Mda...intradevar interesant.
Daca extrapolez putin, "artisti" suntem cu totii, caci "creator" intre "creatori" este cuvantul, sub orice forma a sa.
Sarind peste faptul ca unii au sesizat asta de cand cu: "Sa fie lumina", si s-a facut, ideea e ca unicul atribut fara limite al fiintei umane este gandul.
Nu are o fizica, nu are distante de parcurs caci e instantaneu, si cum nu suntem telepati, exprimam esenta lui prin cuvant.
Din nou, interesant eseul, dar fata de o panza datatoare de emotii, cuvantul creeaza emotii la distanta care e acum intre comunicarea prin telefoane, fata de panza incremenita undeva la stadiul de cod Morse.
Sunt curios daca cineva vine cu o "varianta" chiar mai puternica, in ceea ce priveste creativitatea...
A vrut probabil să spună că tu ai scris aici un răspuns, nu o întrebare. Un răspuns la o întrebare subînţeleasă. Aşa e?
Acum ca sa ma refer si la ce nu ai intrebat, nu e atat de important cat de bine isi exprima artistul trairile si emotiile, ci mai degraba ce emotii reuseste sa trezeasca celor carora li se adreseaza arta lui si in niciun caz scopul lui nu ar trebui sa fie acela de a-ti arata ceea ce iti doresti tu ce vezi, ci de a te face sa privesti lucrurile din alte perspective, sa iti pui intrebari si poate sa gasesti raspunsuri.
Mai pe scurt, sa te ajute sa evoluezi, nu sa te incurajeze sa te complaci in confortul si siguranta unei zone pe care poate simti nevoia sa o creezi in jurul tau, fara sa te gandesti ca in felul acesta te limitezi singur.
AvalohAlyn întreabă: