Daca ai dragoste, poti sa ierti indiferent de cate ori este nevoie.Vezi ca pe cei pe care ii iubim, ii si iertam mult mai usor? Dragostea te ridica la un nivel mai inalt de intelegere, ea iti da puterea necesara ca sa poti ierta. Dumnezeu ne spune ca trebuie sa iertam chiar daca cineva ne-ar gresi de 70 de ori cate 7.Asta este simbolic, ca sa intelegem cat de mult trebuie sa iertam.
Limita iertarii este la granita importantei si a nepasarii. Poti ierta o persoana doar in momentul in care nu-ti mai pasa nici de raul pe care ti-l poate produce dar nici de bine. Daca se "prinde"iertarea ar trebui sa constituie o reala jignire.
Bună!
Adevărat,capacitatea de a ierta se uzează însă nu se termină niciodată.Nu numai că nu are limită dar nu are nici „cantitate". Iertarea este una din ele mai valoroase elemnte ale omului. Fără iertare...ar mai exista prietenie? Dar dragoste? În unele cazuri,multe relții de acest gen se caracterizează prin iertare și se bazează pe ea! Iertarea este și ea ceva pur...Dar oare toți o facem? Ea există, în fiecare din noi trebuie doar să știi să o folosești asta după ce „o găsești".Nu e ascunsă.nu e nici invizibilă, e mai la suprafață decât credem dar trebuie găsită.Se uzează doar într-un singur mod:acela că poți ierta de 100 de ori într-o zi dar cu timpul ierți mai rar dar tot ierți.E infinită! Există peste tot, trebuie doar să îți dai seama.
Sper că te-am ajutat
Iertarea nu vine singura. Fiecare sentiment este impins de altul. Intradevar iubirea te face sa fii puternic insa te poate si distruge. Acest lucru este influentat de naivitate si teama. Naivitate atunci cand nu iti dai seama ca mai ranit de atat nu poti fi. Devii un robot plin de sentimente care se ruginesc. Teama din cauza ca nu vrei sa pierzi ce ai, decizi sa ierti insa sa fii ranit si mai mult. Iertarea are limite pentru fiecare persoana. Insa nu ar trebui sa o folosesti de prea multe ori la o singura persoana. Iertarea ar trebui sa fie urmata de intelepciune si de o gandire logica, insa este urmata de sentimente idealiste ceea ce nu prea ne ajuta, deoarece exact cand am putea sa atingem cu degetul un nor simtim ca ne prabusim in al 4-lea strat de sub pamant.
Nu este o consumabila dar poti sa iti impui singur anumite limite cand esti satul de toti care fac prostii in jurul tau (si esti satul sa tot ierti ). Dar o limita care sa apara asa dintr-o data nu exista.
Oricate prostii si lucruri rele faci pe tine tot timpu o sa te ieriti (chiar daca este mai greu si dureaza o vreme lunga), asa ca nu are cum sa existe o limita.
Degeam ziceam cateodata "nu o sa ma iert pentu ce am facut" pana la urma tot ajungem sa ne impac cu ideea la ce am facut si sa ne iertam.
Cand cineva tot greseste fata de noi si nu mia vrem sa il/o iertam o sa stam asa cateva zile/saptamani/luni/ani, dar pana la urma tot ajungem sa iertam persoana respectiva. Asa ca trecem uneori si peste limitele care ni le impunem chiar noi.
La oameni exista o limita.la fistecare dupa puteri.la Dumnezeu e nelimitata.in cazul tau darwin sau big-bangul.la crestini avem o limita,dar nu cred ca e chiar o limita, fiindca este scris; eu nu spun sa iertati de sapte ori, ci de saptezeci de ori cate sapte.deci la matematica de atunci putem sa spunem ca nu trebuie sa obosim in aface binele niciodata,iar daca iertarea totala,este atributul Dumnezeirii,se cheama ca iertand, tindem si noi sa urcam spiritual, treptele sfantului simeon scararul catre...ma rog, sus pe scara.da e greu.la voi in sus spre galaxii, sau gauri de vierme, la fistecare dupa caz.
Daca tii la o persoana foarte mult o poti ierta lainfinit dar totul are o limita, pana la urma va trebui sai spunem o data si o data ca nu mai putem continua asa, prin urmare da se uzeaza, da este consumabila si da exista.:X
Iertarea adevarata, pura, care nu este echivalentul uitarii dar al acceptarii absolute a ce te inconjoara, vine din interiorul nostru, din abisurile noastre necunoscute, care raman intacte pe tot parcursul vietii. Cel ce stie sa atinga acest abis, adica cel ce invata sa ierte, niciodata nu va uita cata pace si echilibru in suflet aduce iertarea adevarata, niciodata nu va renunta la asta si, cred eu, toata viata va prefera sa traiasca cu linistea acceptarii decat cu agonia negativismului. Nu exista limite acolo, unde e natural. Cel ce insa se sforteaza sa ierte sau, cel putin, se sforteaza sa creada ca a iertat, se minte pe sine insusi, iar asta nu poate dura vesnic. Pana la urma isi demascheaza adevaratele sentimente si asta si este limita...
Daca este persoana pe care o iubesti o vei ierta de cateva ori dar daca tot continua sa greseasca ajungi sa te saturi.Da, limita iertarii exista! Eu m-am saturat sa il tot iert pe iubitul meu. Cand nu e langa mine mereu cauta pe alta! Ajunge! Daca nu ma iubesti indeajuns la revedere.
@Ema tu zici ca ii iertam mult mai usor pe cei pe care ii iubim. ok
Daca o ruda apropiata ar fi incercat sa te omoare ai ierta-o?
Daca altcineva te-ar fi agresat atat psihic cat si fizic ai ierta-o?
E usor sa dam sfaturi si sa vorbim, dar daca am fi putin subiectivi, nu numai obictivi, ca asa e usor sa ne dam cu parerea
Poate fi consumabila, dar nu neaparat si terminabila. Nu stiu care-i limita iertarii, pentru simplul fapt ca, deocamdata, nu am "obosit" sa iert. Acuma, depinde si de faptele care invoca iertarea. Nu poti ierta un criminal, un hot sau un violator, ca, automat il incurajezi sa recurga la aceleasi atitudini. In schimb, poti ierta greselile minore, cum ar fi: o vorba spusa la nervi, betie sau fortata de imprejurimi. Cred ca iertarea ar trebui sa existe pana in momentul in care fapta incepe sa se repete.
Nu se mai numeste iertare atunci cand zici ca are o limita. Este doar o scuza cu care te lauzi in fata altora dovedind inima ta "mare". Spune-mi, daca Dumnezeu ti-a dat iertare si iertarea ar fi o fiinta care ar trebui folosita de fiecare data cand este nevoie de ea, iar tu nu ai folosi-o...n-ai jigni-o? Si atunci s-ar mai numi iertare ceea ce faci tu?!
Imi e greu sa trec peste ceea ce face celalalt fiindca ceea ce face este. Am un prieten care m-a dezamagit teribil de tare si n-a fost alaturi de mine cand am avut nevoie de el. Acum vezi, simt o prapastie uriasa intre noi, asa ca nu mai pot sa fiu vulnerabila si libera in fata lui. Eu cred ca nici macar nu putem ierta fiindca nu putem uita.
Lluvia
Draga mea
Crede-ma ca m-am luptat multa vreme cu neiertarea.Si din aceasta cauza chiar m-am imbolnavit.Am inceput sa sufar cu inima,cu tensiunea,si mi se parea nedrept ca tot eu sunt aia ce trebuia sa sufar.Dar cu timpul am inceput sa inteleg ca si Dumnezeu ma iarta pe mine neconditionat,si cum spunem in rugaciunea,,Tatal nostru:Si ne iarta noua precum si noi iertam gresitilor nostri,,Am cerut ajutorul lui Dumnezeu si El m-a ajutat sa pot sa iert si de atunci, ma simt mult mai bine. Este greu, dar nu imposibil.
Nu, iertarea nu are limite pentru ca prin iertare iti dovedesti iubirea
Doar prin iertare putem merge mai departe... daca ne pedepsim la nesfarsit pentru ceea ce am facut candva ramanem blocati in timp. Trebuie sa gasim forta sa dam alte raspunsuri la aceleasi intrebari. Sa ierti inseamna sa traiesti, sa ierti e mai mult decat sa-i ierti pe cei de langa tine, inseamna a intelege ca nu suntem vinovati pentru neputintele celorlalti si ca noi suntem cei care in loc sa judecam putem face ca totul sa se schimbe...Sa ierti inseamna sa lasi in trecut ceea ce tine de trecut, inseamna sa te impaci cu suferinta traita, s`o depasesti si s`o lasi acolo unde este ea. Sa inchizi o usa pentru a deschide alta noua, sa lasi viata sa continue, sa ierti inseamna sa-ti depasesti toate limitele. sa-i ierti pe ceilalti si sa te ierti pe tine inseamna sa renunti la ancora ce te tine in loc, sa te eliberezi. Abia atunci, putem, in sfarsit, sa mergem mai departe, sa fim liberi, sa TRAIM
Capacitatea de iartare este infinita. Poti oferi iertarea ta oricui daca ti la persoana respectiva. Atata timp cat exista iubire si credinta vei putea sa ierti chiar si o greseala care pe moment ti s-a parut de neiertat.
Buna dimi a gresi si a ierta, sunt doua lucruri firesti, nu se "uzeaza" si nu este consumabila iertarea, dar totul are o limita, nu cred ca poti ierta o persoana la nesfarsit, care iti greseste mereu, apoi merge pe acel principiu: eee lasa ca ma iarta...ierti fiecare persoana imparte, iar daca durerea pricinuita de acea persoana care a gresit merita sa fie iertata, il ierti dar nu il poti ierta daca greseala se repeta, atunci da, iertarea este consumabila...cred ca din toate punctele de vedere exista o limita, deasfel si noi avem limite nu?, nu stiu in ce masura te va satisface acest raspuns, dar eu iti doresc o zi cat mai placuta
Parerea mea e ca fiecare are o capacitate de iertare. Sa te luam pe tine ca exemplu. Face cineva o greseala, il ierti, face iarasi greseala, il ierti, face iarasi greseala il ierti. Dar doar nu cred ca o sa-l ierti la infinit. Capacitatea de a ierta depinde de cat de rabdatori suntem si de cat de mare e greseala si de cat de apropiata ne e persoana. Daca e o persoana iubita, mama, tata, sotia, sora, fratele etc... ierti mai usor. Daca e un amic cu care nu esti foarte apropiat o sa-l ierti mai greu. Acesta este punctul meu de vedere. Personal nu sunt de acord cu iertarea infinita, deoarece nici un om nu cred ca poate ierta la infinit.
Parerea mea e ca fiecare are o capacitate de iertare. Sa te luam pe tine ca exemplu. Face cineva o greseala, il ierti, face iarasi greseala, il ierti, face iarasi greseala il ierti. Dar doar nu cred ca o sa-l ierti la infinit. Capacitatea de a ierta depinde de cat de rabdatori suntem si de cat de mare e greseala si de cat de apropiata ne e persoana. Daca e o persoana iubita, mama, tata, sotia, sora, fratele etc... ierti mai usor. Daca e un amic cu care nu esti foarte apropiat o sa-l ierti mai greu. Acesta este punctul meu de vedere. Personal nu sunt de acord cu iertarea infinita, deoarece nici un om nu cred ca poate ierta la infinit acelasi lucru.
Da este consumabila pentru unele persoane si fiecare dintre noi avem o limita
sper ca te-am putut ajuta:*
Nu cred ca exista limita la aceasta insusire umana; doar sunt sigura ca tine de "decorarea interioara" a fiecaruia dintre noi!
dar ce ti s-a intamplat asa de grav incat iti pui asemenea intrebari?
Capacitatea de a ierta se uzeaza cand nu poti suporta tu insati lucrul pe care trebuie sa-l ierti, asta fiind limita, si nu e consumabila/nu se poate uza, atata timp cat vrei sa nu se uzeze.
Iertarea reprezinta o slabiciune umana exploatata la maxim de cei care gresesc...Pe de alta parte, e ceva care ne defineste, fara de care nu putem trai, fara de care nu putem exista ca specie, fara de care nu putem evolua. Cu totii gresim si avem nevoie de iertare in permanenta, aceasta fiind rezultatul a mii de ani de cugetari, de-a lungul istoriei noastre evolutioniste. Nu am reusit inca sa ne cunoatem, in totalitate, adevaratul potential emotional, insa suntem pe drumul cel bun. Mai avem multe de simtit...