o inghit greu, alte ori inghit greu si respir greu. (aiz am simtit toata ziua jena in piept -ca o caldura)
2-am sistemul imunitar slabit avand in vedere ca am Candida, Helicobacter, Rinita etc DESI mananc sanatos, variat, la timp etc. (chiar am facut o pasiune sau mai degraba o obsesie din asta) Si in fine de mic am avut probleme, acizi la diverse mancaruri, flegme in gat si nas iarna, dureri de gat foarte frecvente., Herpes -adesea, si cand am inceput sa muncesc prima oara prin Italia (m-i se sclintea cand o glezna, cand alta)
ca sa nu mai zic de diagnosticul de Hipertensiune, si ventricol dilatat, sensibilitate mare la timpane (la cel mai mic frig ma dor) amigdale nu mai am, etc. In general cam toata viata m-am luptat cu fel si fel de simptome
4- tratamentul cu lansoprazol si domperidon nu si-a facut efectul. (ba dimpotriva au agravat anzxietatea, si mi-au adus noi simptome).
5-doctorii n-au depistat nimic vizibil la endoscopie, si nici la biopsia (prelevata din stomac)
6 Varsta (am 28 ani)
7 Analizele generale au iesit bune.
Asadar doctorii au exclus toate astea si ultima oara cand am fost mi-au spus ca nu-mi ramane decat sa beau ceai de menta ca sa-mi linisteasca eventualele spasme.
Cat despre familia mea. II IUBESC, cand am aflat ca baiatul meu are Hirschprung -am fost tare (sotia picase in depresie post -natala -si eu de la munca ma duceam direct la spital unde stateam pana aproape de ora inchiderii. Dar cand baiatul meu a avut accidentul in care a ramas cu un semn sub mandibula -pur si simplu ma tavaleam pe jos de durere sufleteasca si plangeam in casa parintilor mei.
In fiecare weekend iesim impreuna toti 3, si sub nici o forma nu o sa despart aceasta familie -pe care sincer sa fiu multa lume o apreciaza(multi prieteni imi spun ca am o familie frumoasa).
Te rog sa arunci o privire daca iti face placere si sa-mi dai o parere si tu.

https://ro-ro.facebook.com/fanaru.cezarcristian

Am 2 intrebari :
1-Daca doctorii ar suspecta pe cineva ca are esofagita cu eozinofile -ulterior diagnosticului se face o paleta intreaga de teste alergice la (lapte, cereale, oua, nuci, etc)NU? Daca eu fac direct testele alergice si n-am alergie la nici una din cele enumerate (SAU AM)- ar mai trebui sa ma duc la endoscopie sa-mi ia biopsie? (e foarte foarte rau la endoscopie si de asta zic).
2-Daca eu maine ma duc la doctorul de familie, ma programeaza pentru endoscopie cam peste 3 -4 saptamani. Ce mi-ai recomanda sa fac pana atunci? Pot lua cetirizina? imi amelioreaza? (si asa am rinita si imi daduse doctorul o prescriptie cu cetirizina pentru nas -dar am zis sa nu o iau ca si asa luam destule pentru stomac).- pot sa o iau acum pentru esofagita cu eozinofile si pentru rinita?
Multumesc!

Salut. multumesc pentru raspuns, pentru sfaturi. Intr-adevar ma ajuta aceste lucruri. Sa stii ca chiar daca in timpul saptamanii mananc numai verdeturi si fierturi -in weekend ma destind la un kfc sau mc -donalds. si chiar imi prinde bine (psihic vorbind). Material vorbind sunt ok Am rezervat bilete pentru o vacanta in Italia pe 14 mai. si sper sa ma destind bine acolo.
Cu curatenia, am fost sincer obsesiv, dar de cand m-am casatorit m-am lasat pe mana sotiei, cat face face cat nu nu -nu prea o bat la cap.Cat despre treaba cu (problema care dispare de saptamana viitoare) chiar functioneaza -cand imi imaginez ca o sa se gaseasca rezolvarea. De asta si ma stradui sa-i gasesc rezolvarea -pentru ca stiu ca o sa gasesc raspunsul pana la urma. GARANTAT.
Multumesc pentru raspuns

Sunt convinsa ca iti iubesti familia, de aceea iti si prezint situatia astfel, fiindca stiu ca pentru ei poti face multe si poti rupe lantul bolii. Nu cred ca te prefaci sau ca esti rau, dimpotriva, cred ca esti un om sensibil, cu o copilarie grea, care a dezvoltat un pic de egoism ca mod de protectie. Dar ai 28 de ani, e vremea sa renunti la traumele din copilarie si la mecanismele de protectie. Este randul tau sa demonstrezi ca esti mai bun ca parintii tai si doar de tine (si de sotia ta) depinde ca copilul vostru sa nu-si mai creeze mecanisme de aparare fiindca nu se simte iubit, apreciat sau nu primeste destula atentie si rabdare.
sa stii ca plansul si tavalitul pe jos nu sunt semne reale de suferinta, sunt mai degraba plans de mila. Dar statul tare si sustinerea neconditionata sunt, intr-adevar, semne de iubire si suferinta. E usor sa plangi, mai greu este sa te abtii si sa faci ceea ce copilul are nevoie (cum ai facut and era mic).
Eu nu am facebook si, in general, incerc sa ma tin departe de siteurile de socializare fiindca nu am timpul necesar pentru asta (uite, acum e 22.30, eu muncesc de la 7 dimineata, cu mici pauze in care am mancat, am mai stat pe TPU si am citit vreo 10 pagini si mai am macar o ora de lucru pentru maine, plus o ora optionala).
Esofagita cu eozinofile nu este neapqarat o boala alergica cum s-a crezut, marea majoritate a pacientilor nu au alergii de nici un fel si nici nu au reactii pozitive la testele la alergeni. Nu stiu alta metoda de diagnostic in afara de biopsie, dar tine cont ca eu sunt anatomopatolog, nu gastroenterolog, trebuie sa discuti asta cu medicul tau.
2. Nu cunosc tratamentul pentru esofagita cu eozinofile, oricum nu ignora nici un tratament recomandat de medic.

Cateodata un zambet de copil iti poate schimba ziua, incearca sa-ti propui sa devi fericit pentru copilul tau, daca nu poti pentru tine, daca nu viziteaza un psihiatru

Ceau, SaveTheNature.
Am citit pana la capat, pentru ca te stiu de ceva vreme de pe TPU.
Nu am sfaturi diferite de ce ti-au scris ceilalti prieteni dar simt nevoia sa-ti spun ca-mi pare rau ca treci prin asta si cand spun ca-mi pare rau, chiar imi pare rau.

In al doilea rand, am cunoscut oameni cu simptomele tale, unii dintre ei mi-s chiar foarte apropiati, ei bine, nu-i o stare irevocabila. Cu sprijin, trece. Unul singur dintre oamenii pe care i-am cunoscut continua sa manifeste de 25 de ani aceleasi stari, dar duce pe picioare de 25 de ani aceasta tulburare, avand familia ca sprijin.
Poate conteaza sa afli si de la mine ca starile prin care treci nu-s definitive si ca se pot schimba.