Am uneori un sentiment(care poate pentru unii o să vi se pară straniu) când mă gândesc/meditez despre adevăr, despre religii și teorii că mi-ar plăcea să fie adevărată o anumita religie sau o anumită teorie dar apoi cuget o contradicție sau chiar o imposibilitate pe moment de ce nu ar fi adevărată religia/teoria respectivă
Gen:mi ar plăcea să fie budismul religia adevărată dar logica imi spune că reîncarnare de atata ori nu e ceva plauzibil.Mai credibil e crestinismul (DAR NU SUNT CREȘTIN) fiindcă ai o singură viață.(după care ajungi în rai sau iad).Dar și de crestinism mă îndoiesc deoarece Biblia are unele părți foarte ireale.De exemplu acela când Samson a omorât cu o falca de măgar 3000 de oameni(cred că atâtea erau, dar nu sunt sigur). Despre teorii nu pot spune că sunt total de acord cu știința fiindcă după știință nu există creator, nu există destin și inexistența asta nu poate răspunde la întrebarea de ce nu sunt altcineva. Faptul că spui că e numai întâmplător și că tot așa puteai fi oricine altcineva sau că tot așa te ai fi putut naște cu 10 ani mai înainte sau mai târziu nu o consider explicație.Stiinta nu le poate explica pe toate(părerea mea)
Tot așa la teorii mi ar plăcea să existe solipsismul.(singura explicație acestui,, mi-ai plăcea" este că unele religii sau teorii mi se par interesante).Dar aici sunt mai multe îndoieli.
Cum vi se pare acest lucru? Aveti si voi gânduri similare?
Voi în ce credeți și de ce?


P.S: Sunt agnostic

Sunt crestin ortodox, desi conceptia mea religioasa e greu de definit este un amestec de idei, cred si in karma, reincarnare, rai-iad, ingeri-demoni sialte entitati spiritualspirituale, ocult etc., in genre nu am vreo dogma si din punct de vedere conceptual tind spre deism, desi ma duc la biseica in fiecare Duminica. In ce priveste persoana lui Iisus o admir dar adevarul istoric este greu de zis, desi un lucru e cert, a existat.

"stiinta nu neaga existenta unui creator, ci neaga existenta necesitatii unui creator." - cam ciudata fraza asta, nu crezi?

Chiar nu daca o analizezi un pic. Suna contradictoriu, stiu, din cauza formularii, dar din punct de vedere logic nu este nimic gresit acolo. Ceea ce am spus prin fraza respectiva este ca niciun om de stiinta nu lucreaza pentru a dovedi ca nu exista un creator care sa fi creat big-bang-ul spre exemplu(presupun ca stii ca aceasta ipoteza circula in randul multor crestini). Sa incerce sa demonstreze asa ceva ar fi o risipa de timp pentru ca in realitate o astfel de demonstratie este aproape imposibila. In schimb, oamenii de stiinta incearca sa afle cum functioneaza tot ce ne inconjoara, cum s-a format, etc. Iar conform teoriilor si ipotezelor stiintifice actuale, procesul de formare nu necesita un creator. Dar a nu fi necesar nu este contradictoriu cu a exista.

Cand iti faci un cont pe TPU (probabil mi-am ales cel mai tampit exemplu), iti cunosti datele, stii sa folosesti calculatorul, nu este necesar sa-ti faca altcineva contul. Dar asta nu inseamna ca nu-ti poate face altcineva contul in locul tau, iar apoi sa ti-l dea spre folosinta. Logic si normal este sa-l faci tu ca doar vrei ca parola sa fie confidentiala si sa nu-ti acceseze altcineva mailul pentru confirmare. Dar nu e obligatoriu. Cam ceva de genul se aplica si cand zic ca stiinta nu neaga existenta, ci neaga necesitatea existentei. Imi cer scuze pentru exemplul dat, in acest moment nu pot veni cu exemple mai inteligente Sper ca am reusit sa explic mai bine ideea initiala totusi si ca nu am scris exagerat de mult.

Thanks! E clar acum; si face sens.

Eu cred că tu ești unul dintre acei oameni ce apreciază viața și nu îi place ideea de a avea doar una singură. Să știi că dacă budismul sau creștinismul nu te satisfac, totuși de înțeles asta, atunci poți să te gândești la alte teorii teiste pe care le poți cugeta singur. Chiar dacă vrei, din dorința ta de a îți rămâne conștiința intactă, să crezi într-o religie, asta nu schimbă cu nimic realitatea, care din punctul agnostic de vedere, nu o cunoști în întregime.
"Credo-ul zilelor noastre nu se mai începe cu conştientul "cred", nici cu scepticul "nu cred", ci cu scepticul "vreau să cred"." spunea Blaga.

Ești și gata, ce mai contează?