Raspunsul tau aici... what?
Stii pisica strivita de autobuz? E o imagine des intalnita, cu o faptura pe care o plange saracul copil, pana isi achizitioneaza alta.
Suferinta e doar un gol, ceva lipsa, de asta va si intepati voi intre femei cu replica "duci lipsa?!?" Si tot de la ele am inteles ca orice gol trebuie umplut: sifoane, card, vagin, portofel, rezervor.
Suferi cand ti se intampla ceva rau, suferi cand stii ca pierzi ceva unic, dragoste, cel mai bun prieten, restul sunt doar sclifoseli...ah, si cand iti scapi bormasina pe scari, dupa ce te-ai luptat ore in sir la mall, o vezi cum aluneca spre infinit facandu-se tandari.
Mai sunt si cei dependenti de suferinta, ce-i drept, nu prea zdraveni care nascocesc tot felul de scenarii doar ca sa mai simta gustul amar al neplacerilor.De aia m-as feri...
Depinde cum o privesti.
Unii oameni privesc suferinta ca pe un lucru rau, care trebuie evitat, altii ca pe un lucru bun, din care inveti.
Dupa mine suferinta este si un lucru bun, si un lucru rau.
Nu vreau sa arguymentez din experiente proprii mai mult decat e nevoie, de ce mi-as spune viata unui necunoscut?
Insa pot spune ca am avut parte de suficienta suferinta, ca sa stiu s-o evit, si sa vreau s-o evit in continuare.
Cel mai mult, aceasta suferinta apare in doua... sa le zicem perioade:
1. Cand esti adolescent: Normal, aici ai de suferit cel mai mult, pentru ca devii constient de unele lucruri, parintii nu te mai pot proteja de tot, vrei sa incerci unele chestii, si, dupa mine, mai mult de 95% dintre adolescenti sufera foarte mult, nu stiu in trecut, dar in zilele noastre, ai parte de multa.
2. In iubire: Dragoste fara suferinta... eu unul n-am vazut pana acum, mereu suferim in dragoste, si nu stiu sa fi vazut sau cunoscut pe cineva care sa nu fi suferit deloc, depinde de fiecare daca vrea, sau nu, sa sufere pentru a iubii, si a fi iubit de o anumita persoana.
Acum depinde de fiecare ce intelege prin suferinta, eu inteleg 2 lucruri, suferinta fizica, si psihica.
Suferinta fizica este... suferinta fizica, se intelege de la sine, si prin asta nu ma refer la lovituri accidentale, ci la accidente reale, grave, batai, sau lucruri de genul.
A doua categorie, psihologica, poate fi legata si de batai, de traume din trecut, sau lucruri actuale, insa suferinta interioara este foarte diferita de la om la om, fiecare considerand un lucru, mai dureros decat altul.
N-am avut o viata roz ca altii, si am trecut prin destule, am experimentat suferinta fizica si interioara, dar nu pot spune ca a fost ceva chiar atat de rau, dupa ani, unii oameni (nu aia prosti), isi dau seama ca suferinta a avut rolul ei.
De ce am zis ca nu cei prosti?
Pentru ca cei prosti, nu invata nimic din durerea si suferinta din trecut, iar cei destepti, considera termenul de suferinta, ca o lectie importanta, din care poti invata mereu cate ceva.
Oricum, asta este doar parerea mea, nu generalizez acest lucru, doar imi dau cu parerea in acest raspuns.
Doamna. Nu ca nu mi-ar placea apelativul tau, dar e 100% incorect. Nu prea am somn, sper sa vina cat mai repede.
Bine, reformulez : "doamnă" și te rog să mă ierți pentru greșeală!
Bună.
Mi se întâmplă zilinic, sunt din multe motive, da cele mai multe are fi din despărţiri, muzica este cel mai bun tratament.
Numai Bine.
Suferinta fizica e durere fizica, iar cea "sufleteasca", psihica, e dorinta, egoism de cele mai multe ori.
"A man said to the Buddha, "I want Happiness." Buddha said, first remove "I", that's ego, then remove "want", that's desire. See now you are left with only Happiness."
Credeam ca-s eu dusa, m-ai linistit.
Ha, si uitasem de vorba de vorba asta "duci lipsa?".
Abia astept sa vina ocazia sa o scot din maneca .
.
Duci lipsa?!
Frumos ce-ai zis acolo, imi era doar dor sa arunc vorba asta.
Peace and Happiness!
Noroc ca ti-am citit raspunsul de mai sus, altfel scoteam si eu ceva din maneca.
De suferinta fizica da, de cea "sufleteasca" nu, dar e povestea mea.
Dupa parerea mea, suferinta se imparte in 2 mari tipuri:exterioara si interioara.Cea exterioara este provocata de factori din mediu:saracie, boala, razboi etc. Cea interioara este provocata de modul in care noi percepem totul. Poti sa ai toate bogatiile si sa fi trist. Din fericire, si suferinta exterioara tine in mare parte de perceptie. Daca ai speranta si credinta, va trece mai usor.Totusi, daca n-ar exista suferinta n-am intelege niciodata fericirea.
Manifestarea altora fata de tine in anumite feluri cu anumite intentii, prostie pura, daca suferi din kk. turi sau te faci singur sa suferi , nu-s prea multe de spus despre suferinta.In general suferinta este definitva de actiunile negative ale tare asupra altor persoane sau a altora fata de tine, din simplul motiv ca sa nu te simti in largul tau, doar pentru placerea de a-i vedea pe altii suferind, sau ca sa iti indrepti anumite greseli in comportament.Si referitor la intentii chiar ca e adevarat. Uneori esti nevoit sa suferi pentru binele tau.
Conform lui Buddha nu te poti debarasa de ego, pentru ca nu te poti debarasa de ceva ce nu exista.