Bună! A citit cineva carea „Actele martirice - PSB vol. 11"? M-ar interesa dacă se vorbește despre cum este văzută moartea/moartea martirică din perspectiva păgânilor.
Sau dacă aveti alte cărți care mi-ar putea fi utile cercetării despre privirea comparativă a actului martiric, dpdv al creștinismului si al păgânismului, mi-ar prinde bine o mână de ajutor.

Mersii

Am citit-o eu, din curiozitate pentru intrebarea ta.
O poti face si tu, exista varianta pdf.

In timp ce actele violente ale martirilor lui Allah, (musulmanii aflati in "Casa Razboiului") sunt privite de restul oamenilor ca fiind reprobabile, (chiar si de catre musulmanii aflati in "Casa Pacii"), in cazul martirilor crestini din lucrarea mentionata de tine lucrurile stau diferit, in sensul in care martirii crestini erau priviti diferit de catre paganii vremii.
In general, autoritatile romane cereau intoarcerea crestinilor la credinta in zei, iar cetatenilor le era mila, altii erau iritati de curajul crestinilor si ii huiduiau, altii se temeau de ei, etc.
La martiriul Sfantului Policarp de la Smirna, 28 feb. 155, paganii nu au vrut sa dea trupul ars al lui Policarp crestinilor, pe motiv: "ca nu cumva crestinii, parasindu-l pe cel rastignit, (Hristos), sa inceapa a se inchina acestuia (lui Policarp)" [pag. 21]
Martirului Irineu din Sirmium (6 apr. 304 ) i s-a cerut de catre guvernatorul Pannoniei sa renunte la crestinism si sa aduca jertfa zeilor, astfel scapa cu viata. (pag. 219)
Idem, Sfantului Euplius i s-a cerut intoarcerea la politeism de catre guvernatorul Siciliei, Calvisianus. (pag. 231). etc
Trebuie sa intelegi ca cetatenii Romei acelei perioade aveau un dispret pentru viata care nu se poate compara cu ce gandeste despre viata un om al zilelor noastre...
Daca romanii de atunci se temeau de raspandirea crestinismului, crestinii de azi, se tem de fanatismul martirilor lui Allah.