Pentru a intelege si accepta mai bine, oamenii mereu au simtit nevoia sa le dea o infatisare si un nume tuturor obiectelor. Astfel ca majoritatea noastra il percepem(desi poate, inconstient) pe Dumnezeu(Budha, Zeus, God sau cum am mai vrea sa-l numim) ca pe un batranel simpatic, imbracat in alb, cu ochi blanzi si barba lunga. Unii oameni de asta au nevoie, sa stie ca, in cazul in care se vor ruga bunului creator, el ii va asculta si ii va ajuta; Sau, daca esti plin de credinta, poti accepta ca el mai si pedepseste(pentru ca, culmea, ne iubeste!).Asa ca e mai simplu sa accepti ca dumnezeu le stie pe toate dinainte de a se intampla, deci toate se fac dupa voia lui, decat sa percepi acest dumnezeu ca fiind energie. Pentru ca e greu de inteles si pentru ca noi sunten limitati, ignoram ceea ce nu intelegem doar pentru a gasi un scop legat de existenta noastra. Si atunci, prezent in imaginatia oamenilor e acel dumnezeu inventat tot de imaginatia lor, acel dumnezeu care nu are legatura cu rationalul dar care poate reprezenta o justificare a ceea ce suntem.
Filmul are intimparit pe fiecare cm de cliseu fiecare miscare a personajelor.Cm ala de cliseu reprezinta prezentul fiecarei secunde a filmarii.Desi a trecut filmarea secundele alea, minutele alea exista imprimate.Redate,ele sint prezente in imaginatia oamenilor, deci retine ca sint prezente. Daca intrebam creeatorii filmului stii ce vor raspunde?;-Ca atit creeatia cit si rezultatul ei se bazau pe cerintele mintii si atunci, singura deductie logica, este ca depinde cum iti traiesti viata, propriul tau film.
De fapt religia se confunda usor cu filozofia. Pina la urma intrebarea ta tine tot de religie si mai putin de filozofie.
Si pentru conformitate, dar si s-o dam in filozofeala, Dumnezeu este prezent prin oameni. El este in tine, de asta se spune ca este omniprezent. Nu l-a vazut nimeni pentru ca reprezinta dragostea si bunatate adin oameni, latura buna a oamenilor. Cam asta-i tot. Faptul ca habotnicii tin sa-l personifice si-i pun in circa facerea lumii si a universului, asta tine de legende si dorinta omului de a vedea mai mult decit in realitate. Oamenilor le place sa fabuleze. Si pentru ca fabuleaza mai multi in diverse perioade de timp, de asta apar atitea inadvertente si ramin multe lucruri inexplicabile.
La fel se nasc si supereroii din cartile de povesti sau benzile desenate. Dincolo de asta, de fabulatia habotnicilor, mai este si tagma preotimii, care foloseste lucrul asta pentru manipulare fraierilor... pentru propriile avantaje. In fond, preotimea din asta traieste. In concluzie, oamenii sint si buni si rai (exista un oarecare echilibru intre cele doua laturi), iar latura buna este considerata latura Dumnezeiasca, iar raul este latura diavoleasca. Asta mai simplist, pentru ca religia crestina se vrea mai simpla. Era mai dificil in antichitate cind oamenii erau politeisti.
Ceva real trebuie sa fie independent de imaginatia altora, daca El se regaseste doar in imaginatia umana atunci existenta Sa e limitata de imaginatia umana. Nu poate exista decat ca o parte intregului. Dar exista, intrebarea este daca ceva ce si-a inceput existenta in imaginatia umana poate sa-si dezvolte o constiinta proprie si sa incepa sa gandeasca independent de constinta umana?
Da, dar daca un film e rodul imaginativ al mintii umane chiar si fiind o reflectie a realitatii, nu e adevarat ca traind acest film, viata nu poate fi traita cu adevarat ci e doar o iluzie optica a caror elemente dispar o data cu aparitia lovituri cauzate de materie si care dor, in adevaratul sens al cuvintului?
Vizitiul întreabă: