Te ajuta alcoolul sa maschezi depresia? Dar cocaina? Mai poți scăpa de dependenta de cocaină? Sau e imposibil? Adică doar cu centre de specializare sau se poate și fără cu ajutorul psihicului? Ce ați alege intre cele 2 daca nu ar exista altă cale? Cu antidepresivele m-am convins,sunt apa de ploaie! Pierdere de timp! Eu orice as face am sesizat că sunt condamnat la depresie așa că nu mai pot trai așa și să fiu văzut de oameni,familie așa,e o umilință, așa că o să prefer sa aleg ceva intre cele 2 că nu pot trai așa,dar asta daca continui să mă simt rău și unde voi pleca,acolo nu pot sa fiu văzut că am depresie și că sunt game over,așa că o să aleg ceva intre cele 2, rațiunea imi spune să aleg alcoolul dar eu vreau sa nu mai simt depresie deloc fiindcă m-am saturat sa îmi trăiesc așa viața,că văd că sa mă sinucid nu am curaj,nici nu știu o metoda ușoară și nedureroasa că aș face o și acum, nu mai am nimic de pierdut,nici părinți,nimic.
Știti vreo metoda,truc in care sa scapi temporar de depresie înafara de cele două mentionate de mine? Sportul,iesitul în natură nu mai funcționează la depresia mea.
Adevărul e că nici nu mă pot accepta pe mine fiind tăcut,plictisitor,că o fi de la depresie sau așa e personalitatea mea nu știu,dar nu mă pot accepta deoic așa cum sunt,și nici nu am cum fiind uneori foarte depresiv când toți sunt ok,mai ales ok cu ei. Nu înțeleg de ce sunt tăcut plictisitor mă termina psihic,sunt singurul din familie care sunt așa,studiile cu nimic nu m-au ajutat,am neamuri cu câteva clase care sunt foarte ok,că am fost foarte bun la învățătură nu mă ajută cu nimic și nu m-a ajutat vreodată,de mic sunt așa și introvertit,cred că sunt așa din cauza că se băteau parintii de fata cu mine și consumau alcool,se certau mereu,altfel nu îmi explic,mai bine nu aveam părinți de genu,îmi oare rău că i-am avut că din cauza lor sunt așa.
M-au terminat și pierderea banilor la pacanele,multi bani am pierdut și parcă am rămas traumatizat,e mult spus traumatizat dar m-au făcut praf psihic,oricum eram depresiv și când nu jucam la păcănele și mort din cauza acestei probleme.
Nu exista ceva modalitati să mă simt mai bine? Mai ales cu mine însumi? Sa mă acept așa cum sunt? Că văd că bine mă simt când am bani când nu am am atacuri de panica horror și depresia devine catastrofala, nici din pat nu mai mă pot da jos.
De ce când eram bată la învățătură nu aveam problemele astea și când am început să învăț foarte bine au apărut subit problemele astea psihice in perioada scolii generale? Acum 17 ani.

Intre a pierde ambele picioare prin amputație și depresie. ce alegi?

Și aia au motivație ai fi surprins. As alege moartea că eu îmi știu depresia și în ce hal m-a adus. As alege depresia, dar oricum îți amputează viața, mie mi-a amputat-o grav și eram un om ok.

Ai familie, copii sau oameni care depinde de tine?

Daca ar fi depins ar fi fost morti de mult! Nu pot eu să mă descurc în viață dar-mi-te sa am grija de altcineva. Nu mă deranjează că nu am părinți vreau doar sa nu mai fiu supărat mereu și lipsit total de energie. E destul că mi-am pierdut ani grei din viața și nu ii mai pot readuce la loc, e că și cum aș fi fost in coma aproape, mai ales când am început să joc la păcănele, acolo mi au murit și ultimii neuroni.

Salut îți recomand sala de forță și să te împaci cu depresia eu m-am obișnuit cu ea de ceva timp, așa că du-te la sală și lasă acolo toate lucrurile care te fac trist, dezamăgit etc.
Asta nu doar că nu te va distruge pe termen lung ba chiar te va ajuta să ai un corp lucrat.
Succes

Drogurile nu sunt niciodata raspunsul. Daca tu crezi ca ti-e distrusa viata acum, incearca drogurile si vorbim dupa aia. Ai idee cat de mica este rata de persoane care se vindeca? Oare de ce?

Nu acum, de 17 ani e distrusă.

Pai nah.Pe lângă ca ești depresiv când ești lucid, vei deveni și alcoolic sau drogat în restul timpului.
Îți dai seama câți bani cheltuiți în plus pe viciul asta în loc sa îl cheltui pe o haina în care sa te simți bine, pe o masa în oraș, pe ceva nou pentru casa ce poate și asa cu depresie cu tot sa îți de-a măcar pentru ziua respectiva un imbold și o stare de bine.

Cum sa te ajute amețeală sa scapi de depresie? E ilogic.
După ce te trezești nu tot tu ești? Nu tot în aceias situatie?

Ok, succes cu drogurile si cu cancerul.Nu poate lupta nimeni pentru tine, doar tu esti responsabil.Si pari oricum setat pe niste raspunsuri, chit ca intrebi aici.I

Iti sugerez sa pui intrebarea si pe reddit, acolo dai de mult mai multi oameni de varsta ta care sa iti ofere sfaturi relevante.
Si sa citesti experienta altora.
https://www.reddit.com/search/?q=depresie%20cronica

Dacă vrei cu adevărat să scapi de depresie. Găsește un lucru pentru care să lupți. Pentru tine e clar că nu vei face nimic, fă-o pentru altcineva. Un copil neajutorat, un bătrăn lipsit de sprijin sau orice cauză umanitară.

După atâția ani primesc și eu un răspuns atipic și interesant. Respect!

Nu ai cum sa scapi de depresie cu alcool sau alte substanțe, " fericirea aia" este pe termen scurt, când se termina o sa revină iar, deci renunta la astfel de gânduri.
Sfat?
Discuta cu un pshiholog, ok poate nu vezi rostul la asta ( cel mai probabil) un om cu ani de studii o sa știe cum sa te ia astfel încât să îți prescrie ceva.
Încearcă să petreci timp cu tine, gătește, ieși în natura, scrieți gândurile pe o foaie.
În momente de depresie și de vulnerabilitate doar tu poți sa schimbi ceva, te ai plictisit de tine? Fa altceva, schimba rutina, schimba lucrurile care nu îți plac la tine, începe de la 0.
Traumele din copilărie își spun cuvântul, din nou un pshiholog ajuta.
Nu e ok ca un copil sa crească într un mediu toxic la modul iubirea între cei doi părinți nu exista, mama sta doar pentru copil și ca nu are unde sa meargă sau gura lumii( ca asa a fost mai mereu, pana când se vor trezi toate la realitate și vor înțelege ca nu e ok).
Tatăl își descarca acele furii, tot din traume probabil moștenite sau pentru ca nu poate fi destul de bărbat încât să discute, iar copilul ( ex: tu) vezi toate aceste episoade și ramai cu aceasta povara pe umeri, în loc sa ai amintiri placute.
Cat despre banii la păcănele, este un joc vicios și rar oameni care câștigă, este doar o amăgire ca bagi acum bani, joci, și devi mai bogat peste noapte.
Ei în sine nu o sa permită sa câștigi pentru ca îți vor banii.
Banii se fac la loc, ce a fost a fost, lasă în trecut, ai învățat ceva.

Păi întrebarea ta e și răspunsul oarecum la vicii.
Alegi un viciu tocmai pentru a-ți uita soarta sau a te ancora în ceva, un refugiu care noi oamenii credem că ne salvează de la soarta noastră, când de fapt nu e așa. Un viciu ne va accentua, funny, și mai rău toate celelalte. Plus că nu știu câți ani ai tu, dar eu am crescut cu un tată alcoolic și când am vorbit cu mama despre situația lui, mi-a spus clar că situația lui, adică de fapt cauza pentru care a ajuns la psihiatru și s-a trezit cu boli psihice a fost din cauza alcoolului, de acolo mama mi-a spus "Vezi că bolile psihice sunt și genetice, dar acoolul le agravează?" De aici am înțeles multe, că alcoolul agravează tot printre care studii că distruge țesutul creierului nici nu mai e nevoie să le menționăm.
Deci dacă tu asta îți dorești, dragă om, fă lucrul ăsta, dar dacă ai auzit tot ceea ce ți-au spus TPUașii, atunci nu ar fi cazul să alegi drumul ăsta.
Însă ce să vezi, dacă alegi drumul ăsta, da, cumva e calea către sinuciderea lentă, dar sigură deci dacă tu consideri că nu mai nimic în viața asta, cine știe poate drogul/alcoolul e chiar fericirea pentru voi ăștia care nu mai aveți nimic în viața asta. Am să explic imediat și de ce. Pentru că pe moment veți simți euforie din alcool/drog ceea ce tu pe cont propriu nu vei fi capabil să simți dacă susții că ai depresie și nu reușești pentru tine să simți o ușoară formă de fericire, apoi sinuciderea că în timp acolo ajungi, deci ce poate fi mai frumos decât drumul ăsta. Adică fericire + sinucidere. Ce să zic, eu dacă n-aș ține cont de părerea umană, și de faptul că mereu trebuie să fiu "perfectă" aș alege și eu drumul ăsta, deoarece o maximă fericire nici eu nu am simțit niciodată, însă și eu am viciul meu mai mic care sunt conștientă că în timp mă va ucide. Dar îmi asum viciul și efectele lui adverse. Iar aici voiam să ajung în următorul punct. Ideea este că orice alegi, alege conștient și asumă-ți că de viața ta nu e nimeni răspunzător și că dacă mâine vei avea halucinații sau ceva mai complex din cauza alcoolului sau chiar al drogurilor, mai ales dacă vei pierde și fărâma pe care o ai azi, să nu uiți că tu ai ales drumul acela.
Aș mai da sfatul domnului DeMicUnCălător. Și la fel susținea cândva și un preot. Când suferim că am pierdut familia, prietenii iubita/iubitul, soția/soțul e clar că trebuie să nu stăruim în depresia și angoasa noastră și durerea noastră să o canalizăm către alții care suferă. Anume copiii din orfelinate, oamenii de la biserică care nu au nici ce mânca, oamenii din spitale de la Oncologie și bătrânii aruncați în azile. Dacă ne-am direcționa atenția către acele persoane, dar nu doar că le-am privi din depărtare și gata, după ne întoarcem la noi, în casa noastră și am vedea cât suferim noi în continuare, nu, ci am sta lângă ei, am vorbi cu ei, am lucra pe lângă ei, ne-am reprofila toată viață acolo, ne-am face un scop între acei oameni, ai să vezi, că depresia e nimic și tu vei fi vindecat de tot.
Cumva și psihologii susțineau ideea că uneori pentru a nu pica și a nu cădea în depresie e important să ne uităm și la cei mai de jos, nu doar la cei de mai sus. Poate și de aici depresia ta se alimentează. Dacă în loc de ăia care au 5 mașini la poartă, 3 case și familie + amant/amantă, te-ai uita la ăia care se luptă să supraviețuiască, indiferent care e povestea ta, ai vedea că povestea ta nu mai e atât de creepy.
Oricum știu că ce scriem noi pe aici sunt de prisos, pentru că în final tu vei ști ce alegi și faci cu viața ta. Așa că orice alegi fă-o asumat, atât. Și spun asta deoarece, dacă nu-ți asumi, atunci chiar vei avea o viață nașpa și vei crede mereu că altcineva e de vină pentru problemele tale, dar când iți asumi, vei știi că ești singur în Univers, că ai liberul arbitru și că tu ai ales drogurile sau alcoolul și acum le repeți la infinit din cauză că-ți fac plăcere, nu că nu știu cine ce ți-a făcut, acum mii de ani.
Eu îți urez totuși niște gânduri la smart și înțelepte, care nu prea te vor face să alegi drumul ăsta. Nu ai idee pe ce drum vrei să intri. Dar dacă dorești, ok, intră asumat pe el.
Spor în tot și succes la zile cu gânduri mai bune!