Care este istoria descoperiri atomului?

Noţiunea de atom la începuturi

Termenul de atom apare pentru prima dată către anul 450 î. e. n. Filozoful grec Leucip dezvoltă teoria conform căreia materia nu este infinit divizibilă şi introduce noţiunea de atomos, ceea ce nu poate fi divizat. Câţiva ani mai târziu, Democrit, un discipol al lui Leucip, defineşte materia ca fiind un ansamblu de particule indivizibile, invizibile şi eterne: atomul. Această nouă concepţie nu a fost rezultatul unor observaţii sau experienţe, ci mai degrabă al unor intuiţii. Teoria a fost dezvoltată ulterior de Epicur, apoi de poetul latin Lucreţiu. Au trecut însă 2000 de ani până când teoria atomică a fost formulată ştiinţific.
În anul 1803, fizicianul şi chimistul englez John Dalton a elaborat o teorie atomică proprie care explică Legea proporţiilor multiple, afirmând că din moment ce substanţele se combină numai în proporţii integrale, atomii trebuie să existe la baza materiei.
[modifică]Scurt istoric al teoriei atomice şi descoperirea structurii atomice

Meditaţiile filozofice atomiste datează încă de pe vremea vechilor gânditori greci şi indieni ai secolelor al VI-lea şi al V-lea î.d.Ch. Prima formulare filozofică a unei idei similare celei de atom a fost dezvoltată de Democrit în Grecia secolului al VI-lea î.d.Ch. Ideea s-a pierdut timp de secole, până la reaprinderea interesului ştiinţific din epoca Renaşterii.
În secolul al XIX-lea, John Dalton a vrut să cunoască de ce se sparg substanţele în constituenţi proporţionali. Pentru Dalton, fiecare element chimic a fost reprezentat printr-un tip de atom, şi vice-versa. În ultima parte a secolului al XIX-lea, Willian Crookes a inventat tubul cu raze catodice (denumit şi tub Crookes) şi a fost primul care a observat particule încărcate negativ într-un astfel de tub. Aproape de trecerea către secolul al XX-lea, J. J. Thomson, în urma cercetărilor sale privind razele catodice, a descoperit că atomii sunt, de fapt, divizibili, fiind parţial compuşi din particule foarte uşoare încărcate negativ (dovedite a avea proprietăţi identice indiferent de elementul chimic de la care proveneau), ce au fost numite mai târziu electroni. De altfel J. J. Thomson propune primul model de atom, în care electronii sunt incluşi într-o bilă cu sarcină pozitivă precum „stafidele într-un cozonac".
În 1911, Ernest Rutherford a descoperit că electronii orbitează un nucleu compact. Tot Rutherford a descoperit că hidrogenul posedă cel mai uşor nucleu, pe care l-a numit proton (în limba greacă, προτου înseamnă „primul"). Pentru a explica de ce electronii „nu cad, în spirală, pe nucleu", Niels Bohr a dezvoltat un model al atomului în care, folosind rezultatele mecanicii cuantice, electronii nu pot să parcurgă decât orbite circulare fixate.
După descoperirea principiului de incertitudine al lui Werner Heisenberg, conceptul de orbită circulară a fost înlocuit cu cel de „nor", în interiorul căruia distribuţia electronilor a fost descrisă prin ecuaţii probabilistice. În sfârşit, după descoperirea în anul 1932 a neutronului, particulă neutră din punct de vedere electric, nucleele atomice ale elementelor mai grele decât hidrogenul s-au găsit a fi formate din protoni şi neutroni, aceste ultime rezultate completând concepţia modernă despre structura atomică. Protonul şi neutronul se mai numesc şi nucleoni.
[modifică]Modele atomice

Modele atomice v • d • m
Modelul atomic Thomson | Modelul atomic Rutherford | Modelul atomic Bohr | Modelul atomic Bohr-Sommerfeld | Modelul vectorial al atomului
[modifică]Modelul sferic al atomului
După acest model atomii au formă sferică, sunt complet elastici şi atomii aparţinând aceluiaşi element chimic au aceeaşi masa şi aceeasi formă.
[modifică]Modelul atomic Thomson
Pentru detalii, Modelul atomic Thomson


Modelul "cozonacului cu stafide", elaborat de J. J. Thomson
Dezvoltat de J. J. Thomson (1856-1940) în anul 1904 şi care spune că: atomul este o masă incărcată pozitiv şi distribuită omogen sub o formă de sfera şi că în această masă există în unele locuri nişte sfere mai mici, care sunt încărcate negativ (aceste sfere mai mici au fost numite electroni). O proprietate de bază a acestui atom este că numărul sarcinilor negative este egal cu numărul masei pozitive, rezultând un atom neutru din punct de vedere electric.
[modifică]Modelul atomic Rutherford
Pentru detalii, Modelul atomic Rutherford


Modelul Rutherford al unui atom de litiu
Punctele negre sunt electronii, cele roşii-protonii iar cele albastre-neutronii.
Acest model a apărut in 1911 şi a fost dedus de Rutherford (1871-1937) după experienţele lui: Hertz, Lenard, Geiger. Noul model atomic are următoarele proprietăţi:
aproape toată masa lui este concentrată în nucleu, care este încărcat pozitiv.
nucleul este înconjurat de un înveliş de electroni, care sunt incărcaţi negativ.
electronii sunt menţinuti de nucleu prin forţe electrostatice.
electronii au o mişcare circulară, care îi împiedică să cadă pe nucleu.
sarcina învelişului electronic se anulează cu sarcina nucleului, rezultând un atom neutru din punct de vedere electric.
Conceput conform legilor mecanicii clasice, atomul lui Rutherford nu putea să explice de ce electronii nu cad pe nucleu, ştiindu-se că orice sarcină electrică în mişcare pierde continuu din energia sa prin radiaţie electromagnetică.
Prin analogie cu Sistemul solar, nucleul este asemănat Soarelui, iar electronii planetelor ce orbitează în jurul acestuia, de unde şi numele de model atomic planetar pe care îl mai poartă acest model.
Analogia cu planetele nu este valabilă, deoarece atât nucleul cât şi electronul au sarcină electrică şi, conform teoriei electrodinamicii clasice, orice sarcină electrică în mişcare pierde energie sub formă de radiaţii. Astfel electronii, pierzând continuu energie, ar trebui să capete o traiectorie în spirală şi ar ajunge să cadă pe nucleu.

Invata si mai lasa TPU-ul ca nu dam noi teza in locul tau

Unbaiat sa stii ca nu-i pentru teza

Nuu? Inseamna ca ne asculti tu pe noi? Ce-ti preda ziua la scoala ne intrebi pe noi seara sa nu uiti? Sper pentru binele tau ca nu ai mai mult de 15 ani...

Nu-mi vine sa cred ce oameni exista pe lumea asta copilul asta vroia si el doar un referat asta nu inseamna ca trebuie sa il ameninti in halul asta ce fel de vorba este asta"Nuu? Inseamna ca ne asculti tu pe noi? Ce-ti preda ziua la scoala ne intrebi pe noi seara sa nu uiti? Sper pentru binele tau ca nu ai mai mult de 15 ani..." este ceva de prost gust sa te iei de un copil. sti sa il afuti ajuta-l dar nu-l ameninta pentru ca si el este un om ca si tine unbaiat!