Ce părere aveți de antinatalism--filosofia care susține că ar trebui că toți să nu ne mai reproducem, să nu mai avem copii? Credeți că poate fi făcut un argument pentru, contra? Duce o credință în așa ceva la un argument pentru suicid? Da, nu? Argumentați.
Dau fundă celui ce oferă cea mai bună tratare a unuia din subiectele astea.
La un moment dat, in peregrinarile mele ideologice, m-am declarat antinatalist, aceasta filosofie solutionand nelinistile pe care le aveam cu privire la problema suferintei.Aderarea mea la antinatalism a fost,de altfel,o expresie a subiectivitatii mele,experientelor pe care le-am trait,care m-au facut sa am o viziune intunecata asupra existentei.
Consider ca antinatalismul este solutia oamenilor profund chinuiti, care au pasit pe cele mai obscure fagase ale mintii, caci altfel nu se explica de ce o filosofie anti-viata prin definitie, este atat de rar impartasita de restul populatiei, care se misca cu fluxul societatii, adica sunt atat de distrasi incat sa nu observe tragismul existentei umane.Intr-adevar,exista un astfel de tragism; consider conditia omului in Univers ca cea mai mare drama, caci constiinta de sine este singura raspunzatoare pentru suferinta umana.Insasi senzatia ca existi si gandesti rational este chinuitoare.Te intrebi de ce nu te-ai nascut o insecta, caci astfel nu te mai implicai in lume, totul se desfasura mecanic.
Gandurile antinatalice m-au adus inevitabil la Cioran, pe care l-am pretuit toata adolescenta(in special cartea "Neajunsul de a te fi nascut" are ca tema centrala antinatalismul).
Am abandonat ideea de antinatalism cand mi-am dat seama ca aceasta nu mai lucra ca o consolare.Gandul ca nu vei concepe un copil ca sa nu-l expui vicisitudinilor vietii, si ca in momentul in care te spulberi de pe fata pamantului ai certitudinea ca nimeni nu va suferi din cauza ca tu i-ai dat oportunitatea,poate reprezenta,pentru un depresiv,absolutizarea altruismului si o consolare,dar,in ultima faza,antinatalismul este tot o forma sinistra de nihilism care nu-ti da un sens in aceasta viata.
N-am mai gasit refugiu in antinatalism, pentru ca aceasta consolare este vremelnica, NU-ti anihileaza suferinta, NU vei trai mai fericit, NU gasesti scopul vietii.In plus, antinatalismul este DOAR o consolare, caci orice om poate conchide ca este imposibil de implementat in randul populatiei, in asa fel incat sa-ti satisfaci niste dorinte egotice.Pentru ca antinatalismul te face sa umbli haotic pe Pamant, l-am abandonat in favoarea unor solutii REALE pentru problema suferintei si a existentei, adica spiritualitatea.
Antinatalismul nu duce la un argument pentru sinucidere, caci antinatalistul traieste intr-un fel de melancolie si nostalgie dupa nonexistenta, fara insa a-si pierde un oarecare entuziasm pentru viata.Sinuciderea,daca nu este coordonata de un imbold ideologic extrem de pregnant, precum sinuciderea in cadrul societatilor traditionale(care au conceptul de onoare), ramane coordonata de disperare.In disperare premergatoare sincuiderii nu mai ai ideologii, nu mai ai personalitate, esti deja mort.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Dacă n-ar mai face nimeni copii, ce ne-ar rezerva viitorul? Un pământ pustiu? Asta ne dorim? Cine s-ar mai duce atunci în expediţie pe Marte? E o idee stupidă, evident. De fapt, tot ce e împotriva naturii s-a constatat că e nociv. Trebuie să trăim în armonie cu natura.
P.s. Nu cred că e cazul să amintim ceva despre fundă în întrebări. Funda nu este o ţintă. Site-ul ne oferă un prilej să comunicăm, să schimbăm idei - asta e ţinta.
Răspunde
Adevarul este ca, Pamantul este estimat ca ar putea asigura mancare pentru maxim 10 miliarde de oameni - limita de care ne apropiem vertiginos.
In lipsa de mancare, specia umana ori va muri de foame, ori se va auto-distruge (prin razboaie sau alte metode de "rarire".
Am zis-o odata ca nu ar trebui sa dam nastere la copii -in sensul ca s-ar reduce suferinta pe pamant. ^_^
Dar recomand ca cel mult sa fie un singur copil viu de familie, si nu mai mult. Ce este prea mult, si ce nu este deloc, duce la dezechilibru.
Oricum, asa ceva nu o sa existe, pentru ca la mijloc sunt interese politice, economice, etc.
In ce priveste tara noastra, in cateva sute de ani este posibil sa dispara la fel ca si vechile civilizatii. Natatlitatea este in scadere aici, chiar daca la nivel mondial este in crestere. Prea putin -sau deloc- se ofera posibilitatea formarii unei familii aici in tara.
Păi antinatalism e argument ca: să nu mai avem copii pentru a-și proteja de posibilă suferință pe care o vor avea inevitabil în viață. Oarecum, din câte înțeleg, ce spui tu e că trebuie să ducem specia mai departe pentru a avea rezultate frumoase și mărețe, dar nu poate cineva spune "hai să facem experimente pe oameni fiindcă vor aduce rezultate extraordinare" și acest argument nu e bazat pe aceeași idee?
Oare? Dispariția speciei umane chiar ar duce la ceva rău? Nu la ceva bun pentru întreg ecosistemul planetei? Nu ar opri poluarea și tot impactul negativ al omenirii asupra vieții pe Pământ?
"trebui că toți să nu ne mai reproducem"
și după vreo 80 de ani spui "adio omenire"?
Același răspuns că la Sabin89: Dezvoltarea, da, dar cu ce preț? Ce e mai important dezvoltarea sau evitarea suferinței?
Este doar o recomandare. Totusi, viata si-ar gasi implinire in familie, in familia completa: parinti si copii ( sau copil).
Undeva am spus asa: "Caminul trebuia sa fie un colt de rai. Dar cele mai multe caminuri nu sunt ca un colt de iad, ci ca iadul insusi."
https://www.tpu.ro/......ziua-inca/
Acest lucru e implicit. Dar un antinatalist ar spune: "privește partea plină a paharului, niciun om nu va mai suferi niciodată!"
"...niciun om nu va mai suferi niciodată!"
Cum niciodată? Păi peste câteva miliarde de ani, iar ne-am pomeni cu omul pe pământ. De el tot nu scapi. Va evolua el din ceva, nu ştiu din ce; poate din crocodil.
Nu ar fi pustiu, ar rămâne doar fără microbii numiți oameni care fac ca planeta să fie tot mai poluată, pădurile defrișate, apele pline de gunoaie. O sa fie ca acum 100.000 de ani, legea junglei predominand între animale.
Plus că parazitul asta de om vrea să colonizeze alta planetă pentru a-si gasi alta "casă" pe care să se mute dupa ce si-a distrus habitatul natural, adică pământul.
Hai să învățăm totul despre planeta noastră, să nu ne mai batem joc de ea atât, să lăsăm interesele personale deoparte/războaiele și abia după aia să începem să căutăm alte planete.
Consider ca absolut nimic nu are nici un sens,scop, dar fiecare face ce vrea, nu vad nimic negativ in a iti transmite genele mai departe dar asta nu e un scop, sens, noi mereu ne dam noi scopuri ca sa putem continua existenta
Eu vreau un copil. cata vreme o sa existe tipe care sa se indeplineasca prin asta ce conteaza un curent?
Ce drept ai tu asupra cui traieste si cui moare? Suferinta, moartea, dezvoltarea noastra, samd, toate fac parte din viata. Tare as fi vrut sa fie un om de stiinta acum 50 de ani care sa faca o lege de genul, si TU draga user sa nu te fi nascut, ce zici, suna promitator? Iti zic eu, ti-ai fi dorit sa te nasti cu orice scop, oricata suferinta ar fi dupa.
Păi nu eu, ci înlănțuirea logică ce e oferită că motivație pentru antinatalism.
Și nu sunt sigur că mi-aș fi regretat inexistența, la o adică, pe cine știm noi care nu a existat care a regretat acest lucru.
În orice caz, nu sunt antinatalist, nu e o părere pe care o am, doar voiam să văd cum tratează userii acestui site acest subiect și fiindcă răspunsurile nu erau destul de cuprinzătoare, cam succinte am zis să joc jocul întrebărilor socratice și să văd ce zice lumea.
Nu ti-ai fi regretat inexistenta daca era produsa de un om prost? Eu da. Nimeni nu are dreptul sa se joace dea Dumnezeu, solutii se gasesc in orice problema, trebuie doar sa incepem sa ne dezvoltam si mental, ca degeaba avem tehnologie ca tot prosti suntem.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
