Binele si raul sunt niste conceptii relative, pe care le precepem in functie de valorile dupa care ne ghidam fiecare, binele si raul, aceste concepte nu pot exista independente una de cealalta, ele depind una de cealalta, ne raportam la bine in comparatie cu raul sau mai bine spus cu ceea ce percepem fiecare a fi bine in comparatie cu ceea ce percepem fiecare a fi rau, intrebarea mea este urmatoarea: cum ar putea exista raiul sau iadul din moment ce in rai ar fi doar bine, un bine pe care nu l-ai putea percepe pentru ca nu a-i avea un rau in acel rai pentru al compara, nu ar fi doar o stare oarecare fara a putea fi definita clar?

Raiul nu exista decit ca promisiune si ca unitate de manipulare.

Ai percepe răul/binele deoarece ai avea experienţa răului/binelui din viaţa terestră.
Dacă te-ai naşte direct in iad/rai putem spune că ar fi o stare oarecare, asta o spunem din experienţa noastră de pamânteni, dar pentru un răspuns exact trebuie să te naşti in rai/iad şi să trăieşti cu iluzia că dupa moartea din respectivu loc o să devii pământean.

Exista dreapta si stanga.Nu poate exista doar stanga sau dreapta? Intrebam doar.

@CristinaCorporista "Crede si nu cerceta" Pai ai creier sa ce? Chiar nu va inteleg pe voi asa zisii credinciosi.Tu iti dai seama ce spui acolo? Termina cu idioteniile astea si nu mai invata oamenii la rau. Vorbesti ca un preot catolic medieval.

Bebetho vezi tu, exista si masochisti pe pamantul asta, carora le place sa fie schingiuiti, exista persoane carora le place oarecum sau se complac in suferinta pentru acestia iadul tau ar fi rai pentru ei, poate unii au perceput altfel decat tine binele si raul in viata aceasta si nu la fel cum le prezinta dogmele crestine, vezi tu toti acestia si multi altii, as spune fiecare dintre noi vede binele si raul altfel, fiecare dintre noi il vede pe dumnezeu in diferite moduri, niciodata in acelasi fel, exista atatia dumnezei cati oameni exista.
Nu poti sa spui ca un om care aici a fost chinuit, la randul sau a chinuit pe altii, asta in acceptiunea ta, nu poti spune ca daca pe lumea cealalta va merge in iad acel om o sa simta vreo suferinta

Corectie, fiecare vedem binele si raul, am omis un m, am facut aceasta rectificare pentru ca nu vreau sa vad comentarii de genul: esti analfabet etc.

Bebetho, mai stiu ceva din experienta vietii, ca atunci cand suferinta te copleseste incepi sa te complaci in ea si incepe sa-ti placa, iar chinul uneori se transforma in placere, nu mai percepi suferinta ca pe ceva rau.

Binele si raul nu sunt relative. sunt concepte. si, ca orice concept, exista ca atare. adica, exista entitati ale binelui si ale raului. tot ce exista in lumea noastra materiala nu este decat manifestarea diverselor entitati care se afla in lumi nepercepute de simturile noastre. pentru multe din ele lumea noastra este campul de activitate prin care isi realizeaza evolutia. rezultatul acestor actiuni il poti vedea in jurul tau dar si in interioritatea ta. ma refer in special la suflet. in functie de influentele pe care le au asupra noastra gandurile sentimentele si faptele omului se indreapta spre anumite directii, bune sau rele. ca sa intelegi ceea ce este bine si ceea ce este rau pentru un om, trebuie sa te raportezi la evolutia lui spirituala pentru ca sensul existentei este tocmai aceasta evolutie. astfel, tot ce iti sustine evolutia spirituala intra in categoria binelui, iar tot ce este contrar ei, este rau. acelasi lucru se intampla si in lumile pe care tu le asimilezi ca rai. si acolo exista evolutie spirituala. si acolo ceva va fi bun iar altceva va fi rau dar, nu in sensul in care intalnim aici binele si raul. acolo, contradictia nu este asa de mare. pe cat urcam scara evolutiei, contrariile se estompeaza. in momentul in care ele vor dispare evolutia se opreste. nu va mai exista „nimic". dar acest nimic nu este cel pe care il intelegem noi, aici.

Ai avut vreodata o zi buna, in care toate sa iti iasa de minune, si sa te simti din cauza asta extraordinar (daca nu ai avut, iti doresc sincer sa ajungi sa ai), ca mai apoi, seara, sa urmeze "visina de pe tort", ceva superb, ceva care sa fiue incununarea intregii zile, ceva care sa te amprenteze in zilele urmatoare prin starea de bine pe care ti-a oferit-o? Problema la noi oamenii e ca vrem sa discernem in aceasta lume doar intre bine si rau, si nu ne gindim ca ar putea fi mai bine, sau mai rau, mai putin bine, sau mai putin rau. In rai ai percepe binele pentru ca ai fi mereu bine cum ai fost in acea zi, iar din cind in cind ti se mai ofera si "visina". Intr-un cuvint, vei avea comparatia intre bine si foarte bine, nu intre bine si rau. Iar daca ai citi Biblia, ai intelege ca locuitorii raiului nici nu ar sesiza asta, pentru ca problemele in omenire au inceput de cind oamenii au ajuns sa cunoasca ce e bine si ce e rau. Dar asta e alta chestie, si e o filozofie intreaga aici. Lucrurile nu se rezuma doar la bine si rau, de aici doar incep.
Si chiar crezi ca binele si raul sunt conceptii relative? De ce atunci te certi cu cineva care iti face o nedreptate? Pentru ca sti clar ce e drept, ce e bine, si ti neaparat ca acel bine sa fie infaptuit. Altfel, daca totul ar fi relativ, nu ai mai avea nici un motiv de cearta, pentru ca ai realiza ca dreptatea ta e ceva relativ, pentru care nu merita sa te lupti (sa te certi). Dar noi credem cu atita putere in bine si rau ca standarde morale (desi nu vrem sa recunoastem!) incit sintem gata oricind sa ne certam cu cineva pentru ceea ce credem a fi bine, a fi drept. De unde aceasta pornire daca totul e relativ?

'' Drept răspuns, Isus le-a zis: "Vă rătăciţi! Pentru ca nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea Lui Dumnezeu.'' Matei 22:29.

'' Caci Împaratia Lui Dumnezeu nu este mâncare si băutură, ci neprihanire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt.'' Romani 14:17

Hai că mi-a fost dor de întrebările tale.

Hmm, acestea sunt prezentate în antiteză în viaţa asta a noastră, de zi cu zi. Avem nevoie de o concepţie pentru a o compara cu cealaltă, iar astfel putem să înţelegem clar ce înseamnă "bine" sau "rău" în funcţie de întâmplarea sau de momentul în care ne aflăm. Deci, ele sunt dependente una de cealaltă.
Dacă ar exista doar Rai, nu ar mai exista o etică, totul ar fi normal, constant, pentru că şi Raiul ar fi considerat la fel. Nu ai putea să ajungi în altă parte - conform Bibliei, desigur - pentru că nu ai avea cunoştinţă de ceva care să fie opusul binelui, nu ai avea cunoştinţă de rău, care eu consider că este un fel de ramificaţie sau o negare a binelui,un element de sine stătător.
În Rai există doar acel presupus bine, - pe care nu am putea să-l numim aşa dacă nu am avea cunoştinţă de Iad, adică de presupusul rău - dar asta ar fi normalitatea deloc flexibilă, care să cuprindă absolut tot. Nu ai putea să-l defineşti şi nu ai putea percepe ceea ce reprezintă el în esenţă din cauză că nu l-ai putea compara.
Iadul, răul a fost creat expre pentru a se putea defini binele, respectiv Raiul. Nu ar exista o noţiune fără cealaltă, deoarece nu ai avea termn de comparaţie.
Dacă n-am şti de existenţă răului, nu ne-am putea imagina lipsa binelui, sau opusul binelui. Nu am putea simţi lipsa lui din moment ce nu am avea cunoştinţă de această lipsă.
Ne este frică de rău, întuneric, Iad, doarece avem cunoştinţă faţă de bine, lumină, Rai. Omul îşi alege aceste concepţii, alege lumina, căldura, Raiul ca să fie în concordanţă cu instinctele lui de supravieţuire. Omul va alege ceea ce îi face viaţa mai uşoară, iar el consideră că tot ceea ce - hmm - te încrucă este neaparat şi un defect. Asta este o concepţie absolut stupidă.
Nu putem să ne apucăm acum să încercăm să le definim în totalitate. Am epuiya toate teorile şi tot nu am cădea de acord. şi am ajunge la marea dilema filosofică :"Ce-a fost primul, oul sau gaina?"

Anyway, bănuiesc că în tot ceea ce am scris ţi-am dat dreptate
Dacă nu, atunci o spun pe scrut şi concis. Da, binele/răul, dacă ar există separat, ar repreyenta ceva oarecare, normal, constant şi de sine stătător, fără a putea da o definişie clară, nici măcar nu cred că ai putea să defineşti, dar whatever.

P.S. Intunecimea Sa Scaraoţchi vs Luminăţia Sa Tvoreţ

Anonym si cristi202, in zilele noastre exista teroristi, ei omoara oameni in numele credintei lor, acest lucru este bun in acceptiunea lor, astfel dovedindu-si oarecum iubirea fata de zeii lor, in acceptiunea altora acest lucru nu este bun, deci binele si raul sunt relative, nu exista un bine general valabil si un rau general valabil.

Din ultimele raspunsuri trag concluzia ca nu atat credinta in dumnezeu te duce la rai sau daca nu crezi, in iad. Pana la urma faptele tale din viata ar trebui sa condteze, indiferent de confsiunea religioasa, as spune ca o parte din acele dogme te-ar ajuta sa ajungi intr-un rai, daca el exista, insa aceleasi lucruri pot fi spuse si despre alte religii, pentru ca si celelalte religii au ca scop mantuirea sau macar speranta unei vieti mai bune dupa ce mori.

''in zilele noastre exista teroristi, ei omoara oameni in numele credintei lor, acest lucru este bun in acceptiunea lor, astfel dovedindu-si oarecum iubirea fata de zeii lor, in acceptiunea altora acest lucru nu este bun, deci binele si raul sunt relative, nu exista un bine general valabil si un rau general valabil. ''

Nu, tata. De cele mai multe ori, motivele devin doar niste scuze jalnice care au menirea de a justifica un comportament deplasat. Nu credinta in binele lor ii face pe teroristi sa arunce bombe (apropo, vad ca tu te-ai referit la teroristii aia mainstream care ne sunt aruncati in fata de Pentagon si Casa Alba, dar stai linistit, ca adevaratii teroristi sunt in alta parte), ci ura, rautatea si sociopatia din ei. Restul sunt doar pretexte.
Fiecare are acest simt dezvoltat si stie sa faca deosebirea dintre Bine si Rau. Asta daca nu esti psihopat, dar si atunci valorile tale sunt luate din societate, chiar daca nu le intelegi. Conceptul asta de relativitate absoluta (antiteza intentionata) e doar pentru a da tuturor sansa de a avea dreptate si increderea ca o au. Toata lumea are dreptate, nimeni nu greseste, fiecare face cum crede ca e bine etc. Dar chiar si asa, in majoritatea cazurilor cand alegem raul, il alegem cu buna stiinta, cunoscandu-l ca fiind rau.

Cunoasterea lui Dumnezeu, pentru ca de fapt la asta se refera intrebarea ta, nu se poate face rational, ci prin iubirea din inima fiecaruia, deci prin suflet. Ca sa n-o mai lungesc, de acord cu @CristinaCorporatista, blagoslovita cu 4 voturi stupid, din pacate.

Chelstone:
De ce aduci ca argument un lucru care rezulta dintr-o deformare? Daca vei creste un copil de mic, si ii vei spune ca cee e bine e rau de fapt, e normal ca el sa creada ca ce e bine e rau si ce e rau e bine, pentru ca asa a fost format. Insa doar el vede asa lucrurile, este o stare deformata a lucrurilor pentru el. Dar asta nu inseamna ca binele si raul sunt relative. Nu poti spune ca binele si raul e relativ pentru ca au fost persoane care stiau clar ce e bine si ce e rau, dar au mers la vreo secta si au facut lucruri greu de imaginat lucruri urite, crezind ca asa e bine, chiar si daca au trebuit sa se sinucida. Aici poti vorbi doar de manipulare. Nu mi-ai raspuns insa la argumentul pe care eu l-am adus: cearta. De ce ne certam daca stim ca adevarul, dreptatea, binele e ceva relativ. Daca adevarul pentru care ma cert e relativ, azi e intr-un fel, miine in alt fel, merita sa te certi pentru el? Desigur ca nu! Si asta pentru ca nu sti nimic sigur in acest caz cu privire la acel adevar. Dar te certi, si inca urit de tot, tocmai pentru ca crezi in adincul tau intr-un standard, care defineste clar ce este bine si ce esta rau. Desigur ca pot fi diferente intre opinii, insa in general lucrurile sunt f asemanatoare. De exemplu, poti crede ca poti avea doar o femeie de sotie, sau, ca musulmanii, poti crede ca poti avea mai multe sotii, si da, este o diferenta. Dar asemanarea consta in faptul ca toti oamenii sunt de acord ca nu poti avea chiar orice femeie, ca nu poti sa iti permiti orice cu orice femeie. Stim cum sunt catalogati acest fel de oameni. Deci la ce te vei uita, la diferente, care pot fi cauzate de educatie, cultura (in cazul teroristilor ar trebui sa ti seama de acest aspect caci la ei la musulmani viata e mult mai dura si viata unei persoane sau mai multe nu are aceeasi valoare ca la noi, carora crestinismul a dat o valoare incomensurabila vietii unui om), anturaj, sau alte asemenea chestii, sau la asemanarea dintre ceea ce cred oamenii cu privire la bine si rau (chiar si teroristii stiu ca nu e bine sa omori chiar pe oricine)

Nu exista. Ce ai spus tu e cat se poate de corect. Binele si raul sunt doua forte egale, care se completeaza una pe alta.
Nu poti avea lumina fara intuneric.

BINELE si RAUL sunt concepte relative - sunt fațetele aceleiași medalii. Insă mai putini realizeaza ca tendința NATURALA a INDIVIDULUI UMAN e să aleagă RAUL: inselam, furam (daca e cazul) si mintim, etc - ne descurcam (sic!). Prevaleaza LEGEA JUNGLEI pentru cei mai multi din noi. Evident, ne raportam la BINELE INDIVIDUAL, comparativ cu ceea ce percepem fiecare, a fi RAU. (...) Sunt deopotrivă, STĂRI POTENȚIALE ale unei energii mult mediatizate: KUNDALINI! (...)
Iar "actualizarea" fiecăreia din ele generează un FLUX de ENERGIE - cam la fel precum ia naștere si electricitatea. Este un FLUX de ENERGIE ALTERNATIV: BINELE se poate transforma în RĂU, iar RĂUL, transforma în BINE. (...)

O intrebare realmente, pertinenta. (y) Iti raspund curand - felicitari!