Evident.
Păcat că e unu pe aici care s-ar sinucide că n-are bani și îi e lene să meargă la munca că n-are mașină, telefon, bani de vacanta sau mai știu eu ce
Ăia fără creier sunt fericiți! Manelarzii, Fanii lu' Vulpitza șî Veorel, etc.
Cei despre care putem spune că nu au avut noroc în viață, dar au destulă materie cenușie în cutia craniană și înțeleg ce se întâmplă în jurul lor, sunt nefericiți și suferă!
Trist! Asta e Românica!
A plouat la București? La Galați aproape de Tecuci a dat câțiva picături de ploaie,,,
Cred că da. Chiar bună ideea! O să le spun unchilor şi mătuşilor mele bogate (bogaţi?) să nu-mi lase nlmic prin testament.
Da, cei care dețin nimic sunt cei mai fericiți. Nu că existența unor lucruri bune este rău, ci duce la dependență, dând valoare lucrurilor, care în schimb ne dau valoare nouă. E importantă ideea "to let go", adică să nu lăsăm obiectele să devină apartenență de viața noastră, precum inima pentru organism, și tot "inima" pentru suflet.
Însă, nu putem trăi ca înapoiații (ideologic, vorbind); și nici "să le lăsăm-n praznic să ruginească, pentru că poluează prea mult", sau să fie deteriorate de la grindină sau altceva, pentru că vor fi costuri de reparare; și nici nu ar fi ideal să le folosim la comun (în stil comunist). Trebuie realizat și practicat faptul că un autovehicul poate să ne transporte dintr-un loc în altul, și cam atât, iar mai nou se fac improvizații de a dormi, mânca, entertainment, locui într-un autovehicul, chiar și să facem duș. Dar, până la urma urmei, este doar un obiect, și nu ar trebui să le dăm prea mare importanță în viața noastră, adică un Lamborghini nu face mare diferență față de un Renault Clio, Logan, sau o mașină mai eco sau electrică, pentru că tot trebuie să respecte aceleași reguli de circulație.
Cum îmi place să spun în engleză, "Have everything, but own nothing, do not make abuse, do not be greedy, and do not hurt others"...și pe română, "Să ai de toate, dar să nu deții nimic, să nu faci abuz, să nu fii lacom, și să nu-i rănești pe alții".
Ma rog, în principal, mă refeream la "Have everything, but own nothing" / "Să ai de toate, dar să nu deții nimic", iar secundar, celelalte cerințe sunt pentru completare.
Cei care au asigurare CASCO nu-si fac griji.
Cat despre bunuri, fericirea nu vine din ele. Societatea le cere. Eu as fi multumit daca as fi trait in padure fara bunuri. Numai ca societatea te obliga sa ai aceste bunuri. Asta nu este grija mea, ci a societatii. Si daca nu mi le da, sau daca nu ma ajuta sa le am, societatea va fi judecata de Dumnezeu, pentru ca ea cere ceva nu ii pot da.
Fericirea nu sta in bunuri. Cunosc copii care au trait singuri la parinti si au avut toata viata tot ce si-au dorit; in afara de fericire. Acesti copii au acum si familie si copii; si tot nu sunt fericiti. Ba inca boli necunoscute de medici au dat peste ei. Sa-i plangi de mila cu toate bunurile lor, ca acestea nu-i ajuta deloc.
Ba inca bunurile ii desparte pe oameni. Si mai multi oameni mor zilnic in aceste bunuri decat de covid. Nu toti care pleaca cu masinile de acasa se mai si intorc acasa.
Fericirea in bunuri este ca un betiv care rade in sant, si nu stie ca daca nu se trezeste si nu se ridica de acolo va muri.
Pe de alta parte ne fac rau lipsa bunurilor existentiale.
Off-topic. Cineva ar trebui să facă ceva cu excesul de produse care stau degeaba, și nu fac nimic, și cele perisabile și expirabile (produse care au un termen de valabilitate, în special acele cu termen foarte scurt).
Părerea mea este ca, cu cât ai mai multe bunuri, cu atât ai mai multe griji/stres/responsabilități. Chiar dacă îți vin bani, nu te duci cu ei pe cealaltă lume. Și viata nu este despre asta. Cred ca e mai important sa trăiești frumos, liniștit, modest și sa faci fix ceea ce îți place.
Stateai linistita si daca aveai masina daca era asigurata.
Nu stiu cum se face dar oamenii care mimeaza fericirea si pacea pe internet mereu sunt plini de citate
Parca nici ei nu cred ce spun asa ca baga un citat si se simt mai bine.
Crezi? Mie îmi plac animalele și natura. Crezi ca am nevoie de bani pentru asta?
Mereu am preferat sa ajut un animal și nu un om, din motive evidente pe care le știe toată lumea.
Nu pot decât sa ii felicit pe cei care au renunțat la sclavie(munca pentru salarii de nimic) doar pentru a trai în ritm foarte alert, pentru a plăti facturi și rate și Poate pentru a merge în concediu 3 zile /an și au ales un trai simplu undeva ferit, la munte, în aer liber și care se descurca cu ce au.
Sper ca de la anul sa pot face și eu asta.
Fericirea, din fericire nu depinde de bunurile pe care le ai sau nu. Bunurile pot să îți producă confort, plăcere, dar nu fericire.
Depinde si de om, pana la urma... idiotii aia care fugeau pe afara sa isi protejeze masinile de chestii nu au CASCO.
Buna
Nu este neaparat adevarat. Depinde de gradul de intelepciune al fiecaruia, iar majoritatea dintre noi ajung la un nivel de maturitate - intelepciune doar trecand prin multe experiente ale vietii, si avand si putine, si multe. Doar astfel invatam despre noi, despre viata si despre ce ne face pe noi fericiti.
Da,aici in Militari, am vazut ceva grindina pe geam si mi-a dat prin gand ca poate afecta masina.
Dar m-am gandit ca daca se va indoi tabla pot merge asa cu ea, ca doar nu-i decat ceva estetic.
De cate ori patesc ceva(o paguba) ma gandesc ca asa trebuia sa se intample si sunt foarte linistit.
"acum 12 ore | Flavianadx a întrebat:
A fost mai devreme o rupere de nori in Buc"
da?!? stai asa, ma las de bautura
Cred ca am nimerit intrebarea in coltisorul filosofilor TPU
Multumesc pentru raspunsurile elaborate.
Nu sunt nici mai fericiți, nici mai puțin fericiți. Depinde de persoana, dar în general, ambii se simt la fel, pentru ca creierul lor încearcă permanent sa ajungă la o stare neutra.
Adică, nu te gândi ca dacă ești sărac, ești permanent fericit și dacă ești bogat ești permanent trist. În ambele situații în cea mai mare parte, nu simti nici fericire, nici tristețe.
Oamenii săraci au stări de fericire după lucruri mărunte, iar oamenii bogați au stări de fericire după lucruri mai semnificative.
Adică creierul tău se obișnuiește cu lucrurile bune și nu mai eliberează atât de multă dopamina cum obișnuia. Dar asta nu înseamnă neaparat că unii sunt mai avantajați decât alții.
Dacă ăla sărac e fericit când își primește salariul de 1500 lei și cel bogat e fericit când își primește salariul de 5000 euro. Niciunul dintre ei nu are acces la fericire mai des decât celalalt. Dacă unul se bucura la lucruri marunte, celalalt nu are nevoie sa se bucure la lucruri mărunte, ca se bucura la lucruri mai importante, la care primul nu are acces. Deci tot 1-1 e.
unprietenaproape întreabă: