Ar trebui să dai o definiție a lui Dumnezeu și pe urmă să întrebi.
Eu la întrebări cu termeni vagi nu mai răspund.
Fiecare are religia lui.Desi aproape toata populatia planetei crede in dumnezeu pentru ca Iisus.Sau se mai dovedeste prin faptul ca zici ceva urat sau faci ceva urat si fix dupa aceea te inteapa ceva, te doare ceva sau te lovesti tare din ceva din niciun motiv.
Jumatate din planeta pe naiba, 2, 5 miliarde de crestini exista din 8 miliarde
Nu trebuie să crezi în ceva ce nu există sau a existat.
Crezi în ce vezi, auzi etc.
Nu te lua după alți.
Crezi în ce vrei tu
Eu nu cred!
Eu cred în mine
Credinta in Dumnezeu e o credinta oare, pentru ca nu vezi cu ochii in ceea ce crezi/ persoana care crezi ca exista. Dar iti pot sugera un mic experiment: oamenii cred in diferiti Dumnezei, Dumnezeul in care cred eu este unul care asculta rugaciunile, si face minuni. Pune-l la incercare. Roaga te sa ti dea un semn ca El exista, unul cat de mic si neinsemnat. Si o sa vezi ca el chiar exista si face minuni si in ziua de astazi precum facea in vechime, Biblia ne arate lucrarile Lui. Nu te costa nimic sa incerci. Pentru noi crestinii cel mai bun motiv este ca ne trezim in fiecare dimineata, ca Domnu ne a mai dat inca o zi. Incearca doar si o sa vezi ca el exista!
Mă gândeam la o entitate creatoare de tip deist, cu o natură necunoscută, fără niciun fel de contact cu oamenii.
Nu.Stiinta are argumente mult mai bune. Cerceteaza carti, documetare si ai sa gasesti acolo raspunsuri.
Nu ai nevoie de dovezi, ai nevoie sa-L simti si sa mergi al El.
Dumnezeu nu e o stiinta, Dumnezeu e iubire.
Ar trebui sa crezi IN TINE. Pina la proba contrarie, omul e cel mai la indemina dumnezeu. Parintii care te-au facut sunt dumnezeu. Profesorul care te formeaza (sau deformeaza) e dumnezeu (sau satan). Ala care a proiectat centrala termica care nu te lasa sa crapi de frig intr-o pestera e dumnezeu. Si tot asa. Vrei sa crezi intr-un nene barbos care vezi dom'le ne-a creat dupa chipul si asemanarea lui? Nu, nu exista motiv solid pentru asa ceva. Daca noi sintem creati dupa chipul si asemanarea lu' dumnezeu ala bun, atunci satan e ala de treaba. @Deadchef12: Uite cine ne duce de ripa de vreo doi ani si nu patesc nimic. Esti cel putin patetic cu abordarea asta.
Sper că răspunsul ăsta e o glumă, dar să presupunem că ești serios. Prietene, am înțeles care e treaba cu religiile abrahamice după ce am citit biblia de la început la sfarșit, și îți spun eu că dacă un fel de zeitate există, cu siguranță nu e Dumnezeul biblic.
Fiecare crede in ce vrea el, este fix alegerea ta si doar a ta.
Eu pe langa altele cred in mine, in fortele mele si in faptul ca la greu n-a fost nimeni in afara de mine sa ma sustina(mi-a luat mult pana sa realizez asta).
Îmi place modul tău de gandire. Tehnic, toți suntem zei într-un fel sau altul. Conștiința noastră ne face Dumnezeu într-un fel.
Și stai calm, am fost un creștin devotat, pană am citit bibliaNu mă refeream la un zeu creat de oameni ci la o inteligență de natură necunoscută care ar putea ghida Universul într-un fel sau altul.
Nici macar biblic nu se poate intampla nimic din contra inchinarea este pacat
Singura boala psihica acceptata in societate se numeste religie!
Nu este nici-o diferenta dintre a crede in acest "dumnezeu" si a crede in unicorni.
Mai exact, ce fel de semn ar putea să îmi dea că el există? O pasăre sau un fluture la balconul meu? Un vis în care vorbesc cu el? Chipul lui Iisus sau al fecioarei Maria pe peretele camerei mele? Și cum aș putea să știu că este un semn de la domnul.
Dar dacă Allah este zeul adevărat, iar eu ar trebui să îl venerez pe Allah și poate dacă fac asta Mohammed o să îmi apară în vis și va vorbi cu mine? Dacă hinduismul este religia corectă și eu ar trebui să mă rog lui Hanuman, zeul maimuță hindus. Dacă e vreo religie din antichitate, sau monstrul zburător de spaghete sau există un milion de zei dintr-un tip la care nimeni nu s-a gandit pană acum.
Și în final, de ce ar trebui să cred că Dumnezeu îmi va răspunde rugăciunii mele, și nu a unui copil înfometat din Africa, sau a oamenilor din Coreea de Nord sau Orientul Mijlociu, sau a oamenilor aflați în dezastre naturale sau catastrofe, sau a oamenilor a căror copii au murit sau s-au sinucis etc.
Adică un Dumnezeu care există doar din perspectiva de arhitect suprem.
Uite dacă vrei să știi ce înseamnă deism:https://en.wikipedia.org/wiki/Deism
Cum aș putea să îl simt mai exact, în ce formă, în ce fel etc.
Și de ce nu aș avea nevoie de dovezi, adică e un fapt acceptat nu numai în știință, dar și în filozofie și drept că orice existență trebuie dovedită, dacă nu cu explicații științifice, măcar cu exemple clare. Dacă nu ar fi așa oricine ar putea spune orice idioțenie și să se aștepte să fie luat în serios. Adică de unde știm că zeii adevărați nu sunt flying spaghetti monster sau invisible pink unicorn, sau ceainicul celest sau un pug uriaș sau o caracatiță uriașă.
Atunci să îmi explici ce este acela - un arhitect suprem-, te rog.
Arhitect suprem ar însemna simplu creatorul Universului. Chiar trebuie să îți explic ca la copii de 5 ani?
Din moment ce ai pus intrebarea, AI deja o dilema, fie ea morala, existentiala sau de alta natura.
As putea sa-ti dau zece argumente pro existentei unei... entitati general numite "Dumnezeu", si in care crede (mai mult sau mai putin), peste jumatate din populatia planetei, de la argumente Ontologice, (St. Anselm, Plating, Kurt Gödel), argumentul Rangului, (Aquinas), cel Moral, cel al Ratiunii (Lewis)... terminand cu cel mai puternic, argumentul Cosmic, teoretizat undeva in Grecia antica, expus de Aquinas si modificat de Big-Bang.
Pot sa iti dau si zece, contra.
Ti-ar rezolva problema?
Nu intru in amanuntele lor, pentru ca eu consider ca o problema de Credinta nu are nevoie de "argumente".
Este si motivul pentru care oamenii se numesc "credinciosi", si nu "stiinciosi".
Pana la urma, tot o problema de credinta este si cea intr-un fel de divinitate, inteligenta suprema, etc, cat si cea banala de exemplu, in care crezi ca un obiect daruit de cineva important (mama, tata, iubit/iubita), iti poarta noroc.
Care este "argumentul" pentru ultimul exemplu, unul care ii atinge in egala masura si pe religiosi, si pe atei, si pe nereligiosi?
Ai impresia ca o astfel de credinta (sau oricare alta), e benefica pentru tine?
Go for it!
Nu trebuie sa dai socoteala de trairile tale de nivel intim.
Eu cred ca termenul asta de,, dumnezeu" a aparut din 2 motive.
Ne stiind raspunsul la anumite intrebari legate de,, cum am aparut?",, ce rol avem" si de astea. Practiv, termennul de,, dumnezeu" este raspunsul la toate intrebarile fara raspuns, care rasa umana nu este suficient de dezvoltata ca sa le afle. P.S cred ca stii si tu cum statea treaba in trecut cu religia, erai indoctrinat si daca nu credeai erai omorat. Asa era religia noastra plina de pace si de iubire.
2. Din nevoia omului de a sti ca este mereu cineva care are grija de el si care-l sustine si care-l iubeste.
Degeaba ti-as spune daca te incapatanezi sa-ti folosesti capacitatea de a rationa. Sunt miliarde de argumente sa credem rational in Dumnezeu.
Intrebarea e foarte buna, insa din pacate trebuie sa te desumflu
CREDINTA ESTE UN DAR, adica nu conteaza ca te duci la biserica, la templu, la Buddha, etc. sau pur si simplu crezi in tine insuti, in propria soarta, in viitorul luminos, etc. sunt foarte putini oameni care SUNT IN STARE sa creada cu adevarat... si crede-ma, eu chiar am incercat si nu am reusit
Credinta nu vine din dovezi palpabile. Roaga-te, citeste Biblia.
Nu te astepta ca Dumnezeu sa-ti raspunda la rugaciuni si sa Ii vezi mana in viata ta cat timp Biblia nu ai deschis-o niciodata pentru a afla cine este Dumnezeu.
GeorgeCrow întreabă:
MadaTeIntreaba întreabă: