Care este deosebirea intre Fericire si Placere(hedonism)?
Am senzatia ca inca nu am priceput, deseori confundandu-le!

FERICÍRE, fericiri, s. f. Stare de mulțumire sufletească intensă și deplină (DEX)

PLĂCÉRE, plăceri, s. f stare afectivă fundamentală, determinată de satisfacerea unor tendințe, a unor cerințe vitale; sentiment sau senzație de mulțumire, de bucurie provocate de ceva care satisface gustul sau dorința noastră. (DEX)

Fericirea o ai ca rezultat a ceva, o actiune incheiata, fiind o stare temporara: Sunt fericit, pentru ca am castigat! Fericirea dispare, dupa o vreme.

Placerea are loc, in cea mai mare parte, in timp ce desfasori o actiune. Vorbeste de ceea ce iti place/hobby: Placerea mea (mereu) este sa inot. In timp ce inoti simti placere, iar placerea duce la fericire.

Nu stiu daca am lamurit destul, am incercat. Nu este, totusi, dificila o diferentiere.

HEDONÍSM s. n. Concepție etică potrivit căreia scopul vieții este plăcerea; cultul plăcerii (DEX)

Este un termen care nu cred ca se mai foloseste in prezent. Reprezinta o placere intensa, chiar un ritual. Exemplul dat anterior (cu inotul) poate fi reprezentat ca fiind un "ritual", un obicei.

Placerea (hedonismul) determina fericirea!

Pai nu ai lamurit, cred ca DEX-ul este superficial.Desi lasa loc la completari. Fericirea o asociez cu moralitatea. M-a convins ca fericirea poate fi perpetua. (doar discutam filozofie si nu facem propaganda).
As da un exemplu din arta (Oscar Wilde-Printul Fericit).

Bine. Sper sa primesti un raspuns lamuritor. Citeste si carti legate de aceasta tema. O seara placuta!

Eudaimonia include plăcerea oarecum.
Plăcerea îmi pare temporară şi fragilă, nu că fericirea n-ar fi efemeră.
Însă, aici mă refer la durabilitatea lor ca sentimente odată obţinute.
Hedonismul poate să vină şi din durere, ceea ce ar face diferenţa între conceptul de eudaimonie şi hedonism. (cel puţin în opinia mea)
Plăcerea e văzută ca un mijloc de a te îndrepta spre fericire.
Să luăm un exemplu: Presupunem că eşti angajat la o firmă, ţie îţi place ce faci acolo, mai ales pentru că e tipa asta, Gina, care vine cu fustele ei mulate şi toate ziua se apleacă peste copiatorul ăla din hol chiar în faţa biroului tău. Dacă Gina e fată deşteaptă şi află că îţi face plăcere compania ei, puteţi să aveţi un happy ending (asta dacă nu moare de cancerul cauzat de radiaţiile copiatorului). Aici e clar că fericirea include plăcerea.
Câteva momente de plăcere la căldură copiatorului, îţi aduc ţie fericire .
Sau mai simplu şi fără să ne gândim la copiile pe care Gina le-a făcut sânilor ei când s-a aplecat putem spune că plăcerea se obţine uşor, iar fericirea greu.

Pe undeva ai lasat o fisura demonstratiei tale.
Daca eu acum sparg o banca si violez o functionara, frumoasa (desigur-toate fetele sunt frumoase, alfel isi pierd menirea), voi considera ca mi-am facut niste 'placeri'. Peste cateva zile, placerea va disparea. Am sa am costiinta incarcata, vai ce am facut, fata era de fapt urata, mai bine tineam in brate o fata care ma iubeste! Apoi am sa ma gandesc la militie: ma cauta ca am spart banca : Placerea se transforma in Disperare!
Asta ca sa-ti fac legatura sau nu cu eudaimonia pe care nedrept o asociezi discutiei.
Si iti dau un alt scenariuin sprijinul definitiei fericirii).
Sunt un biet pastor, muncesc de zi pana seara, imi numar banutii pe care nu-i cheltui in cautarea placerii de moment! Traiesc modest, fericit. Daca vine un necajit, ii dau, caci nu ma gandesc sa-mi iau avion, sunt fericit. Intr-o zi gasesc o fata saraca, nu o violez si nu -i dau ceva maruntis ca sa stea odata, caci asta ma mananca ca sa-mi satisfac placerea. O cuceresc cu tampeniile mele, o fac sa ma iubeasca si imi satisfac si placerea, dar raman fericit.Nici banci sau fonduri europene nu deturnez.
Dar asta e ca in povesti, desigur, pentru tine!

Desigur, am uitat de cazurile patologice : handicapati, bolnavi psihic sau falsi credinciosi tembeli, care cu o doza minima de thorazina, ii faci perpetuu FERICITI! Nu intra in aria mea de acoperire cazuri de astea.

Cred, pe de alta parte, ca 'eudaimonia' este o justificare recenta a mizeriilor, care cauta sa scoata contrastul evident(mie) intre Fericire si Hedonism.
As putea fi de acord ca in fond si Fericirea ar putea sa aiba, in cazuri nefericite puncte comune cu Hedonismul, numai ca in cazul Fericirii nu exista nici durerea (perceputa precum suferinta sau mai rau autoflagelarea).
Fericirea este ceva care intervine din orice 'hedonism lumesc' te-ar putea influenta. Caci eu nu pot intelege amestecul morbid intre hedonism, asociat mizeriilor umane), dar nici eudaimonia, care incearca sa fie un substitut al fericirii(chiar mai presus!?, dar care de fapt profita de slabiciunile abjecte umane.
Cred ca psihologia de 2 bani, incearca sa calmeze nefericirea umana, si nu vad semne, decat in defavoarea altor teorii, mai noi sau vechi!
Fericirea, m-ai inspirat, este o stare in care desi poti avea toate, esti multumit ca poti contempla! Dar este prea gresit.Mai citesc, ma mai gandesc.
Nu exista 'cateva momente de fericire!".
Ori este, ori nu!
Exista poate cateva momente eudaimonice sau hedonice!

Banuiesc ca placerea e o fericire nu? eu spun ca sunt cam acelasi lucru, de mie imi place sa ma plimb dupa ce ploua afara acel miros imi da o senzatie de fericire

Http://www.doxologia.ro/familie/interviu/diferenta-dintre-fericire-placere

Pai tocmai asta e nelamurirea mea. La mine placerea e placere, fericirea este altceva. Poate ca sunt handicapat, dar dovedeste-mi!
Placerea poate fi dureroasa, poate sa-ti satisfaca dorinta de a manca si celelalte. De a avea un ban in buzunar si a fi sef.
Fericirea este sa fii multumit de frumuseti, de a oferi altora (fara nume si obligatii) o fericire( aici ma contrazic, macar o placere daca nu o fericire), macar, filozofic, as dori sa atribuiti conceptului de 'fericire' un minim de calitate fata de laudatul concept de 'placere'.
Este o initiativa a niciunui ONG, nu e o reclama la mancare, nici la fete frumoase.E o treaba de a ne stabili borna la care suntem.(fara GPS).

Tu poti crede ce vrei, eu nu am ce sasi dovedesc, nici macar nu te cunosc real, ti-am raspuns si atat

Se vede ca esti expert! Parca as gandi si eu la fel.
E doar cazul casatoriei. Crezi ca e valabila pentru orice domeniu de activitate umana? Ce te faci, daca in casatorie gasesti fericirea facand nenorociri in jur? Sau poate gresesc? Este posibil. Oricum, conceptul este perfect exemplificat prin pilda ta!

Si cu ce am gresit? Iti multumesc pentru raspuns, doar imi permiteam sa te mai gandesti sau nu, dupa cum iti este voia. Vorbim filozofic doar.Filozofia este, in mintea mea obscura, acea disciplina care pune intrebari, fara raspuns.
E un fel de 'conversatii!".Cu mai multa responsabilitate a argumentelor! Nu e de speriat.

Eu cred doar ce mi se spune, dupa ce ma gandesc cat pot. Vezi ca exista si alte pareri? Le-ai citit? Ceilalti exista real? Sau crezi ca suntem toti fantome? Tu nu ai nici o indoiala asupra faptului ca poti avea o parere diferita de a altora?

Spre exemplu: era unul Napoleon. Imparat. Si unul Goethe.Scriitor.
Napoleon a cucerit Europa la un moment dat, apoi a pierdut-o.
Dar tembelul de Goethe, scriberul s-a intrebat sau a afirmat: "Napoleon a cautat Virtutea si negasind-o a luat 'Puterea'".
A fost fericit sau nu Napoleon asta?

Nu ma intereseaza alte persoane

E dreptul tau.Adevarul (unul din ele ) este ca viata e prea scurta sa te mai gandesti si la ceilalti.

Nu sunt confundabile atata vreme cat exista o multime de "pleziristi" care se sinucid

Ti-e pofta de ceva dulce :
1. Primesti o ciocolata => fericire;
2. Mananci ciocolata => placere.

Vrei sa indrumi spre derizoriu o intrebare ingemanata? OK

Fericitii nu! Macar e un argument! Foarte valabil!

Ă?! Te bagi asa singur in seama...

Nu asta este intentia mea. Daca m-as baga in seama? Ce as castiga? Vreau doar ca sa aflu si alte pareri, chiar prin abuz de limbaj.Pe care mi-l asum.Nu stiu la ce te referi cand ma acuzi de oportunism ordinar.
Daca te referi la ciocolata, nu consider decat o secunda, ca sunt fericit! Daca mananc o ciocolata, dupa ce o termin am o senzatie de insatisfactie profunda ca am terminat-o de mancat.
Vorbeam de fericirea eterna versus placerea.

Eu am dat un exemplu care arata diferenta dintre fericire si placere.
Si vezi ca nu am mentionat ca ar fi terminat ciocolata, placerea este in timp ce o mananca, dar neah, prea greu de inteles, asa-i?

Nu stiu ce ai castiga bagandu-te in seama, dar vad ca le-ai comentat la majoritatea, doar doi au scapat, asta fara sa fi dat mai intai un raspuns la intrebare, de aici am dedus ca iti place sa te bagi in seama; nu spun ca este gresit, dar mai incearca sa intelegi ce vrea omul sa spuna si comenteaza-i, daca este cazul, atunci cand vrei sa completezi(fiind de acord cu ce a spus) sau sa arati o greseala evidenta fiind sigur la ce s-a referit, sau, desigur, cerand cateva informatii; din nou, intelegand ce a vrut sa spuna. Nu spun ca nu ai face-o din cand in cand.

Imi pare rau sa-ti marturisesc, ca am un singur creier, poate nu cel mai fericit. Iti multumesc insa de remarcile tale. Nu mi-am propus si nici nu pot sa inteleg 'pe loc' ce raspuns sa pot da, mai ales la afirmatii retorice.Sau adresate altor useri.
Dar cu cea mai mare placere, dar fara sa radiez de fericirea acelui 'bagat in seama', ti-as sugera sa-mi spui punctual nemultumirile tale impreuna cu criticile tale justificate si repet, punctual.
Iti mai reamintesc si faptul ca nu discutiile pe TPU imi asigura dreptul de a trai, decat in masura ciocolatei tale.Pe care o savurez, sincer.
Mai pe romaneste, sunt oricand dispus sa aflu nedreptatile pe care le-as fi comis, avand in vedere ca la unele remarci eu nu ma pricep.
In plus, ca orice 'individ' am convigeri rigide, nu te mira.Din care vreau sa ies.Dar singur nu pot! Este evident ca nu trebuie sa ma faci pe mine dirijor la o orchestra pe care am vazut-o prima oara, nu asta mi-am propus, doar ca fiecare sa intelegem mai mult decat intelegeam.

Si nu cred ca aia e diferenta intre fericire si placere! E doar diferenta intre placeri!
Fericirea este ALTCEVA! Asta caut (filozofic vorbind, desigur).