Sa ai in memorie multe informatii nu te ajuta la nimic, in sine. Intelegerea unor mecanisme de functionare a lucrurilor din jurul nostru, fie ele realitati fizice, sociale sau psihice iti dezvolta gandirea si te face sa poti intelege astfel de mecanisme din ce in ce mai complexe. Iar cu intelegerea si explicarea acestor mecanisme se ocupa stiinta moderna, in ansamblul ei. Odata ce aprofundezi o stiinta, ajungi sa detii si in memorie date cu care ai lucrat mai mult, pe care le-ai folosit la tot pasul, dar majoritatea datelor va trebui sa le cauti in lucrari de referinta, de cate ori ai nevoie de ele. Deasemenea, pe masura ce avansezi intr-o stiinta, ajungi sa ai si nevoie ca o parte din date sa le accesesi direct din memoria proprie, dar asta e o joaca de copii, pe langa celelalte cerinte ale stiintei. Vreau sa precizez ca este indicat ca principalul efort sa mearga in directia UNEI stiinte, asta ca sa poti aprofunda cel putin o metoda stiintifica. Daca vrei, cere-mi lamuriri in continuare in chestiunea asta, caci mi se pare foarte interesanta.
Salut.Se zice că informația înseamnă putere și deci o persoana informată ar fi una puternica.Dar chiar și așa, mie personal nu îmi place să am capul plin cu tot felul de chestii, incerc să mă concentrez doar pe lucrurile care îmi plac.Succes!
Pai daca te informezi, din start devii mai inteligent si creezi o impresie placuta persoanelor cu care interactionezi.
Deci cu timpul o sa ai si o exprimare mult mai corecta datorata cititului, ti se deschid drumuri noi, devii mai rapid si mai matur in gandire si multe alte avantaje.
Nu contează doar sa înmagazinezi informații ci sa știi și sa faci unele conexiuni între ele, asta te face sa Reții mai ușor și sa ai o minte agera.
Un mare filozof spunea degeaba ai informati multe daca nu te poti folosi de ele, ca o albina culege informatile de care ai nevoie din mai multe parti, poti fi informati false, eronate, asa ca e important sa le culegem din mai multe surse nu sa dam credit doar unei surse, e important sa intelegi metoda stiintifica
Procesul cunoașterii științifice[modificare | modificare sursă]
Acesta este un model ideal (în unele științe numai o parte din pașii de mai jos pot fi parcurși și deseori cunoștințele sunt dobândite în alt mod, inclusiv prin hazard):
Observarea și măsurarea fenomenelor
Acumularea și ordonarea materialului
Crearea de ipoteze și modele, prognoze, stabilirea nivelului de importanță
Testarea ipotezelor modelului prin experimente, teste, încercări
Confirmarea sau infirmarea ipotezelor
Publicarea rezultatelor, pentru ca acestea să poată fi validate de alții
Modificarea, dezvoltarea sau invalidarea modelului, în funcție de rezultatul testelor și de opiniile criticilor
În cazul confirmării, dezvoltarea unei teorii, care trebuie însă să îndeplinească anumite criterii
Atât timp cât teoria nu este falsificată, poate să fie considerată cunostință științifică
Nu. Gresit. Informatia nu inseamna putere; CUNOASTEREA este putere! Una este sa detii informatii, alta este sa cunosti o chestiune, cunoasterea presupune intelegere.
emipenet întreabă: