Am mai pus întrebarea asta odată, dar poate nu am formulat-o destul de clar si de aceea si răspunsurile au fost pe măsură. Revin si încerc să fiu ceva mai specific. Deci, să presupunem că pe o navă care se deplasează cu viteză (constantă) foarte mare, apropiată de viteza luminii, se află un ceas pe care eu de pe terra am cumva posibilitatea să îl văd sau cel puţin să stiu în orice moment ce timp este indicat pe ecranul lui. Plecăm de la un moment la care ambele ceasuri, atât al meu de pe terra cât si cel de pe navă, sunt fixate pe aceeasi poziţie, să zicem ora 16:00. Când ceasul de pe terra va arăta 17:00, cel de pe navă va arăta tot ora 17:00? Da sau nu. Fără toată teoria cu sistemele de referinţă, cu relativitatea, cu "păi să vezi că depinde de cine si de unde observă" etc. Pot fi date si unele explicaţii, dar mai întâi as vrea acest răspuns simplu: da sau nu.

Nu

Da

Poti calcula exact diferenta dar pe scurt nu, ceasul de pe terra va ramane in urma celui de pe nava cu mult.

Nu, timpul se scurge mai incet cand te misti cu viteza luminii.

Raspuns: nu. Motiv: teoria relativității restrânse. Dacă vrei să ințelegi de ce, atunci trebuie să parcurgi "toata teoria cu sistemele de referință, cu relativitatea". Problema apare atunci cand spui că viteza luminii în vid este aceeași peste tot. Prin "peste tot" se intelege: măsurată din orice sistem de referință neinerțial, adica fie că o măsori de pe trotuar, fie ca o măsori din mașină.

Ceasul de pe terra va rămâne în urmă? Adică dacă pe terra va fi ora 17:00, ceasul de pe navă va arăta 17 si ceva? Nu 17 fără ceva?

Ai spus că "problema apare atunci când spui că viteza luminii în vid este aceeasi peste tot". Bun, si care e această problemă care apare atunci când spui că... Să presupunem că eu nu spun chestia asta, atunci nu mai apare nicio problemă? Depinde de ce spune fiecare?

Stai ca m-am incurcat, ala de pe nava va incetini si ala de pe terra o va lua inainte. Cu cat nu stiu ca asta trebuie calculat.

Nu poti sa te deplasezi la viteza luminii pentru ca aia nu o poti face decat scotand masa din ecuatie si pentru ca vrei sa supravietuiesti nu se poate.

Daca trec 20 de minute, cand te misti cu viteza luminii vor trece doar 10 minute, deci cu jumate mai putin!

Timpul trece mai incet cand te misti cu viteza luminii.

Exact pe exemplul tau, daca pornesti la ora 16:00, pe Terra va fi 17:00 iar pe "nava" care se misca cu viteza luminii va fi 16:30.
Desigur, cu aproximatie. Tine minte ca asta e doar teorie, n-a incercat nimeni sa-ti spuna exact.

Si presupunand prin absurd ca nu actioneaza nici o forta asupra ceasului de pe nava? Da, ar arata la fel.

Ce problema? Ce legatura are faptul ca viteza luminii in vid este aceeasi peste tot cu intrebarea lui.

Fa-ma si pe mine sa inteleg, ca nu vad legatura.

Cu cât - nu mă interesează să stiu; nici nu am dat o valoare a vitezei, am spus doar "apropiată de viteza luminii". Mă interesa doar ideea. Stii ce pare ciudat - ceasurile sunt identice, compuse din aceleasi rotiţe, arcuri etc. Ele funcţionează pur mecanic, nu au cunostinţă de teoria relativităţii, poate nici nu au auzit de Einstein Ele ar trebui să meargă la fel, indiferent că se află în cosmos, pe pământ sau în fundul mării; indiferent dacă te misti cu el sau stai pe loc. Ceasul e un obiect pur mecanic. Dar înclin să admit (pricep) si eu că răspunsul este "nu". Niste explicaţii ar fi totusi bine venite.

Vezi si tu ultimul comentariu pe care l-am dat lui RoCkKID, poate vii cu vreo explicaţie.

Raspunsul este nu. O formula ar fi Timpul de pe nava=timpul de tera/radical din (1-viteza navei ^2/viteza luminii ^2).
Fiind o fractie subunitara, timul de pe tera va fi mai mare, daca viteza navei se apropie de viteza luminii.
In principiu, timpul se scurge mai repede cu cat esti mai aproape de centrul pamantului.Acelasi principiu se aplica si in cazul planetelor in raport cu steaua in jurul careia orbiteaza.
Scriu totul din memorie. Poate ar fi trebuit sa ma documentez.
Nu ezitati sa dati eronat, daca il considerati inutil.
P.S.
In fizica, conteaza extrem de mult sistemul de referinta. In acest caz, el este este reprezentat de oamenii de pe tera. Nu garantez corectitudinea.

Timpul masurat de pe nava va fi mai mare, scuze

M-am exprimat așa crezând că nu vrei să intru in detalii. Nu "se spune", ci s-au făcut experimente care au confirmat că lumina are viteza finită oricum ai masura-o.

Prima data s-a stabilit că viteza luminii masurată din același sistem de referință inerțial în care se află și aceasta, este finită: https://ro.wikipedia.org/wiki/Viteza_luminii

Apoi, oamenii au observat fenomenul de interferență a luminii: https://ro.wikipedia.org/wiki/Interferen%C8%9B%C4%83. Acest fenomen se poate vedea în experimentul cu dublă fantă: https://www.youtube.com/watch?v=nuaHY5lj2AA, iar asta arată că lumina se comportă la fel ca o undă, cum este sunetul. Despre sunet se știa că are nevoie de aer sau de alt material prin care să se propage, așa ca oamenii și-au pus întrebarea: lumina prin ce mediu se propagă? Nu poate fi tot aerul deoarece știm că ea se propagă prin vid (contrar in cazul sunetului).

În acest moment aveam doua variante: fie lumina se propagă printr-o materie prezentă oriunde (chiar și în vid), numită eter, fie lumina nu are nevoie de un mediu prin care să se propage.

În cazul eterului aveam alte doua variante. În prima variantă, eterul interacționa cu particulele din jur și era "antrenat" de acestea. Adică dacă se afla eter într-un obiect în mișcare, atunci și eterul se mișca. La fel cum o barcă pusă pe apă se mișcă atunci când se mișcă și apa, deoarece există o interacțiune între barcă și apă.

Asta ar fi însemnat ca printr-o apă care este în mișcare, viteza luminii ar fi mai mare, deoarece și eterul, suportul pe care se propagă lumina, ar fi fost mișcat cu tot cu apă. Această ipoteză a fost invalidată. Unul din experimentele de care știu este acesta:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Experimentul_Fizeau
https://www.setthings.com/......ul-fizeau/

A doua variantă a eterului era ca acesta este fix și nu interacționează cu particulele pe care le vedem noi. Prin urmare, eterul n-ar trebui să fie afectat de mișcarea Pământului în spațiu. Dar dacă eterul era fix, ar fi însemnat că de pe Pămănt am fi avut impresia că eterul se mișcă invers sensului de mișcare al Pământului (la fel cum vezi copacii că se duc în spate când ești într-un tren care se deplasează în față). Oamenii au numit aceasta mișcare "vânt de eter" (la fel cum simți vântul în față când ești în tren). Ei bine, și această ipoteză a fost invalidată. Unul din experimentele cele mai importante a fost acesta: https://ro.wikipedia.org/wiki/Experimentul_Michelson-Morley

Astfel, nu ne rămânea decât o variantă: lumina nu avea nevoie de un mediu prin care să se propage. Apoi, a apărut următoarea problema: care este viteza luminii într-un tren care se mișcă?

În mod normal, dacă un tren se deplasează FAȚĂ DE PĂMÂNT cu 30 km/h, iar tu, fiind în tren, te deplasezi FAȚĂ DE TREN cu 5 km/h în față, atunci tu te deplasezi FAȚĂ DE PAMÂNT cu 5 + 30 = 35 km/h. Cele scrise cu litere mari se numesc sisteme de referință inerțiale în practică.

Dacă aplicăm același model pentru lumină, atunci, dacă ai o lanternă în tren, lumina se va propaga față de tren cu o viteza care poate fi măsurată: c = 3 * 10^8 m/s. Dar față de Pământ ar trebui să se deplaseze cu c + 30km/h. Ei bine, și asta a fost invalidată prin experimentele de mai înainte, care au luat în calcul toate posibilitățile de existență a luminii(cu eter sau fără).

Astfel, s-a ajuns la concluzia că viteza luminii este c, fie că e masurată din tren, fie ca e masurată de pe Pământ, ceea ce era foarte ciudat. Eu nu am auzit decât de teoria relativității să aducă o soluție acestei probleme.

Pai in primul rand, intrebarea pusa de tine nu e asa de simpla pe cat vrei.

Timpul e o idee complexa. Noi nu putem manipula timpul in sine ci doar masuratorile lui. Nu putem sa grabim trecerea timpului sau sa-l incetinim, toate astea se aplica masuratorilor asupra timpului.

Ca sa clarificam asta.

Acum, de ce timpul trece mai greu atunci cand te misti cand stai pe loc.

Nu trebuie sa te misti cu viteza luminii ca sa treaca mai repede. Chiar daca tu stai pe loc si eu trec pe langa tine, ceasul meu va functiona mai incet. Desigur, problema e pusa peste tot cu viteza luminii, deoarece la viteza aia diferentele ar fi semnificative.

Totul e in miscare cand vorbim de timp. Si tu daca stai pe loc esti in miscare prin timp.

Raspunsul la intrebarea ta initiala e "nu" si justificarea e simpl: deoarece cu cat te misti mai repede in spatiu cu atat te misti mai incet in timp.

Acum vine adevarata intrebare, de ce te misti mai incet prin timp atunci cand te misti mai repede prin spatiu?

Mai e ceva legat de asta. Daca eu ma misc la viteza luminii, eu nu percep faptul ca ma misc mai incet prin timp, ci doar cineva care sta pe loc ma poate vedea miscandu-ma mai incet prin timp.

Acum, dupa ce am inteles ca de fapt si cand stam pe loc ne miscam ( prin timp ), ce se intampla cand ne miscam cu viteza luminii?
Pai, ne miscam si prin timp si prin spatiu.

Ai auzit de explicatia acestui fenomen cu cele 2 oglinzi?
Daca nu, ea este in felul urmator:

Avem 2 farfurii sa zicem, puse fata in fata, una deasupra celeilalte. Intre ele se afla mingie de ping-pong care se izbeste cand de o farfurie cand de alta. Cred ca iti imaginezi cum se misca mingia de ping-pong de sus in jos intre cele doua farfurii. Sa zicem ca miscarea asta se petrece la interval de 1 secunda, asta ar fi trecerea secundel pe un ceas.

Daca acest sisteme format din cele 2 farfuri si mingea de ping-poing sta pe loc, totul este ok, foarte usor de inteles, dar ce se intampla sa zicem daca sistemul asta se misca la dreapta cu o viteza X?

Fa un exercitiu de imaginatie si gandeste-te cum cele 2 farfurii se misca spre dreapta.
Acum, daca tu stai pe loc si privesti chestia asta, pentru tine, mingea NU face doar 1 miscare, ci face 2 miscari: Cea de pe o farfurie pe cealalta si cea de la stanga la dreapta.

Deci cu alte cuvinte, mingea are acum de parcurs o distanta mai mare, de aia tu ca observator de la distanta vezi ca timpul trece mai incet, deoarece mingia nu se mai misca la interval de o secunda.

Sper c-ai inteles, sunt tot felul de animatii si desene pe internet cu chestia asta, poate o imagine vizuala te-ar ajuta mai mult sa intelegi. Prin scris nu e chiar asa usor de explicat...

Dacă viteza luminii în vid este aceeași indiferent de sistemul de referință inerțial, înseamnă ca mecanica clasica este fie incompletă, fie greșită. Transformările Galilei sunt cele care ne ajutau la trecerea de la un sistem de referință la altul, adică de la tren la Pământ(vezi comentariul anterior). Cum aceste transformari nu erau valide în cazul luminii, au apărut transformarile Lorentz (existau deja).

Diferența majoră dintre cele două tansformări este că în cazul lui Galilei, timpul era același oriunde(în orice sistem de referință), dar în cazul lui Lorentz, există o relație între timp, și viteza relativă dintre cele doua sisteme de referință. În cazul vitezelor mici, diferența de variație de timp este atât de mică încat se pot considera transformările Galilei, dar la viteze mari, apar cele două fenomene numite: dilatarea timpului și contracția spațiului.

Scuza-mi analfabetismul, dar chiar nu inteleg de ce am scris de 2 ori "Mingia" in loc de forma corecta "Mingea".

Multumesc, acum am inteles.

Fractia e supraunitara, scuze

Hey, n-am stiut că sunt băieţi asa de destepţi pe aici, care nu se mulţumesc doar să memoreze, ci caută chiar să înţeleagă. Mulţumesc de răspunsuri. Exact cum am vrut eu: întâi un răspuns simplu "da sau nu" si apoi câteva explicaţii. La întrebarea pe care o pusesem mai demult, mi se dăduseră niste explicaţii, dar lipsea practic răspunsul concret (da sau nu). Mi se repeta acel "i se pare": Persoanei de pe navă i se pare cumva, celei de pe terra i se pare altcumva, iar unei persoane de pe un alt corp ceresc i se pare si ei nu mai stiu ce. Răspunsurile de atunci sunt convins că au fost bune, dar, repet, o parte din vină a fost a mea, legat de felul cum am formulat întrebarea.
O parte din ce aţi scris voi aici, citisem si eu cândva, chiar si asta cu farfuriile si mingea, dar le-am tratat superficial, nu aveam atunci nici timp suficient să le aprofundez, mă simţeam si puţin depăsit si le-am lăsat în suspensie, la categoria "chestii încâlcite" sau "chestii asupra cărora voi reveni.

Nu ai nevoie de "experimente" ipotetice la viteze mari pentru a observa relativitatea, ceasurile din prezent care utilizeaza atomi de cesiu sau de strontiu pot masura timpul cu 10, pana la 16 zecimale.
Cu o astfel de precizie, s-a demonstrat deja PRACTIC ca gravitatia influenteaza timpul, (un astfel de ceas asezat pe varful unui munte va "merge"mai repede decat ceasul identic plasat la nivelul marii).
Deasemenea, s-a demonstrat (si s-a si rezolvat problema), in cazul ceasurilor de bord ai satelitilor, ceasuri care trebuiesc updatate frecvent, pentru a pastra linia temporala a celor de la sol, altfel nu se mai "inteleg" sistemele de comunicatie, transmiterea de date satelit-sol-satelit, G.P.S.-urile, etc.
Am mai discutat despre aceste lucruri, dar in acest caz particular, de ce nu consulti chiar internetul printr-un Google in directia: "ceasurile atomice si gravitatia", sau "ceasuri atomice la viteze mari"?
Sunt deja fapte.
Nu mai este nevoie sa calculezi cum se comporta un ceas la o fractiune importanta din viteza luminii sau intr-un camp gravitational puternic... daca e mult mai simplu sa vezi asta pe Pamant, mergand cu dezvoltarea ceasurilor spre s.f., din chiar o necesitate. (exemplul pe care l-am dat cu satelitii este real)

Fracţia de sub radical (v^2/c^2) este subunitară, iar fracţia per ansamblu e supraunitară. Ai dreptate.

Din punct de vedere temporal e irelevant. Ceasul fiind mecanic normal ca va arata aceeasi ora ca asa l-ai setat. Dar odata in spatiu ora aratata pe ceas e gresita, cum ora din Romania ar fi gresita in America, daca te-ai duce cu ceasul setat de aici, ca exemplu.

Dupa modul cum ai formulat intrebarea si mai ales din toate discutiile derivate de aici in postarile tale de mai sus, mi se pare evident ca dincolo de faptul ca acele explicatii din trecut la care faci referire, de altfel destul de clare din punctul meu de vedere (primite de la altii si de la mine) au fost departe de a fi suficiente ca sa te lamureasca cat de cat, aceasta noua tentativa a ta nu a adus mari modificari in categoria 'chestii incalcite' in ceea ce priveste subiectul abordat.

Ai invatat in a 12-a... intr-un sistem de referinta inertial, timpul si spatiul sunt percepute diferit si depind de starea de miscare a observatorului. Vedem asta in viata de zi cu zi peste tot.

Cu cat viteza este mai mare, cu atat timpul se va scurge mai incet, deci cand pe terra va fi ora 17, pe naveta va fi ora 17-n, n fiind diferenta de timp in functie de viteza.

Chiar acum cat timp scriam asta mi-a venit asa o chestie in cap. In spatiu nu exista aer, nu exista practic nimic, e un fel de vid. Gandindu-ma la cat de imposibil ar fi scenariul de care vorbim, totusi daca avem o naveta care poate atinge o viteza cel putin o treime din viteza luminii, avand in vedere ca naveta este lansata in spatiu unde nu exista aer, practic fara intemperii, este posibil ca naveta sa nu sufere deteriorari pe parcursul calatoriei. Ramane doar problema ca nu o sa existe suficienta energie necesara pentru atingerea vitezei luminii si nu stiu exact ce s-ar intampla cu variatia de masa...

Uneori simt si eu nevoia să stau singur faţă în faţă cu internetul, să studiez în liniste. Alteori, depinde de dispoziţie, prefer o discuţie, fie în doi, fie în colectiv. În acest din urmă caz, poţi să intervii, să pui întrebări suplimentare, să asculţi păreri etc. Fiecare din cele două cazuri are avantajele lui. La întrebarea pe care am postat-o mai demult (în esenţă aceeasi), mi s-au dat răspunsuri de genul: "Cei aflati pe Pamant ar avea impresia ca timpul trece mai incet pentru cei de pe navă". Nu contest că este adevărată chestia asta cu impresia, dar mă interesa mai mult problema concretă a celor două ceasuri.
Este un subiect fascinant. Mulţumesc de completări.

Da parca stiinta =experimente? sau e credinta?