Reteta: Cidru de mere
Numar portii: 0
Ingrediente: mere frumoase, zahar
Mod de preparare: Cel mai bun cidru se obtine din mere acrisoare, dar coapte. Merele necoapte dau un cidru acru, lipsit de aroma. Merele padurete nu se folosesc singure la prepararea cidrului, ci in amestec cu alte fructe, deoarece contin mult acid si tanin. De asemenea, nu se folosesc la prepararea cidrului perele, din cauza continutului mic in acizi. Pentru a obtine un cidru superior trebuie sa alegem bine merele. Ele trebuie sa fie sanatoase, bine coapte, proaspete, sa nu fie lovite sau atacate de diverse boli (patate, mucegaite, inceput de putrezire), sa nu fie viermanoase. Merele pot fi dintr-un singur soi sau amestec de soiuri. Se prefera soiurile mai zemoase, cum sunt Renet de Champagne. Merele alese se spala bine, se zdrobesc si se scoate sucul la presa. Sucul obtinut se strecoara printr-o panza, tifon sau sita deasa de par si se pune in vasul de fermentat. Se adauga zahar dupa dorinta si in functie de gradul de coacere al merelor. La merele mai acrisoare se va adauga mai mult zahar decat la cele dulci. La un cidru de mere coapte cu un continut normal de zahar nu se mai adauga zahar. Vasul in care se pune sucul la fermentat se astupa cu un dop de fermentatie (un dop prin care se trece capatul unui furtun, iar celalalt capat se introduce intr-un borcan de apa). Fermentatia este mai puternica in primele zile, apoi scade in intensitate. Dupa ce fermentatia a incetat, cidrul se sifoneaza cu ajutorul unui furtun in alt vas, cu grija, pentru a nu tulbura drojdia de pe fundul vasului. Se astupa vasul si se lasa sa mai stea intr-un loc rece. Dupa ce fermentatia a incetat, ea totusi continua lent inca 4-6 saptamani, dupa care cidrul se trage in sticle, se astupa cu dopuri oparite si se pastreaza la rece.
SUCCES
Cidrul de mere. Se obţine prin fermentarea mustului proaspăt de mere, cu sau fără adaos de zahăr, apă şi alte substanţe. El se poate pregăti din mere de vară, mere de toamnă sau mere de iarnă, ultimele fiind cele mai bune, deoarece sânt mai bogate în zaharuri. Merele de vară şi cele de toamnă se pot zdrobi şi presa imediat după recoltare, iar cele de iarnă numai după 4-6 săptămâni de păstrare, când devin mai moi şi mai dulci. Pentru a obţine un cidru de bună calitate şi cu durată lungă de păstrare, merele trebuie să fie sănătoase(fără viermi) şi spălate în prealabil cu multă apă. Ele se zdrobesc cât mai repede, pentru a evita contactul îndelungat cu aerul, care conduce la brunificarea materiei prime şi la pierderea aromelor. Merele zdrobite se ţin în căzi 6-12 ore, pentru macerare, după care se presează cu teascul. La prima presare, din 100 kg fructe zdrobite se obţin 65-80 litri suc. Se adaugă 20-25% apă potabilă şi după 24 ore se presează din nou, rezultând circa 40 l suc din 100 kg tescovină, ceea ce corespunde cu 25 l must curat. Fermentarea începe la 15-180C şi durează 4-8 săptămâni. Când se formează spumă mai multă, cidrul se limpezeşte mai bine, pe cale naturală. După ce degajare bioxidului de carbon se reduce, iar cidrul devine limpede, se trage în alt butoi, perfect curat, lăsând puţin gol, deoarece cidrul continuă fermentarea; pe vrană se aşează un dispozitiv ce permite numai ieşirea bioxidului de carbon. După încheierea fermentării, cidrul se trece în alt butoi, care se umple până la vrană şi se astupă bine.
mihaidobre întreabă:
mihaela_7915 întreabă: